Romania in contextul culturii megalitice, civilizatiilor stravechi. Istoria pierduta. Istoria interzisa. O imagine valoreaza cat o mie de cuvinte. Priviti cu deosebita atentie si multa luare aminte! ... Nimic nu este întâmplător! ... Vrei sa apreciezi? Distribuie si prietenilor! Multumesc! Admin

Translate

sâmbătă, 19 iulie 2014

Seven Natural Caves... Wonders World... of Romania! Şapte dintre cele mai fascinante peşteri ale lumii se află în România

 
Aproximativ 4.500 km2 din suprafața României este ocupată de calcare, dar țara noastră se poate mândri cu un carst bogat și foarte multe peșteri. Până acum, în România, au fost descoperite și inventariate peste 12.000 de peșteri, dar potețialul este mai mare. Acest fapt situează România pe locul 2  în Europa drept ţara cu cele mai multe peşteri. Dar să vedem care sunt cele 7 peşteri fascinante aflate pe teritoriul ţării noastre.
                   
  
Peştera Muierii (Gorj)
 
Una dintre cele mai fascinante lucrări ale naturii se află săpată în inima masivului calcaros de pe raza comunei gorjene Baia de Fier. Se spune că aici se petrec minuni, iar sălile sale interioare, scobite în stâncă, au efecte curative asupra câtorva boli. Peştera Muierilor, aşa cum i se spune de când pământul, este un loc magic şi plin de mistere, locul în care femeile care nu pot avea copii îşi găsesc „leacul”.
 
Şi-a dobândit acest nume în vremurile în care bărbaţii plecau la război, iar femeile şi copiii, rămaşi fără apărare, se adăposteau în această peşteră, pentru a nu fi descoperiţi de duşmani.
 
Peştera este lungă de aproximativ 3.600 de metri şi este formată din 4 nivele. Etajul rezervat turiştilor se află la 40 de metri înălţime şi este lung de 573 de metri. Peştera Muierii, “sculptată” de râul Galbenul, cuprinde mai multe încăperi şi formaţiuni spectaculoase, toate completate de grupuri uimitoare de stalactite şi stalagmite.
 
 
Primele informaţii despre acest monument al naturii datează din anul 1870. An de an, la Băile de Fier, turiştii vin în număr foarte mare, peştera fiind capul de afiş, atât pentru turism – dându-i titlul de cea mai vizitată peşteră din România, cât şi pentru cercetările speologice, datorită diversităţii de formaţiuni carstice prezente aici.
 
Peştera Muierilor a fost denumită Rezervaţie Speologică în 1955 şi Monument de Rezervaţie Naturală. A fost electrificată între anii 1963 şi 1978, fiind, în mod evident, prima peşteră electrificată din România.
 

Peştera Scărişoara

Este una dintre cele mai mari peşteri cu gheaţă din România, situată în Munţii Apuseni, la o altitudine de 1165 de metri deasupra nivelului mării. Peştera Scărişoara are 105 metri adâncime şi 720 de metri lungime, iar accesul se face pe o scară metalică. Turiştii ajung în Sala Mare, cu o lungime de 108 metri şi o lăţime de 78 de metri, singura pe care o pot vizita direct. Celelalte săli, denumite Biserica (cu peste 100 stalagmite), Rezervaţia Mare, Galeria Coman şi Rezervaţia Mică sunt rezervate oamenilor de ştiinţă.
 
 
Volumul de gheaţă din peşteră este de 75.000 de metri cubi, iar gheţarul măsoară 26 de metri înălţime. Temperatura medie nu trece de un grad Celsius vara şi coboară până la -7 grade Celsius iarna.
 
Nu se cunoaște data exactă când a fost descoperită peștera. Cea mai veche mențiune asupra peșterii este făcută de A. Szirtfi în 1847. K. F. Peters și A. Schmidl dau primele informații științifice în 1861, respectiv 1863. Al. Borza studiază repartiția florei și fenologia vegetației din pereții avenului, Emil Racoviţă (1927) cercetează formațiunile de gheață iar V. Pușcariu (1934) face o prezentare științifică și turistică. "Rezervațile" Ghețarului sunt explorate de-abia în 1947 de Maxim Pop și Mihai Șerban. După o stagnare de 15 ani, studiul Ghețarului Scărișoara este reluat în 1965 de Iosif Viehmann, Gh. Racoviță, M. Șerban, T. Rusu și V. Crăciun.
 
Ghețarul de la Scărișoara este important pentru știință în primul rând în complexul de fenomene care se datoresc prezenței gheții și structurii generale a peșterii: morfogeneză și evoluția formațiunilor de gheață, stratificarea masivului de gheață etc. Avenul, prin flora sa variată, diferențiată pe nivele, oferă botaniștilor un interesant și permanent teren de cercetare.
Fauna cavernicolă este săracă, cel mai de seamă reprezentant fiind Pholeuon proserpinae glaciale Jeann. În gheața peșterii s-a descoperit un schelet aproape întreg de Rupicapra.
 

Peştera Urşilor

A fost descoperită în 1975, iar de atunci a devenit una dintre principalele destinaţii turistice ale Munţilor Apuseni şi una dintre cele mai vizitate peşteri din ţara noastră. Peştera Urşilor se află în judeţul Bihor, lângă localitatea Chişcău, comuna Pietroasa, la o altitudine de 482 de metri. Numele peşterii vine de la numeroasele fosile de "urşi de cavernă" descoperite acolo, fiind un loc de adăpost pentru aceste animale, acum 15.000 de ani.
 
 
Peştera Urşilor este lungă de peste 1.500 de metri, şi este compusă din galerii aflate pe două nivele. Galeria superioară, lungă de 488 de metri, poate fi vizitată de turişti, iar cea de-a doua, lungă de 521 de metri este rezervată specialiştilor.
 
Peştera Vântului
 
Este cea mai mare peşteră din România, cu o lungime totală de 52 de kilometri. Se află în Munţii Pădurea Craiului, în vecinătatea localităţii Şuncuiuş, însă doar o mică parte din ea este accesibilă turiştilor. A fost descoperită în anul 1957, iar numele i se datorează curenţilor puternici de aer care se simt mai ales la intrare.
 
 
Pestera este alcatuită din 3 etaje formate din galerii, săli si hornuri de dimensiuni si forme diferite, cu toate tipurile de speleoteme: stalactite, stalagmite, coloane, scurgeri parietale, cristale, gips.
 
 Galeriile s-au dezvoltat pe patru nivele, cel inferior fiind cel mai activ. Galeriile principale sunt: Galeria Activa, Etajul II, Galeria Alba, Rosie si Galeria cu lacuri. Galeriile laterale: Galeria 7 Noiembrie, Galeria 1 Mai, Galeria Moravek, Mikulas etc. 

Majoritatea salilor s-au format prin unirea a două falii sau printr-o prăbusire a zonei faliilor. Cele mai impozante sali sunt: Sala Titanilor, Sala Mare, Amfiteatrul, Sala Neagra, Sala Ascunsa etc. Puturile s-au format pe diaclaze sau pe brecie de falie, cele mai importante fiind: Casa Scarilor, Putul Greu, Putul Bukki, Bagameri, Putul din sistemul Torpilei.
 
Peştera Piatra Altarului,
una dintre cele mai frumoase peşteri din Europa.
 
Este una dintre cele mai frumoase peşteri din ţară – o spun specialiştii, căci doar ei au acces acolo. Turiştii obişnuiţi nu pot, cel puţin deocamdată, să viziteze în voie cele patru mari galerii, botezate Palatul, Paradisul, Geoda şi Altarul Urşilor. Peştera se află în zona Padiş, în munţii Bihorului, şi a fost descoperită de un clujean, Daniel Cârlugea, în 1984.
 
 
Peştera Piatra Altarului joacă un rol deosebit de important în descoperirea unei lumi conservate într-un masiv de calcar, departe de schimbările rapide ale secolului vitezei.
Este dezvoltată pe 4 nivele, unul activ unul semiactiv şi două fosile. Caracteristica acestei peşteri o reprezintă extraordinara bogăţie şi varietate de speleoteme calcitice.
 
Intrarea în peşteră este una îngustă, însă interiorul acesteia se desfăşoară pe o suprafaţă de aproximativ 3150 de metri, de-a lungul a 4 galerii: Palatul, Paradisul, Geoda şi Altarul Urşilor.
 
Peştera Liliecilor (Peştera Gura Dobrogei),
cea mai mare peşteră din Defileul Dunării.
 
Situată în Dobrogea, lângă comuna Târguşor, această formaţiune calcaroasă are o lungime a galeriilor de 480 de metri şi adăposteşte o mulţime de vieţuitoare, studiate cu atenţie de specialişti. Între acestea, cele mai interesante sunt coloniile de lilieci, şi în special liliacul cu mustăţi.
 
Pestera Liliecilor se afla la 50 de km de Constanta şi este monument al naturii, speologic. Are o suprafata de 5 ha, 3 intrari si mai multe galerii, cu o lungime de peste 480 metri.
 
(w620) Pestera Li
 
Numele de Pestera Liliecilor vine de la numeroasele colonii de lilieci care au întalnit conditiile optime în încăperi şi galerii, în timpul verii şi de hibernare în timpul iernii. Marile colonii apartin speciei mediteraneene Rhinolophus mehelyi si Myotis mistacinus.

In Pestera Gura Dobrogei au fost atestate numeroase marturii ale activitatii umane, unelte de silex paleolitic si neolitic, fragmente de ceramica neolitica, cat si obiecte mai recente din metal apartinand epocii fierului.
 
Pestera Gura Dobrogei sau Pestera Liliecilor este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Litoral, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.
 
Peştera Limanu
 
Tot în Dobrogea, la circa 5 kilometri de Mangalia, se află peştera Limanu, lungă de 3.200 de metri. Este cunoscută şi a început să primească vizitatori încă de la începutul anilor 1900. Şi în această peşteră trăieşte o faună bogată – inclusiv colonii mari de lilieci.  Turiştii sunt atraşi mai ales de poveştile misterioase care circulă pe marginea acestui labirint subpământean, un loc încărcat de istorie, care face parte dintr-o reţea vastă de galerii subterane. Potrivit folclorului local, respectivele galerii s-ar întinde până în Bulgaria, şi chiar până în Turcia.
 
Legendele spun că în această peşteră se refugiau localnicii, atunci când erau invadaţi de duşmani, încă de pe vremea geto-dacilor. Şi tot legendele i-au dat renumele de “peştera comorilor”, presupunându-se că refugiaţii îşi ascundeau aici avuţiile cele mai de preţ.
 
(w620) Pestera Li
 
Sursa: http://stiri.tvr.ro/sapte-dintre-cele-mai-fascinante-pesteri-ale-lumii-se-afla-in-romania_47478.html#sthash.zF0A87lq.dpuf
-----------------------------------------------------------
----------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Follow Vasile Burcu

COUNTERsite

Search romania megalitica: