Google Translate

miercuri, 26 iunie 2013

Pestera Polovragi si enigmele sale. A fost identificata si misterioasa "veriga" lipsa!

 
 
Localizare. Pestera Polovragi :
Este localizata la granita dintre judetul Valcea si Gorj, la cca. 200 m de la intrarea pe Cheile Oltetului pe pe malul stâng al Oltețului, la o altitudine de 670 m și la 20 m înălțime față de talvegul râului, pe teritoriul comunei Polovragi între localitățile Horezu și Baia de Fier, județul Gorj, Oltenia, România.


Coordonate GPS Pestera Polovragi : Lat: 45º12’6″N, Lon: 23º46’55″E
 
Pestera Polovragi  este o peșteră caldă și umedă (temperatură constantă – 9 grade și umiditate medie – 90%), care „plânge” cu picături din infiltrații, apă bogată fie în carbonat de calciu, fie în bioxid de siliciu, oxid de fier, etc., funcție de stratele pe care le străbate, le „spală” și le readuce, cu îndelungă răbdare, în propria-i excavație. În funcție de impuritățile pe care le transportă apa în galeria principală, aceasta își schimbă culoarea din aval către amonte.
 Printre atracțiile acestei peșteri, unele având o legendă sau istorie interesantă, se află: Scaunul lui Zamolxe, Izvorul Speranţelor, Bolta însângerată, Camera Albă, Sala Divină, Moartea cu coasa, Cuptorul dacic, Regele și Regina, Căsuța piticilor și Alba ca Zăpada etc.
 
Cei 800 de metri de galerie din Pestera Polovragi  vizitabilă (din cei peste 10 kilometri cartați de speologi din amonte către aval) reprezintă marea vărsare, iar poarta turistică este avalul, ceea ce explică dimensiunile impresionante de la intrare și, totodată, necesitatea opririi vizitării începând cu porțiunea inaccesibilă publicului larg.
 
Primul sector al galeriei (aproximativ 400 m de la intrare) din Pestera Polovragi  prezintă o încărcătură emoțională de excepție deoarece, fiind cea mai accesibilă porțiune, a fost de-a lungul timpului un refugiu al localnicilor: daci, vraci, călugări, fiecare având marcat cel puțin câte un simbol distinct.
 
 
Astfel, Scaunului lui Zalmoxe îi corespunde la suprafață, după cca. 350 metri copertă de roci, fosta cetate dacică „Cetățuia”,
 
 
cuptoarelor de ardere a plantei polvraga le corespunde rădăcina uriașă a plantei dispărute dar împietrită în tavanul peșterii drept mărturie,
 
 
iar locul ascezei călugărilor ( 1505-1968) este marcat de o pictură realizată de către un călugăr, în tehnica negru de fum, reprezentând simbolul morții. Cronologia istorică se încheie cu Izvorul Speranțelor, un gur care nu seacă niciodată, din spatele căruia ne „privește” Maica Domnului cu Pruncul în brațe, poate cea de la mănăstirea vecină, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.
 
Începând cu sectorul al doilea din  Pestera Polovragi , Sectorul Ogivelor, poziționat între Culoarul Stâlpilor și Culoarul Sufocant, peștera devine tot mai interesantă din punct de vedere geomorfologic: dantelării de țurțuri stalactitici, coloane intermediare, domuri, pâlcuri de stalagmite, bazine adânci, scurgeri parietale argiloase, ocru de peșteră, etc., unele dintre forme căpătând chiar denumiri grație spectaculozității lor.


Pestera Polovragi  a fost modelata de apele Oltetului in banda de calcare jurasice din sudul muntilor Parang si Capatanii, lata de 1-1,5 km, aici avandu-si obarsia si un izvor carstic ce apare, in chei, chiar in dreptul portalului pesterii.

 
 Intrarea in Pestera Polovragi se afla in imediata apropiere a drumului forestier, ce urca in chei.
Pestera Polovragi  este una din pesterile mari ale tarii noastre, avand o lungime de peste 9300m (impreuna cu galeriile laterale) si care se situeaza, din acest punct de vedere, pe locul 5 intre pesterile din tara. Este alcatuita dintro galerie primcipala orizontala, din care se desprind, in special in prima si ultima portiune a ei, galerii laterale mici, multe din ele colmatate cu aluviuni. Pestera Polovragi a fost cunoascuta din timpuri stravechi, cercetarile arheologice au scos la iveala urme materiale inca din epoca bronzului.

 Prima descriere a Pestera Polovragi  a fost facuta de Joannes, in anul 1868, pentru ca in 1901, scriitorul Al. Valhuta sa o aminteasca in vestita sa lucrare “Romania pitoreasca”.
In 1929 , ea este cercetata si de Emil Racovita si R.jeannel, pentru ca cercetrarile arheologice sa fie efectuate de catre C.S. Nicolaescu Plopsor in anul 1952.


 De-a lungul timpului, diverse legende s-au țesut în jurul la  Pestera Polovragi  în care se adăpostea marele Zamolxis. Conducătorul dacilor, se spune că avea puteri impresionante și putea să-și schimbe înfățișarea din tânăr în bătrân ori de câte ori dorea. Tronul lui Zamolxis se află și astăzi în Pestera Polovragi și este locul cel mai sacru, încărcat cu diverse energii, din toată peștera. Numeroși turiști au spus că în momentul în care s-au apropiat de de piatră pe care obișnuia să se odihnească zeul dacilor sunt cuprinși de diferite sentimente sau gânduri stranii. Aceasta este dovadă certă că locul poartă și în ziua de astăzi energia unui personaj comparabil cu un zeu.

 
 
 In Pestera Polovragi a fost descoperita o noua specie de lilieci. Felicia Bantea, muzeograf şi ghid al peşterii, a precizat că a rămas surprinsă când a descoperit o nouă specie: „Am rămas suprinsă că în colonia de rinolofus sau liliacul cu potcoavă care există în peşteră au apărut cam o sută de indivizi din altă specie. Se împacă foarte bine. Oricum, colonia era una mixtă şi acolo erau două-trei specii“.
Pestera Polovragi se află în administrarea Muzeului Judeţean Gorj şi a fost vizitată, anul trecut, de 25.000 de turişti, fiind obiectivul care a adus cele mai mari venituri şi cei mai mulţi vizitatori.

[Peștera Polovragi se află în custodia societății Butterfly Effect din Craiova, care a fost desemnată de Ministerul Mediului custodele sitului Nordul Gorjului de Est, iar Muzeul Județean Gorj are în administrare monumentul naturii. Actuala amenajare a peșterii datează din anul 1986. „Nu este în proprietatea firmei din Craiova, ci se află doar în custodia acesteia. Vor fi obținute fonduri de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului”, spunea un ofical judetean in 2012].

Pestera Polovragi , program de vizitare: de miercuri până duminică, între orele 10-17,
luni și marți peștera e închisă.

 Obiective turistice zona Pestera Polovragi :
 -Cheile Oltetului
 - Cheile Sohodolului
 -Manastirea Polovragi
 - Manastirea Tismana etc
 
 
=============================================
PESTERA si MANASTIREA POLOVRAGI, judetul Gorj

    Modelată de bătrânul Olteț, de-a lungul mileniilor de stăruință, într-o bandă de calcare jurasice din sudul Munților Căpățânii, Peștera Polovragi reprezintă un veritabil punct de atracție turistică în ansamblul obiectivelor din Nordul Gorjului de Est.
 
 
Pornind de la Mănăstirea Polovragi, cea care străjuiește ca o barieră capătul străzii principale aferentă comunei, îndrăznim să urcăm în chei, inițial de-a lungul Pădurii Polovragi, arie naturală protejată pentru castanul comestibil și vegetația de tip mediteranean. Ieșind din dreptul pădurii, malul abrupt din dreapta – Muntele Căpățânii și străjerul din stânga – Muntele Parâng, vestesc intrarea în Cheile Oltețului. Drumul forestier, de utilitate publică, urcă lin, paralel cu râul Olteț, care, din abisul albiei sale, desparte cei doi munți frați, săpând încă veritabile chei, cu pereți verticali, pe lungimea totală de 3 kilometri.După 200 – 300 metri de urcuș prin Cheile Oltețului, în dreapta, se deschide o poartă de dimensiuni impresionante, a cărei amenajare ne îndeamnă să intrăm. Recunoaștem numele: același Polovragi…
 
    Aflăm că, în conștiința localnicilor, se păstrează vie o credință conform căreia, liderul spiritual al geto-dacilor, Zalmoxe, ar fi locuit în Peștera Polovragi. Tot aici, vracii prelucrau o plantă rară, numită povragă, polvragă, sau polovragă, întrebuințată în popor ca remediu împotriva bolilor. Este posibil ca denumirea localității și implicit a peșterii și mănăstirii, să fie de origine dacică, cuprinzând în sine o criptogramă nedescifrată încă, despre vreo concepție a strămoșilor noștri referitoare la credința lor religioasă sau la practicile medicale atât de răspândite în viața lor. Această legendă este consemnată și de Alexandru Vlahuță în „România Pitorească”, 1901, prin descrierea zeului protector Zamolxe care îndemna poporul dac la luptă, pentru apărarea gliei strămoșești împotriva cotropitorilor, iar „stropii ce se preling și picură și azi din steiurile acestea sunt lacrimile lui”, care deplâng soarta poporului dac cucerit de romani.
 
     Cei 800 de metri de galerie vizitabilă (din cei peste 10 kilometri cartați de speologi din amonte către aval) reprezintă marea vărsare, iar poarta turistică este avalul, ceea ce explică dimensiunile impresionante de la intrare și, totodată, necesitatea opririi vizitării începând cu porțiunea inaccesibilă publicului larg. Primul sector al galeriei (aproximativ 400 m de la intrare) prezintă o încărcătură emoțională de excepție deoarece, fiind cea mai accesibilă porțiune, a fost de-a lungul timpului un refugiu al localnicilor: daci, vraci, călugări, fiecare având marcat cel puțin câte un simbol distinct. Astfel, Scaunului lui Zalmoxe îi corespunde la suprafață, după cca. 350 metri copertă de roci, fosta cetate dacică „Cetățuia”, cuptoarelor de ardere a plantei polvraga le corespunde rădăcina uriașă a plantei dispărute dar împietrită în tavanul peșterii drept mărturie, iar locul ascezei călugărilor ( 1505-1968) este marcat de o pictură realizată de către un călugăr, în tehnica negru de fum, reprezentând simbolul morții. Cronologia istorică se încheie cu Izvorul Speranțelor, un gur care nu seacă niciodată, din spatele căruia ne „privește” Maica Domnului cu Pruncul în brațe, poate cea de la mănăstirea vecină, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.
 
 
   Mănăstirea Polovragi are o vechime de peste 500 de ani (1505), ctitori de început ai acestui lăcaş sunt Radu şi Pătru, fiii lui Danciul şi Zamona, menţionaţi într-un hrisov emis la 18 ianuarie 1480 de voievodul Basarab cel Tânăr (1477-1481). Timp de peste un secol şi jumătate, documentele nu mai pomenesc nimic despre acest sfânt lăcaş, pentru ca în anul 1645, satul Polovragi să fie în stăpânirea lui Danciu Pârâianul, fiul lui Hamza. Danciu Pârâianu a zidit biserica pe vechile temelii, aşa cum se proceda frecvent în epocă,  păstrând partea cea bună  a acestora. După Danciul Pârâianu şi înaintaşii acestuia, Constantin Brâncoveanu poate fi socotit, al treilea ctitor al  Mănăstirii Polovragi. Pictura bisericii este deosebit de valoroasă atât în ceea ce priveşte iconografia cât şi execuţia tehnică. Ea a fost executată în anul 1713 de Constantin Zugravul.
 
De o parte şi de alta a intrării în pridvor se pot admira cele două reprezentări iconografice, unice în ţara noastră, ale mănăstirilor româneşti închinate la Sfântul Munte Athos. Chiliile şi celelalte încăperi ale mănăstirii sunt orânduite în jurul bisericii pe laturile de  est, sud şi vest, formând alături de zidul de incintă de pe latura de nord o adevărată cetate de apărare. Intrarea în incintă se realizează pe latura de sud printr-o poartă masivă deasupra căreia se înalţă clopotniţa ridicată în epoca lui Constantin Brâncoveanu.
 
=======================================
 
 
Pe malul bătrânului Olteț, chiar în sudul Munților Căpățânii, Peștera Polovragi reprezintă nu doar o oază de atracție turistică, ci și un loc misterios în care diverse fenomene inexplicabile se petrec la o anumită perioadă de timp. Supranumită și “Triunghiul Bermudelor din Oltenia”, Peștera Polovragi este mărturia vie a măreției de care au dat dovadă strămoșii noștri dacii.
 
De-a lungul timpului, diverse legende s-au țesut în jurul acestei peșteri în care se adăpostea marele Zamolxis. Conducătorul dacilor, se spune că avea puteri impresionante și putea să-și schimbe înfățișarea din tânăr în bătrân ori de câte ori dorea. Tronul lui Zamolxis se află și astăzi în Peștera Polovragi și este locul cel mai sacru, încărcat cu diverse energii, din toată peștera. Numeroși turiști au spus că în momentul în care s-au apropiat de de piatră pe care obișnuia să se odihnească zeul dacilor sunt cuprinși de diferite sentimente sau gânduri stranii. Aceasta este dovadă certă că locul poartă și în ziua de astăzi energia unui personaj comparabil cu un zeu.

Peștera Polovragi a fost descoperită acum circa 100 de ani și are o dimensiune de peste 10 kilometrii. Speologii sunt de părere că este mult mai lungă decât se cunoaște în prezent, dar din diverse motive ea nu a putut să fie explorată. De asemenea, se mai zvonește că aurul dacilor este ascuns undeva la capătul peșterii, fapt pentru care numeroși căutători de comori încearcă să-și satisfacă lăcomia căutând prin diverse metode neortodoxe tezaurul dacic. Poate că din acest motiv Peștera Polovragi este deschisă publicului doar parțial. Până să se apeleze la aceste limitări au existat diverși căutători de comori care au avut acces pana în adâncurile peșterii, dar toți au avut parte de morți tragice. Blestemul lui Zamolxis a fost aruncat peste întreaga peșteră și doar cei lacomi sunt pedepsiți fără drept de apel.
 
Se mai spune că diverși ţărani care și-au adăpostiţi vacile și oile în peșteră s-au trezit fără niciun animal, iar sănătatea lor mintală a avut de suferit. Pe lângă aceste fenomene inexplicabile și altele se mai petrec în misterioasa peșteră. Diverse lumini, apărute din neant, luminează coridoarele întunecate ale peșterii, dar când cineva se apropie de ele dispar pur și simplu.


O alta curiozitate o reprezintă pielea de leopard de pe pereţi. Aceste formaţiuni se întâlnesc doar în această peşteră.
 
O altă poveste incredibilă se referă la faptul că Zamolxis avea mai multe pasaje secrete prin care ajungea din peșteră direct la Sarmisegetusa sau chiar la cetatea dacică de deasupra muntelui. Aceste pasaje nu au fost niciodată descoperite și au rămas la nivel de legendă. Când speologii au cercetat peştera în premieră, acum circa 100 de ani, au fost uluiţi să descopere urme de picioare umane încălţate, vechi de 2.000 de ani. Este posibil ca aceste urme să fie lăsate de daci în condițiile în care temperatura din peșteră este de doar 9 grade și este constantă indiferent de anotimp? Nimeni nu poate răspunde la această întrebare așa cum nu se poate răspunde nici la celelalte întrebări când vine vorba despre misterioșii noştri strămoși.
======================================
=============================================================

New!
Iata si veriga lipsa!

Teoretic, stiam ca trebuie sa existe!
Practic insa, mi-a adus-o din teren... un impatimit al locurilor:









Multumesc,
Ramayo Yoh ,
POARTA STELARA RAMANIA
https://www.facebook.com/media/set/?set=a.156522737765649.41296.100002237726255&type=3
====================================================================
===========================================
===========================

Portile sunt deschise! Secretele, bine pazite! Preistoria, o stiinta interzisa! Mai marii lumii, stiu de ce! Update.

Piatra ingaurita. Poarta de Piatra. Poarta Zmeilor.
Inelul Doamnei. Piatra de răsfug ( de ajutor ). Piatra Curcubeului.
Multe, foarte multe, magice, misterioase Portaluri in Romania.
Pedra Furada (Piatra Gaurita). Hole Stone (Marriage Stone).
Dar si in alte parti ale lumii.
SECRETE, bine pazite. Cunoscatorii, stiu de ce!
REMEMBER:
 ===================================================
===================================
======================

26 de comentarii:

  1. Pestera Polovragi (numita si pestera lui Zamolxe sau Pahomie) se afla la 1km de Manastirea Polovragi (comuna Polovragi, judetul Gorj), in Cheile Oltetului.Este considerata una dintre cele mai lungi pesteri (10 km de galerii cartografiate) din tara noastra.
    In perioada octombrie- aprilie aici pot fi admirati , in cazul ca nu va este teama! ,inghesuiti in ciorchine pe tavanul pesterii, liliecii cu potcoava: Rhinolophus hipposideros.

    RăspundețiȘtergere
  2. Muntele Sacru, Pestera Polovragi atrage ACUM ATENTIA printr-o TRAGEDIE.
    A murit un OM, o femeie (nu oarecare)! Ma-ntreb: care este MESAJUL?
    Ce-a vrut sa SPUNA Muntele, Pestera lui ZAMOLXE?
    Nu cred in intamplare!
    =====================
    RAPORT IML: Cum a murit Veronica Bulai, mama Monicăi Gabor
    ======================================
    Trupul neînsufleţit al Veronicăi Bulai a fost ridicat după ce medicii legişti au realizat necropsia, aceştia stabilind că moartea a fost violentă, provocată de o lovitură puternică la cap.

    Decesul mamei Monicăi Gabor a fost violent, au stabilit medicii legişti, trupul neînsufleţit al femeii fiind ridicat, vineri, de către rude de la Serviciul de Medicină Legală Gorj, urmând să fie transportat la Bacău, unde va avea loc înmormântarea, transmite corespondentul MEDIAFAX. Un cumnat al uneia dintre cele trei fiice ale Vioricăi Bulai, Alina Gabor, a fost prezent, vineri, la Târgu Jiu pentru a ridica trupul neînsufleţit, el precizând că data la care va avea loc înmormântarea nu a fost stabilită deocamdată. Bărbatul a menţionat că celelalte două fiice ale femeii, Monica şi Ramona Gabor, sunt în străinătate, dar vor veni acasă pentru a participa la înmormântarea mamei lor.

    Trupul neînsufleţit al Veronicăi Bulai a fost ridicat după ce medicii legişti au realizat necropsia, aceştia stabilind că moartea a fost violentă, provocată de o lovitură puternică la cap. Veronica Bulai, în vârstă de 54 de ani, mama Monicăi Gabor, a murit, joi, la scurt timp după ce vizitase Peştera Polovragi şi plecase cu un grup de turişti din Bacău să viziteze Cheile Olteţului, situate în imediata vecinătate a peşterii, unde dorea să facă şi câteva fotografii.

    La un moment dat, femeia a fost lovită de o bucată de piatră în greutate de aproximativ şapte kilograme, care s-a desprins de pe versant, în cădere aceasta antrenând pietre de dimensiuni mai mici, care au lovit şi o altă persoană, fără a-i provoca însă răni grave. Mama Monicăi Gabor a fost însă lovită în cap, ea prăbuşindu-se imediat, potrivit martorilor.

    Două echipaje medicale, unul SMURD şi altul de la Ambulanţa Gorj, au mers la locul incidentului, însă medicii nu i-au mai putut salva viaţa. Veronica Bulai a suferit un traumatism cranio-cerebral acut deschis extrem de grav, orice manevră de resuscitare fiind inutilă, potrivit medicului coordonator al Serviciului de Ambulanţă Gorj, Jana Prejbeanu. Primarul din Polovragi, Ştefan Făsuiescu, declara că incidentul a avut loc pe un drum neasfaltat, la aproximativ o sută de metri distanţă de Peştera Polovragi, pe Cheile Olteţului, unde aceasta se afla împreună cu un grup de 17 turişti veniţi de la Bacău.

    El spunea că în zonă versanţii, înalţi de zeci de metri, nu sunt acoperiţi cu plasă, întrucât din cauza vegetaţiei şi a peretului drept al stâncii acest lucru este imposibil. Făsuiescu, aflat la al patrulea mandat, susţinea că de când este la conducerea Primăriei Polovragi nu au mai fost înregistrate astfel de incidente în zonă.

    Sursa: REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/raport-iml-cum-a-murit-veronica-bulai-mama-monicai-gabor_1254121.html#ixzz2cmx71e4N
    Follow us: @realitatea on Twitter
    ================================
    Dumnezeu s-o odihneasca in pace!
    Condoleante familiei!
    Admin

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Peştera Polovragi, potrivit tradiției, ar face parte dintre acele locuri încărcate de mister. Potrivit uneia dintre „zicalele” care circulă despre această peşteră, „cine este pătat şi tulbură liniştea locului moare”. În plus, pasionaţii fenomenelor paranormale numesc zona “Triunghiul Bermudelor din Oltenia”, scrie evz.ro.

      Conform legendelor, prin peştera Polovragi, zeul suprem al geto-dacilor intra în adancuri pentru a ieşi peste munţi la cetatea Sarmizegetusei. Conform specialiştilor, când speologii au cercetat peştera în premieră, acum circa 100 de ani, au descoperit cu uimire urme de picioare umane încălţate, vechi de 2.000 de ani. Zvonurile despre comorile dacice ascunse in Polovragi au atras sumedenie de aventurieri, iar toţi au avut parte de morti tragice. Se spune ca blestemul lui Zamolxis încă „veghează”, iar poveştile locului vorbesc despre dispariţii misterioase de oameni şi animale.

      Ștergere
    2. Hai sa fim seriosi, trebuie sa facem distinctie intre legenda, fictiune si realitate. Cine este V. Bulai? o ilustra necunoscuta, o femeie banala, obisnuita. Daca vreti legende si SF-uri, cred ca V.Bulai s-a rugat la D-zeu cerandu-i sa o faca si pe ea celebra, la fel ca pe fiicele ei.... D-zeu a cantarit lucrurile si a spus: la 54 de ani nu esti nici de defilat pe podium nici de maritat cu vreun milionar bogat si nici bogata sa te mariti cu un tinerel. Dar de ce vrei sa fii celebra? Ca sa castig multi bani... Atunci Diavolul a spus: Doamne, daca e vorba de bani, las pe mine, doar banu-i ochiul dracului... Bine, zis-a Domnul. Si atunci Dracu, i-a tras un pietroi in cap de se mira si acum toata lumea cum de s-a intamplat. Si uite asa, V.B. a devenit celebra.
      Lasand la o parte gluma, cred ca traim niste vremuri in care se pot explica stiintific fenomene pe care stramosii nostri le explicau prin prisma paranormalului.
      Trebuie mentionat faptul ca pestera este vie, portiunea de munte este vie, nu in sensul specific fiintelor ci in sens geologic. Straturile de roca sunt gresii sicalcare friabile, asezate in clivaj vertical, nespecific altor pesteri. Apa de la suprafata se infiltreaza si antreneaza aluviuni printre straturile de roca, pana ajunge in pestera. Iarna, inghetul prin marire de volum a apei, disloca milimetric si constant straturile verticale de roca. De asemenea se observa ca pe peretii laterali ai muntelui Capatanii sunt copaci crescuti si care isi au radacinile impanzite printre sisturile verticale. Pe masura ce copacul se dezvolta, radacinile se ingroasa si la un moment dat vor desprinde din perete bucati mari de roca. Daca veti merge prin Cheile Oltetului si veti avea curiozitatea sa zgandariti peretele muntelui veti avea neplacuta surpriza sa porniti o avalansa de bolovani. Tot anul cad pietre mai mari sau mai mici tocmai din cauza friabilitatii si clivajului rocilor. De aceea si Cheile Oltetului sunt atat de adanci. De asemenea, daca se vor avanta alpinisti pe acest versant al M. Capatanii vor sfarsi tragic pt ca nu exista niciun loc sigur pe care sa te sprijini sau sa infigi un piton. In acelasi mod se explica si disparitiile misterioase din pestera. Persoane sau animale curioase se aventureaza in grote mici care se deschid peste tot in partile laterale si care la un moment dat se largesc, uneori devin atat de largi incat este foarte simplu sa aluneci in gol si sa cazi de la o inaltime f mare sau sa ramai captiv intre straturile de roca. La un moment dat, prin aceste grote mai mari sau mai mici, decolmatandu-se intrarile, lasa loc liber razelor de lumina care patrund de afara sau de la alte intrari si produc licariri pe pereti care nu pot fi vazute oricand si nici pt mult timp, licaririle fiind reflexii succesive ale micilor lacuri de pe fundul micilor sau mai marelor deschideri laterale.

      Ștergere
    3. FELICITARI .... SUNTETI UN BUN POVESTITOR .....

      Ștergere
  3. Cred ca este locul si timpul sa povestesc pe scurt o INTAMPLARE, petrecuta cu cativa ani in urma. Era intr-o toamna tarzie, la ceas de noapte. Ploua mocaneste in Mehedinti de cateva zile neintrerupt. Probleme de serviciu au impus sa plec cu masina de la Drobeta Turnu Severin spre Orsova. La volan, sofer profesionist, militar, cu multa experienta. Eu alaturi. Am trecut de Hidrocentrala Portile de Fier I, de Muntele sacru (aruncat partial in aer la momentul construirii barajului), numit Baba si Mosul. Viteza masinii, circa 60-70 km/ora. Conditii dificile, lipsa vizibilitate din cauza intunericului si a ploii marunte. La un MOMENT dat, intreb soferul: ce e asta? Din "ceruri", se pravalea "ceva"... de marimea unei mingi de baschet, poate chiar mai mare! In SECUNDA doi, pe AXUL central al masinii, la DOI METRII in fata acesteia, a lovit SOSEAUA cu o bubuitura zdravana. Masina a rulat cu zgomot si trepidatii peste "ceva"... Soferul, calm, tacut, a tras incet pe dreapta. Nu a pus frana in momentul impactului, nu a spus nimic. Dupa un minut sau doua de tacere, mi-a zis: cred ca a fost un BOLOVAN... Un BOLOVAN MARE! Am coborat impreuna, am facut cataiva pasi inapoi... Soseaua europeana, pe sensul nostru de mers, era acoperita pe o portiune destul de mare... de multa, foarte multa piatra sfaramata. Impactul BOLOVANULUI cu soseaua a fost URIAS, iar "asta" l-a distrus in mii farame, si a fost SALVAREA noastra! Am analizat ATUNCI si de zeci si zeci de ori dupa, cele INTAMPLATE. Am fost fara indoiala, VECIN cu MOARTEA. Am vazut cu ocii mintii cum arata! Dumnezeu a vrut altceva! A vrut sa traim! In orice "alte" SITUATII/VARIANTE POSIBILE atunci si in acel loc, MOARTEA noastra si distrugerea masinii erau GARANTATE. Ce putem spune? Cum putem interpreta cele intamplate? (PS: 1. Intamplarea a fost facuta public inca din noaptea aceea, povestita de zeci si zeci de ori... Multumesc si acum, Bunului Dumnezeu! 2. Nu cunosc ca cineva sa fi MURIT VREODATA, pe traseul Drobeta Turnu Severin-Orsova din CAUZA vreunei PIETRE cazuta in cap sau pe vreo masina! Alunecari de pietre, au fost nenumarate! Am fi fost primii, unicul caz! Sigur,totul este BINE,cand se termina cu BINE!)

    RăspundețiȘtergere
  4. Actorul Mihai Bendeac a comentat pe pagina sa de Facebook
    moartea Veronicăi Bulai.
    ========================
    "Se spune ca mama surorilor Gabor era o femeie credincioasa. Sau, ma rog, bisericoasa.

    Intrebarea mea este: in momentul in care un bolovan cade FIX in capul unei femei bisericoase, ce inseamna asta?

    Si ridic intrebarea gandindu-ma ca sansele de a se intampla asa ceva sunt de 1 la milioane de triliarde de catralioane de ori.

    Va dati seama ca, de exemplu, daca doamna Bulai s-ar fi oprit 2 secunde sa-si aranjeze o bretea de la sandale sau daca parcarea microbuzului langa pestere ar fi durat 1 secunda mai mult sau o secunda mai putin sau daca pe o distanta de 50 de metri microbuzul ar fi mers cu 1 km/h mai putin sau mai mult, treaba asta nu s-ar fi intamplat?..

    Ei bine nu. Sincronizarea a fost perfecta. E absolut uluitor.

    In astfel de ocazii se vehiculeaza, in lumea bisericosilor, doua variante:

    1. A pedepsit-o Dumnezeu.

    sau

    2. O iubea Dumnezeu si a vrut s-o ia langa el in ceruri.

    Oricare ar fi raspunsul, metodologia mi se pare cam freaky...", a scris Mihai Bendeac pe Facebook.

    Sursa REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/mihai-bendeac-declara-ie-ocanta-despre-moartea-mamei-monicai-gabor_1254869.html#ixzz2cz2wNMmn
    Follow us: @realitatea on Twitter

    RăspundețiȘtergere
  5. Pestera Polovragi si-a mai luat o victim:profesorul de fizica Marin Dacian Bica din Oradea ,in 20 septembrie 2013.Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

    RăspundețiȘtergere
  6. Sa nu uitam ca acest profesor de fizica Marian Dacian Bica ,nu a fost doar un simplu profesor ,ci o mare enciclopedie ,un suflet bun ,curat care emana o energie pozitiva in jurul lui. A fost un un coleg deosebit ,un profesor iubit de elevi . Moartea lui a stirnit multe controverse si intrebarea : De ce un om atit de bun a trebuit sa plece atit de repede dintre noi? Dumnezeu sa aiba grija de sufletul sau!

    RăspundețiȘtergere
  7. ZEITGEIST - THE MOVIE ( 2007 )

    RăspundețiȘtergere
  8. Am fost si eu la pestera Polovragi cam prin 1998. Pe atunci cel putin eu nu stiam nimic deaspre fenomenele paranormale care se petrec aici, dar n-am putut intra in pestera decat vreo 5 m si atunci parca o forta nevazuta imi spunea sa nu intru, ma tragea inapoi. Si n-am intrat. Atunci nu am putut sa-mi expic fenomenul , mai ales ca in aceeasi zi vizitasem inainte Pestera Muierilor unde am intrat fara probleme, deci nu era vorba de frica. Acea forta nevazuta parca ma implora sa nu intru in acea pestera. Si n-am intrat. Acum inteleg de ce ,, cineva" nu m -a lasat sa intru in pestera.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. SUNTETI EXTRAORDINAR ..... IMI PLACE FELUL DVS DE A VEDEA LUCRURILE SI DE A LE RELATA . IMI PARE RAU CA CITESC ASA DE TARZIU DAR PE DE ALTA PARTE E BINE SI ACUM . VA SALUT CU RESPECT DIN GALATI SI CU PARERI DE RAU CA NU STIU DACA VOI AJUNGE CREODATA PE ACOLO . SANATATE SI TOT BINELE DE CARE AVETI NEVOIE .

      Ștergere
  9. Eu parintii si bunicii avem Stella rectrix Steaua conducatoare si Sarpele cu ochelari semn pe noi 1500-etern si vesnic pe noi semn.Luciditate toti vesnic.

    RăspundețiȘtergere
  10. Sa fie numele de calugarita TRIFONA TIMEEA TEODOSIA, calugarul Trifon Haralambie Bartimeu si monahia Melantia Arghira Agafia toata viata etern si vesnic schit Plumbuita.

    RăspundețiȘtergere
  11. Sa fie biletele cererile rugaciunile si acatistele noastre si iscaliturile la toti pe ,, inscrisuri notariale,, la Sfatul popular si Extrase in strainatate, gratuit vesnic.

    RăspundețiȘtergere
  12. Permanenti nerevizuiibili ufo cardiolog, neurolog, med, sport, grad 1 armsta cu stampila rmfb si rete.perm,cu legitim hand diab simplu si restul numit sa aiba boneta medicina mea sf Cosma toti mintea unde fel pret,cu liste med,si toate drepturile lumesti si bisericesti toate rud..inclusiv BOI.man, 1900-etern si vesnic adeziuni psd cu legea robot la zi si faptic cu marturi de b.credinta vesnic.Functii mandate mostenite.Sa fie biletele mele vesnic.

    RăspundețiȘtergere
  13. Sa avem carnete utc stampilata la zi si semne e carte PCR comuniste sa fiim cu directivele cu plenara cu semne de carte comuniste eu cu parintii 1900-vesnic,uniforme rechizite carnete si caiete sa stiim exact legea ,, vot de blam,, 1900-vesnic.

    RăspundețiȘtergere
  14. Sa fie retetarul nostru chimic vesnic.

    RăspundețiȘtergere
  15. Sintem toti ord.roza roz croitori,, raca,, etern si vesnic.In case.

    RăspundețiȘtergere
  16. Sintem toti cu facturi TSKA Moscova biserica sf Gheorghe Luminatia 2 februarie etern si vesnic.Corn popa, etern.

    RăspundețiȘtergere
  17. Sa aiba rudele cartea mea etern si vesnic la vocativ 1980-etern si vesnic.

    RăspundețiȘtergere
  18. Sint cu statuia mea vesnic in biserica paroh.1 1900-vesnic desene animate romana vocativ condica toti, si sunet si grafica etern si vesnic.

    RăspundețiȘtergere
  19. Sintem toti ,, Raca,, si-n biserica paroh.1 1900-etrrn si vesnic caz vocativ.

    RăspundețiȘtergere
  20. Sa aiba mama si tata Romana mea etern si vesnic vocativa.

    RăspundețiȘtergere
  21. Sa fie Ostia mea in Pestera 1982 etern si vesnic grafica.

    RăspundețiȘtergere
  22. Lykantropi-matematica -fizica-chimie Deva toti,etern si vesnic.

    RăspundețiȘtergere

Click here!

Follow Vasile Burcu

COUNTERsite

BING, Search romania megalitica:

TOP 10. Cele mai citite Postări