Nu ati gasit ce cautati? Incercati Google search pe siteul nostru!

Google Translate

vineri, 29 aprilie 2016

Cetăţile dacice din jurul Sarmizegetusei Regia... in uitare si real pericol!




Cetăţile dacice din jurul Sarmizegetusei Regia au fost lăsate pradă profanatorilor

Patru cetăţi dacice din patrimoniul UNESCO, aflate în împrejurimile celebrei Sarmizegetusa Regia, au rămas abandonate la mila profanatorilor şi a braconierilor. Ministerul Culturii s-a opus deocamdată demersurilor autorităţilor judeţene de a administra siturile, însă nici nu a luat alte măsuri pentru a proteja monumentele istorice.

Apropierea echinocţiului de toamnă a adus un val de turişti nonconformişti la cetăţile dacice din Munţii Orăştiei. La sfârşit de săptămână, multe dintre pensiunile aflate în împrejurimile siturilor istorice au fost ocupate până la refuz. Echinocţiul din 23 septembrie este unul dintre momentele anului în care cetăţile antice devin locuri de pelerinaj pentru cei care cred că vechile sanctuare ale dacilor se petrec lucruri magice şi tot de aici se pot încărca de energie, practicând diverse ritualuri. În Sarmizegetusa Regia, ritualurile şi meditaţiile sunt interzise, astfel că de această dată cei care au vrut să le practice s-au îndreptat spre celelalte monumente, aflate în împrejurimile fostului oraş antic.

Sarmizegetusa Regia a devenit de aproape doi ani singura aşezare istorică din Munţii Orăştiei în care există un regulament şi un program de vizitare şi, totodată, unul dintre puţinele locuri căruia îi este asigurată paza şi îngrijirea. Celelalte cetăţi dacice au rămas ale nimănui, iar braconierii şi turiştii care ajung să le profaneze nu se izbesc de niciun fel de opoziţie din partea autorităţilor.

Cetăţi fără apărare Turiştii care au vizitat în ultimele săptămâni cetatea dacică de la Costeşti au lăsat aici, pe stâlpii fostului sanctuar dacic, candele, lumânări şi gunoaie menajere. „Au venit oamenii şi au meditat ori s-au rugat. Unii au rămas peste noapte, au făcut focul şi au lăsat în urmă mizerie. Alţii şi-au luat bucăţi din cărămizile de lut ars din turnurile cetăţuii ori şi-au scrijelit numele pe acestea. Se întâmplă de mult timp acest lucru şi nu este bine, pentru că aşezarea este un monument istoric, iar ce distrug oamenii aici nu se mai poate reface”, spune Eugenia Zgăvârdean (61 de ani), cea care îngrijit în ultimii 21 de ani cetatea. Costeşti.


Femeia locuieşte într-o casă în apropierea sitului UNESCO şi a ieşit de curând la pensie. A fost unul dintre puţinii oameni care în ultimii ani s-au ocupat de întreţinerea sitului istoric şi de întâmpinarea turiştilor. Cei care ajung acum la Costeşti mai au la dispoziţie, pentru informare, doar o pancartă metalică în care le este prezentată pe scurt istoria de două milenii a cetăţii şi câteva indicatoare înfipte printre ruinele aşezării. Nimeni nu mai poartă grija cetăţuiei, ale căror ziduri sunt ascunse tot mai mult de buruieni şi frunze moarte. .


 
 Blidaru

Iar situaţia celorlalte cetăţi dacice din împrejurimile Sarmizegetusei Regia este asemănătoare. Zidurile cetăţii Blidaru, în trecut unul dintre cele mai puternice forturi militare ale dacilor, s-au prăbuşit pe unele porţiuni, iar în incinta aşezării aflate în patrimoniul UNESCO turiştii au lăsat rămăşiţele mai multor focuri de tabără. Situl a rămas mai bine conservat faţă de alte monumente istorice, doar pentru că accesul la el este mai dificil, însă doar un localnic din satul Târsa se mai ocupă de îngrijirea lui.

 
Feţele Albe.

Vegetaţia luxuriantă şi trunchiurile de copaci prăbuşite au acoperit ruinele cetăţilor Piatra Roşie şi Băniţa, şi ele aflate în patrimoniul UNESCO, dar părăsite de autorităţi. Cetatea „Feţele Albe”, despre care istoricii susţin că a fost sălaşul preoteselor unei zeiţei antice a destinului şi fertilităţii, a ajuns un loc al amatorilor de ritualuri ezoterice.

Ceartă pe cetăţile nimănui Din luna februarie a acestui an, soarta cetăţilor Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie şi Băniţa era pe cale să se schimbe. Atunci, Consiliul Judeţean Hunedoara a făcut primele demersuri pentru a prelua în administrare, de la Ministerul Culturii, cele patru monumente UNESCO. În urmă cu un an, instituţia devenise administrator al sitului Sarmizegetusa Regia, iar autorităţile judeţene considerau că este nevoie ca şi aceste patru monumente să îşi găsească un nou stăpân, mai interesat de viitorul lor decât statul român.

 
Feţele Albe.

Zilele trecute, ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a dat de înţeles că situaţia celor patru situri nu se va schimba prea curând.  „Nu ştiu să vă spun exact în ce stadiu se află demersul Consiliului Judeţean referitor la preluarea celorlalte cetăţi dacice din Munţii Orăştiei. Ştiu doar că sunt probleme juridice legate de proprietatea asupra terenurilor. Nu suntem noi proprietarii pe toate suprafeţele de acolo”, declara, la Deva, ministrul Kelemen Hunor. Ministrul este contrazis de Vladimir Brilinsky, reprezentant al Serviciului Public de administrare a monumentelor istorice din judeţ, cel care se ocupă în prezent de administrarea sitului.

 
 Sarmizegetusa Regia.

„Noi am făcut toate demersurile ce au ţinut de Consiliul Judeţean Hunedoara pentru a prelua în administrare celelalte cetăţi dacice şi pentru a le putea ulterior pune în valoare, însă nu există voinţă politică din partea guvernanţilor pentru a ni le preda. Preferă ca aceste situri, a căror distrugere este ireversibilă, să rămână ale nimănui”, a declarat Vladimir Brilinsky. 

 
Sarmizegetusa Regia.

Sarmizegetusa Regia şi-a schimbat înfăţişarea. De aproape doi ani, situl UNESCO Sarmizegetusa Regia, fosta capitală a Daciei pre-romane, a intrat în administrarea autorităţilor din judeţul Hunedoara, care l-au preluat de la Ministerul Culturii. Între timp, situaţia monumentului istoric s-a schimbat. Noii administratori s-au ocupat de îngrijirea sitului UNESCO, iar vechiul oraş cosmopolit al dacilor este păzit de angajaţii unei firme specializate şi de jandarmi.  De asemenea, a fost instituit un program de vizitare a monumentului, iar potrivit autorităţilor judeţene ultimii 18 kilometri ai drumului de acces spre Sarmizegetusa Regia vor fi reabilitaţi pe fonduri de la Uniunea Europeană, până în iarna anului viitor. Din Sarmizegetusa Regia şi din celelalte foste aşezări dacice din Munţii Orăştiei, în ultimele două decenii, braconierii au furat tezaure de aur şi argint în valoare de milioane de euro şi doar o parte din piesele antice din aur şi argint, sustrase în urma săpăturilor ilegale, a fost recuperată.

 22 septembrie 2014

22 septembrie 2014

Citeste mai mult: adev.ro/ncal2q

==============================================

Click here!

Follow Vasile Burcu

COUNTERsite

BING, Search romania megalitica:

TOP 10. Cele mai citite Postări