Peștera Poarta Zmeilor
&
Podul natural Poarta Zmeilor
Podul natural Poarta Zmeilor
Peștera Poarta Zmeilor Împreună cu portalul de langă ea este un obiectiv turistic vizat de toti turiștii ce se aventurează în nord-vestul Munților Trascău. Peștera se află pe teritoriul satului Sub Piatră, comuna Sălciua, județul Alba, la circa 1.150 m altitudine, în partea vestică a Munților Trascău (compartimentul Bedeleu), în marginea de sud-vest a platoului calcaros
Numele peșterii vine de la portalul sau podul natural Poarta Zmeilor care se afla la 15 m de intrearea în peșteră.
Acesta a rezultat în urma eroziunii, coroziunii si dizolvarii rocilor de calcar.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Peștera a rezultat în urma eroziunii, coroziunii si dizolvarii rocilor de calcar. Peștera este situată la 1150 m altitudine în marginea Platoului Bedeleu.
Intrarea este scundă, sub 2 m diametrul și dă acces într-o succesiune de săli și coridoare cu o lungime totală de 125 m. în peșteră se află formațiuni diverse, stalactite,
stalacmite,scurgeri parietale, gururi, draperii, depuneri de montmilch, la origine albe sau galbene acum înegrite de humusul ajuns în apele de infiltrație.
Romania reprezinta una dintre primele tari din lume in ceea ce priveste numarul si diversitatea pesterilor. Pana in prezent se stie de existenta unui numar de peste 12.000 de pesteri in tara noastra, dezvoltate intr-o mare diversitate de roci. Cavitatile din Romania au inceput sa fie cunoscute inca din secolul al XVII - lea, aparand dese mentiuni despre ele in literatura speologica veche. Un rol deosebit de important in acest domeniu la avut marele explorator roman Emil Racovita, care in 1920 infiinteaza primul club de speologie din lume.
Pesteri foarte mari
In Romania se gasesc numeroase pesteri cu o lungime mare a galeriilor. Dintre acestea se disting 10 care sunt foarte mari, cu lungimea de peste 10 km. Cea mai mare este Pestera Vantului din Munti Padurea Craiului si are o lungime de peste 50 km. Altele mai sunt Pestera Hodobana (Muntii Bihor, 23 km), Pestera Humpleu (Muntii Bihor, 22 km), Pestera Topolnita (Podisul Mehedinti, 20.5 km), Pestera Ciur Ponor - Toplita (Muntii Padurea Craiului, 17 km), Pestera Izvorul Tausoarelor (Muntii Rodnei, 16.5 km). Aceste pesteri, prin dificultatea parcurgerii lor si complexitatea formatiunilor ce se gasesc pe cuprinsul lor atrag numeroase expeditii atat din Romania cat si din afara granitelor tarii. Parcurgerea lor este foarte dificila fiind necesara pe langa o pregatire si o buna experienta in speologie si un echipament adaptat condiitilor vitrege. Aceste pesteri ofera exploratorilor posibilitatea de a vedea unele dintre cele mai spectaculoase meandre de pestera din lume (Pestera Vantului), de a strabata unele dintre cele mai dificile succesiuni de sifoane (Pestera din paraul Hodobanei), de a admira unele dintre cele mai minunate concretiuni de pestera din lume (Pestera Topolnita). Despre Pestera Polovragi (Muntii Capatanii, 10.5 km) circula o interesanta legenda care spune cum ca aici ar fi ascunsa celebra „comoara a dacilor" insa cei care vor sa o gaseasca, conform legendei, sunt in pericolul de a fi atinsi de un vechi blestem al dacilor.
Cea mai mare pestera din Romania este Pestera Vantului din Muntii Bihor, cu o lungime de peste 50 km (aceasta pestera este renumita in lume si pentru meandrele sale deeosebit de spectaculoase). Recordul de denivelare pozitiva il detine Pestera Sura Mare din Masivul Sureanu, 405 m denivelare, iar cel de denivelare negativa este detinut de Avenul de sub Coltii Grindului din Piara Craiului, 540 m denivelare. In Subcarpatii Vrancei se afla o interesanta pestera dezvoltata in sare, Pestera Sase Iezi de la Manzalesti, care mult timp a fost cea mai lunga pestera dezvoltata in sare din lume, in prezent ea fiind pe locul doi. Un fenomen spectaculos ce se poate intalni in pesterile din Romania este reprezentat de ghetari subterani. Cel mai renumit este Ghetarul de la Scarisoara, care are un volum de 50.000 metri cubi. Alte asemenea fenomene mai intalnim in Pestera Focul Viu ( ghetarul din aceasta pestera datorita razelor care patrund prin tavan capata culoarea focului la o anumita perioada a zilei), Pestera Ghetarul de la Barsa, Avenul Bortig. In apropiere de Sebes, in locul numit Rapa Rosie se pot vedea cateva pesteri dezvoltate in pamant, una dintre ele de aproximativ 25 m lungime fiind considerata printre cele mai mari pesteri de acest fel din lume. Pesterile din Romania ofera numeroase dovezi de locuire de catre omul primitiv precum si oseminte de animale dintre care cele mai multe ale ursului de pestera. Anual, in Pestera Romanesti din judetul Timis, se organizeaza in perioada octombrie - noiembrie un concert de muzica, foarte spectaculos datorita rezonantelor pe care le capata sunetele in aceasta pestera.
Pesteri turistice
Cateva pesteri din Romania, nu in numar foarte mare, beneficiaza de amenajari care fac accesul mai usor si vizitarea mai interesanta. Exista si pesteri electrificate cum ar fi Pestera Ursilor de la Chiscau, Pestera Muierii din Munti Parang, Pestera Polovragi din Muntii Capatanii, Pestera Ialomitei din Muntii Bucegi, Pestera de la Vadu Crisului din Muntii Padurea Craiului, Pestera Dambovicioara de pe Valea Dambovitei, Pestera Liliecilor din Masivul Buila. Pe langa acestea numeroase pesteri, desi nu sunt electrificate, au amenajari pentru a putea fi parcurse de catre turisti sau nu prezinta dificultati de parcurgere. In Muntii Apuseni se gasesc cele mai multe asemenea pesteri - Pestera Meziad, Ghetarul de la Scarisoara (declarat parc national), Pestera Vantului (cea mai lunga pestera din tara, de peste 50 km), Pestera Ungurul Mare, Cetatile Ponorului (aceasta pestera se poate parcurge pe o suprafata mica in apropiere de intrare), Pestera Focul Viu (in interiorul ei se gaseste un ghetar deosebit de spectaculos). In Muntii Aninei, unde deasemeni se afla un numar foarte mare de cavitati, cea mai des vizitata pestera este Pestera Comarnic (electificata), alaturi de aceasta deosebit de interesante mai sunt si Pestera Racovita si Pestera Tolosu. In Carpatii Orientali exista deasemeni un numar destul de mare de pesteri dar din pacate nu prea exista amenajari care sa faciliteze vizitarea. Totusi se pot vizita unele pesteri - Pestera Meresti din Cheile Varghisului (judetul Harghita), Pestera Munticelu din Bicaz Chei si Pestera Sugau de langa Voslabeni, ambele situate in Muntii Hasmas.
Textul: pesteri din Romania
Opinie personala
Romania megalitica, iata, are o componenta in plus: pesterile! Speologia, s-a conturat de mult timp, ca o stiinta complexa, de sine statatoare!
Adaug doar o ipoteza: cateva importante capitole, precum si in istorie, vor trebui complet rescrise. Punct.
Admin
Despre pesteri, poduri naturale, Click aici:
- vor urma si altele -
Acest deal zace pe hotar între comitatul Cluj, Alba inferioară şi Bihor. Înlăuntru se află o şură numită “Şura zmeilor”.
RăspundețiȘtergere==========================
În vechime, cine mai ştie, era aci ţara zmeilor. Mai erau şi oameni pe pământ, dar credeţi doară că cutează careva să se apropie de locuinţa zmeilor? Doamne fereşte! Tot mii de bucăţele ar fi făcut zmeii pe nenorocitul acela ce s-ar fi arătat pe acolo.
Cu zmeii nu era de glumit, că doar ei mâncau doar carne de om şi cu sânge de om se adăpau dintr-o căpăţână de om. De aceea, nici nu mergea nime de bunăvoie în apropierea locuinţei lor.
Într-o zi făcură zmeii ospăţ mare, veselie aleasă, la care veniră toţi zmeii din jur şi se ospătară.
Mai întâi se jucară, apoi să fi văzut ce joc? Colea, joc drăcesc în sărite şi tropotite ca şi caii, şi săriră şi tropotiră până rămase locul ca aria şurii, gol, pleşuv, pe care nici în ziua de azi nu mai creşte iarbă.
Într-un târziu, veni şi căpetenia zmeilor, într-un car cu două roate, şi aşa veni de mândru şi vânjos că urmele roţilor li azi se mai văd pe acel deal stâncos. Îndată ce a sosit, el a condus ceata de zmei în peşteră, unde-i aşteptau mesele întinse, mese mari boiereşti, cu mâncări drăceşti, afară gândeai că plouă, atâta băutură venea pe mese, băutură drăcească. Printre pahare începură închinările, închină unul,, apoi altu, întru cinstea căpeteniei lor, în cinstea nevestei şi copiilor lui, şi, în fine, se ridică el, zmeul cel mai mare şi zise:
Acela dintre voi e mai voinic, care va vorbi mai batjocoritor despre Dumnezeu!
Dumnezeu însă nu putu suferi atâta batjocură de la spurcaţii de zmei, trimise fulgere şi trăznete şi pe toţi îi prăpădi. Oasele zmeilor şi astăzi se mai văd în peşteră, semn că Dumnezeu nu suferă hulă şi batjocură de la nimeni.
Şi chiar în acea zi schimbă Dumnezeu şi şura zmeilor într-o vatră de piatră. Aşa se stinse puterea zmeilor! Aci încă se potriveşte zicala: “fiecare pasăre se mănâncă cu ciocul său”.
Astăzi peştera zmeilor este cea mai veche pestera din muntii Trascău cu o lungime de 125 m cu un portal (pod de piatră) la 15 m de gura peşterii.