Romania in contextul culturii megalitice, civilizatiilor stravechi. Istoria pierduta. Istoria interzisa. O imagine valoreaza cat o mie de cuvinte. Priviti cu deosebita atentie si multa luare aminte! ... Nimic nu este întâmplător! ... Vrei sa apreciezi? Distribuie si prietenilor! Multumesc! Admin

Nu ati gasit ce cautati? Incercati Google search pe siteul nostru!

Translate / This page has a language translator on it so you can understand what is being talked...

marți, 24 martie 2015

Peştera de la Isverna Mehedinti, cu legendele si enigmele sale, explorata fizic... de marele oceanograf Jacques Yves Cousteau, cu echipa sa de cercetatori. De ce? Greu de spus! Mister... total! Alta Legenda... alta Enigma!


Peştera de la Isverna a devenit celebră şi căutată de străini, după ce Jacques Yves Cousteau a realizat, prin galeriile ei, un film pe care l-a prezentat în secţiunea „Explorări ale secolului XX“ din serialul „Muzeul Smithsonian din Washington“.

Dar peştera din Mehedinţi atrage şi datorită legendelor locului, care spun că în adâncurile ei s-ar afla comori nepreţuite.

Peştera Isverna exercită o fascinaţie specială. Apa foarte limpede din lacurile subterane ce permite o vizibilitate foarte bună şi galeriile subacvatice, fac din ea un loc ideal pentru scufundări, fotografiere şi filmare subacvatică. Peştera Isverna este localizată în apropierea comunei Izverna, în Dealul Peşterii din Munţii Mehedinţi, la o altitudine de 390 m. Este o peşteră de peste 1,5 km lungime parcursă de un pârâu subteran. Peştera Isverna este celebră şi pentru că are cea mai lungă reţea de galerii subacvatice din România.Din Peştera Izverna porneşte cel mai mare izvor carstic din judeţul Mehedinţi. Peştera este foarte dificil de explorat datorită sifoanelor, galeriilor şi lacurilor subterane. Peştera Izverna a fost explorată pentru prima oară de biospeologul C. N. Ionescu pe o lungime de 200 metri şi care în anul 1914 a publicat o descriere a acestei porţiuni. În perioada 1964-1967 s-au făcut cercetări de biospeologie, iar în 1973 s-a realizat un plan al peşterii apărut în 1976.



În anul 1979, o echipă de speologi a recartat peştera, descoperind galerii noi, ajungându-se la lungimea actuală de 1500 m. În acelaşi an şi anul următor, încep şi explorările efectuate de către scafandrii speologi, care au trecut de „Sifonul Verde”, lung de 50 de metri, apoi de „Sifonul Galben”, ceva mai scurt. A urmat apoi trecerea de „Sifonul Negru”, cel mai mare sifon din România, având peste 400 m lungime şi o denivelare negativă de 40 m.

Cousteau, la Peştera Isverna

În 1991, marele oceanolog Jacques Yves Cousteau a venit aici cu echipa sa de speologi şi scafandrii autonomi, ocazie cu care s-a realizat un film documentar, în secţiunea „Explorări ale secolului XX” din filmul Muzeului Smithsonian din Washington DC.

„A venit aici poate pentru faptul că are cele mai mari sifoane, sperau probabil să treacă prin aceste sifoane şi să ajungă în alte galerii, să descopere altceva. Probabil mirajul acesta al adâncimii, el avea cei mai buni profesionişti la acea oră, cele mai bune echipamente. A venit în vara anului 1991, aveam o tabără internaţională  în apropiere şi printre participnaţii la tabără erau şi nilte francezi. Una dintre fete a plecat la Isverna fiindcă un fratele de-al ei era cu Jacques Yves Cousteau la Peştera Isverna”, spune Alexandru Popa, preşedintele Asociaţiei de Turism Montan „Speo Alpin”.

Satul Isverna, alimentat cu apă din peşteră

Nu se ştie de ce Cousteau a ales Peştera de la Isverna, la ce concluzii a ajuns, dar la data de 8 aprilie 1991, acesta i-a înaintat o scrisoare primului ministru al României de la acea vreme, Petre Roman: 
"Domnule prim-ministru, echipa mea de scufundători tocmai a verificat împreună cu speologi-geologi români galeriile inundate ale peşterii Isverna din judetul Mehedinţi. Zona Isverna pare a fi ameninţată de instalarea în curând a unei staţii de pompare pentru producerea de ape gazoase. A distruge un loc atât de extraordinar ar fi păgubitor pentru patrimoniul natural, cultural şi ecologic al României. Vă rog să binevoiţi a interveni în acest sens şi vă mulţumesc anticipat. Vă rog să primiţi, domnule prim-ministru, expresia sentimentelor mele cele mai devotate şi cordiale".


Din scrisoarea înaintată premierului, se observă clar că savantul cunoştea bine zona Isvernei, dar nicidecum din cercetarile scufundătorilor săi, care au intrat în peşteră în cursul nopţii. Iată se pune întrebarea cine i-a făcut atunci prezentarea atât de documentată şi de ce nu a fost interesat marele oceanolog şi de peştera Topolniţa, de exemplu, situată nu departe de Dunăre, una dintre cele mai mari din zonă. Specialiştii susţin că apa care iese din peşteră are unele calităţi deosebite pe care şi le păstrează, după îmbuteliere, mai bine de un an de zile. Din acest motiv, Primăria Isverna asigură apa potabilă pentru satul Isverna chiar din peşteră unde au fost trase conducte de alimentare, iar acum se efectuează lucrări de alimentare cu apă pentru alte trei sate tot cu apă din peşteră.



În căutarea comorilor
=============================
Intervenţia savantului a sporit interesul pentru peşteră al aventurierilor, care sunt în căutarea comorilor despre care se vorbeşte în zonă. Legendele locului spun că Peştera Isverna ar găzdui un depozit de argint al Imperiului Austro-Ungar, ascuns din ordinul împărătesei Maria Tereza. De asemenea, în adâncurile din Peştera Izverna, se spune că ar fi îngropat tezaurul Serbiei, când în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cei doi prinţi moştenitori, Milan Obrenovici şi Mihail, îşi disputau tronul. Dar găsirea fabuloasei comori rămâne doar o iluzie din moment ce peştera este şi acum necunoscută, deşi există mijloace tehnice ultramoderne pentru explorări.



“Din punctul meu de vedere toate acestea sunt basme pentru că dacă în zilele noastre, cu echipamentele noastre cu oamenii care sunt foarte bine pregătiţi şi nu se cunoaşte peştera asta, nu văd cum în perioada împărătesei Maria Tereza sau prinţului Obrenonici să intre acolo cu tone de comori. Ori în peşteră se intră numai cu echipamente de scafandru. Dar gura lumii e slobodă ...”, mai  spune Alexandru Popa.

Peştera şi-a cerut tributul
=======================
Doi speologi unguri au fost găsiţi morţi, în noiembrie 2002 în peştera din localitatea Izverna. Ei încercau să ajute doi români dornici de obţinerea unui record în materie de scufundări subacvatice într-o peşteră. Szigefy Gyorgy, de 37 de ani, şi Pazmandy Lorant, de 41 de ani, veneau de mai mulţi ani, din Budapesta, pentru că, împreună cu colegi români, să se antreneze şi să exploreze peştera. Unul dintre speologi a murit înecat după ce şi-a prins piciorul într-o fisură de stâncă, fiind luat de un torent de apă şi împins într-o grotă. Al doilea speolog a făcut infarct din cauza efortului depus pentru a-şi salva colegul.

Explorarea continuă şi în prezent  la Peştera Isverna datorită potenţialului foarte mare şi descoperirii a noi sifoane, iar zona rămâne în atenţia celor care caută comorile ascunse sub poale de munte.

FOTO www.clopotel.ro
luminalumii.forum-gratuit.ro
romania.ici.ro

Sursa: http://adevarul.ro/locale/turnu-severin/pestera-mehedinti-devenit-faimoasa-fost-explorata-jaques-cousteau-spune-adancurile-s-ar-afla-comori-nepretuite-1_550ab188448e03c0fdb4207b/index.html
---------------------------------------------------------------------



-----------------------------------------------------------------------------------------------
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Click here!

Follow Vasile Burcu

COUNTERsite

BING, Search romania megalitica: