Nu ati gasit ce cautati? Incercati Google search pe siteul nostru!

Google Translate

miercuri, 30 noiembrie 2011

Mina de la Budureasa. Romani, treziti-va, ramaneti fara tara! Incredibile investitii si resurse ale subsolului, praduite cu sprijin Guvernamental. Aurul de la Rosia Montana, din alte zone ale tarii, pica pe Locul II


Vintu a amenintat ca va lua Justitia in mainile sale, a facut teoria agentilor acoperiti din instante si a fost pus in libertate ;  
UPDATE. SOV a fost eliberat din arest.
Luni, 14 noiembrie 2011,

Curtea de Apel Bucuresti a judecat, luni 14 noiembrie, recursul formulat de avocatii lui Sorin Ovidiu Vintu, Liviu Luca si ai celorlalti 14 invinuiti din dosarul Petrom Service pentru care Tribunalul Bucuresti a decis, marti 7 noiembrie, arestarea preventiva pentru 29 de zile. In fata magistratilor, Vintu a declarat ca daca va pleca in arest “voi lua justitia in mainile mele”. Vintu a declarat ca nu a luat nici un ban de la Petrom Service si a vorbit de presupusi agenti acoperiti din instantele de judecata. Dupa patru ore de deliberari judecatorii Curtii de Apel au decis eliberarea lotului Vintu.

 Vintu: Eu sunt cel vanat, doar ca de data aceasta miza a crescut putin. Miza este zacamantul de zece miliarde de euro de la Budureasa.
Liviu Luca: Daca acuzatiile procurorilor ar fi adevarate, atunci ar trebui sa mi se faca o expertiza psihiatrica
Avocat: Sorin Ovidiu Vintu este o persoana bine integrata in societate, are o sursa de venit stabile


Dezvaluirea lui SOV in instanta. Miza arestarii este un zacamant de zece miliarde de euro, la Budureasa
Nov 14, 2011
Arestarea lui Sorin Ovidiu Vintu este legata de un zacamant de zece miliarde de euro de la Budureasa. Dezaluirea a fost facuta de SOV, luni, in instanta care a judecat recursul la arestarea preventiva a celor acuzati de falimentarea Petromservice.
 "Eu sunt cel vanat, doar ca de data aceasta miza a crescut. Miza este zacamantul de zece miliarde de euro de la Budureasa. Ofiterii acoperiti de la Parchet vorbesc cu omologii lor de la Tribunal si sunt de acord - mandatul de arestare este sub masa",
a declarat Sorin Ovidiu Vintu in fata judecatorilor Curtii de Apel Bucuresti.

 SOV a spus ca Petromservice, la care el nu avea nicio functie, a fost falimentata de salariatii ei, nu de el sau de Liviu Luca."Sfatuiti de un avocat, zeci de mii de salariati au actionat in judecata Societatea Petromservice, de aceea nu a mai putut functiona si a fost nevoita sa solicite falimentul, care a fost declarat de o instanta de judecata", a spus Vintu.

In aprecierea lui Vintu, directorul OMV austriac ar trebui sa fie arestat, deoarece a cumparat actiuni de la companie la alt pret decat cel al bursei, daca ar fi asa cum sustin procurorii."Se poate sa plec acasa, se poate sa ma duc in arest, dar in acest caz stiu de ce si o sa iau justitia in mainile mele", si-a incheiat SOV pledoaria.


Vântu, mult mai periculos în arest decât în libertate ….

Joaca de-a arestatul lui Vîntu a întrecut orice măsură. Individul a fost pus iar în libertate şi pare că acest lucru s-a făcut pentru că a ameninţat în faţă judecătorii care-i judecau eliberarea că dacă nu va fi pus în libertate va ”lua justiţia în mâinile sale” făcând apropouri mult prea directe la ofiţerii acoperiţi din justiţie care-i dirijează drumurile către arest. Curtea de apel Bucureşti care l-a pus iar în libertate s-a speriat rău de tot din cel puţin două motive: Ori s-a temut că va ajunge în mâna lui Vântu, aşa cum acesta a promis împreună cu toată garnitura de judecători grei, lucru greu de crezut, ori Vîntu în închisoare s-ar fi plictisit şi ar fi început să stea la poveşti cu anchetatorii, lucru destul de periculos pentru multe persoane. Aşa că s-a preferat a doua variantă. Deşi a lăsat cu ochii în soare sute de mii de sărmani care au crezut că se îmbogăţesc de la FNI-ul lui, deşi se pare că n-a plătit statului nici un leu pentru tranzacţiile pe care le-a făcut de-a lungul celor 20 de ani, deşi făcea guverne şi punea preşedinţi din „spaul” său de acasă, individul îşi râde-n barbă şi pozează în victima invidioşilor care-l pizmuiesc din cauza zăcământului de calcar cu brucit de la Budureasa, care ar valora miliarde de euro.

Personal cred că individul este doar o interfaţă a altora care şi-au făcut şi-şi fac interesele de miliarde cu statul român. Zic aşa pentru că documentându-mă despre Calacarul de la Budureasa am aflat informaţii preţioase despre unde duc firele afacerilor pe care le patronează Vântu. El este puternic lipit, nu numai de sindicalistul Luca de care s-a legat pentru vecie, ci de tot felul de oameni puternici ai zilei care nici nu clipesc când îi aud numele. Unul dintre ei este senatorul PDL Mircea Andrei care i-a fost avocat chiar pentru firma Geoasset, cea care deţine licenţa de exploatare a calcarului cu brucit de la Budureasa.

Istoria acestei firme se leagă de Guvernul Tăriceanu, care i-a acordat licenţa cu două săptămâni înainte de alegeri prin HG 1412 din 14 noiembrie 2008. Calcarul de la Budureasa, în care statul român a băgat circa 150 de miliarde de lei adică, 10 miliarde de dolari la paritatea de 1 la 15, între anii 1977-1980 când în loc de uraniu pe care-l căuta a dat peste acest zăcământ, a fost vândut pe nimic, adică pe o redevenţă de 6% din valoarea extracţiei. Interesant este că proprietara de la care a cumpărat Vântu prin Petromservice zăcământul este o oarecare Ana Bodea, aparent o anonimă. Însă personajul este puternic legat de alte personaje din subteranul economiei precum Vişineschi de la Constanţa, Comănescu de la CNM Petrom SA şi mulţi alţii. Evident că boşii s-au folosit de alte nume pentru a interconecta cu Bodea şi anume de un obscur student la IDD, Vîlceanu şi Mariana Nicolescu, o biată bătrână de 69 de ani din Constanţa pe numele căreia primarul Craiovei Aurică Solomon şi-a intabulat şi el o casă de 400.000 de euro pe care şi-o cumpărase pe timpul primului mandat.

Faptul că senatorul Andrei a încasat în cursul anului 2007 aproape 2 milioane de euro de la celebra de acum Ana Bodea, ca după aceea s-o împrumute cu 40.000 de euro mă face să cred că trăim într-o pură ficţiune din care nu mai putem avea pretenţia să ieşim vreodată. Drumurile Anei Bodea au dus şi în Gorj, la Bengeşti - Ciocardia de unde provine firma Algoritm SRL, a cărei proprietară iniţială era Măndica, femeia de serviciu de la dispensar, care după ce şi-a schimbat domeniul de activitate şi a radiat-o din registrul de la Gorj o regăsim în registrul de la Bucureşti sun acelaşi patronaj al Anei Bodea, care de această dată participă la privatizarea CNM Petromin SA. Desigur, participă dar şi câştigă! Într-o asemenea iţăraie nu este de mirare că Vântu a fost pus în libertate.
În arest era posibil să spună multe….
http://www.pandurul.ro/  , ediţia din 16 Noiembrie 2011.


 BURSA On Line, ediţia din 28.02.2011
Negocieri pentru preluarea minei de brucit a PSV
Creditorii "PSV Company" (fosta "Petromservice") au aprobat, la finele lunii noiembrie, planul de reorganizare al companiei. Planul se bazează pe valorificarea participaţiei PSV la societatea "Geoasset", evaluată la circa 100 milioane de euro. "Au fost demarate deja primele discuţii cu investitorii interesaţi", ne-a declarat Arin Stănescu, administratorul "RVA Insolvency", care se ocupă de insolvenţa PSV.

Ziarul "BURSA" a publicat, recent, în exclusivitate, că "PSV Company" controlează o valoroasă carieră de brucit prin "Geoasset" SRL, societate pe care o deţine în proporţie de 100% şi care are şi licenţa de exploatare pentru zăcământul de la Budureasa. Valoarea enormă a zăcământului este dată de faptul că
este unic nu numai în ţară, ci şi în Europa.

Arin Stănescu ne-a precizat: "Valoarea de minim 100 de milioane de euro reprezintă strict participaţia în companie şi reflectă potenţialul afacerii. Nu sunt multe companii internaţionale specializate în această industrie. Noi discutăm cu câteva mari societăţi în acest sens, dar nu am ajuns încă la negocieri concrete. RVA caută investitori sprijinită de departamentul de investiţii al BCR şi de o societate din Londra. Explorarea şi exploatarea brucitului este o activitate complexă şi de durată, care necesită o investiţie uriaşă, dar care aduce profituri substanţiale".
În reorganizare, PSV nu se concentrează exclusiv pe înstrăinarea afacerii cu brucit.


Minerit de fami(g)lie
Deschiderea exploatarii zacamantului de la Budureasa pare sa fie o "afacere de familie" a primariei locale. O parte dintre locuitorii comunei sunt nemultumiti de deschiderea exploatarii de calcar si brucit si il acuza pe primar si consilierii locali ca ar face jocurile controversatului Sorin-Ovidiu Vantu, "eminenta cenusie" din spatele intregii afaceri.

Controversa din jurul afacerii cu mina de calcar si brucit de la Budureasa revine in actualitate. Un grup de localnici sustine ca afacerea de la Budureasa ar aduce beneficii doar unora, in timp ce satenii nu ar avea decat de pierdut. Oamenii sunt nemultumiti de faptul ca bossul Petromservice, Liviu Luca si omul de afaceri Sorin-Ovidiu Vantu vor sa exploateze zacamantul de calcar si de brucit in valoare de cateva miliarde de euro doar in folosul lor.

Afacerea de casa a primariei
Intr-o scrisoare mai multi localnici s-au plans de faptul ca oamenii de afaceri au facut presiuni asupra consilierilor sa aprobe un anumit pret pentru concesionarea terenului.

 "Indraznesc sa va aduc la cunostinta faptul ca 70% dintre locuitorii din Budureasa NU doresc deschiderea minei. In Primaria noastra astazi au stabilit un pret in sedinta de consiliu, in ziua urmatoare au fost sunati anumiti consilieri sa se discute micsorarea sumei pe metru patrat. Apoi au fost chemati din nou cu totii, intrucat domnii cu mina nu doreau un pret asa mare sa-l dea la Primarie, ci mai bine o anumita diferenta sa intre in buzunarul altora (...)."

De cealalta parte, primarul Radu-Olea Vasile sustine ca "nu exista padure fara uscaturi" si nu a facut nimeni presiuni asupra consilierilor sa voteze un anumit pret pentru concesionarea terenului minei de la Budureasa. 

 Satenii din Budureasa sustin ca toti cei din primarie sunt implicati in afacere, iar fostul primar Vasile Budau si-ar fi amenajat o parte din casa pentru birouri, iar toate masurile cadastrale de la mina au fost facute prin societatea sa, pentru care a incasat bani frumosi. Insusi primarul comunei a recunoscut ca a avut intalniri cu managerii de la Petromservice, Liviu Luca si cu Gelu Maracinescu, coordonatorul de proiect de la mina Budureasa.


Drum de centura pentru exploatarea de la Budureasa
Deschiderea exploatarii de brucit de la Budureasa ar avea un impact foarte mare in zona. In contractul semnat cu Petromservice exista o clauza care specifica faptul ca firma se obliga sa creeze 150-200 de locuri de munca pentru satenii calificati si necalificati din zona. Dupa ce Petromservice a obtinut, de la Guvernul Tariceanu, pe 10 decembrie, dreptul de exploatare a minei de la Budureasa, afacerea incepe sa prinda contur. In prezent, nu se lucreaza la mina. Pana acum, s-au facut doar studii, cercetari si se incearca obtinerea tuturor avizelor. De asemenea, pentru a nu pune in pericol casele locuitorilor, reprezentantii primariei nu au aprobat societatii Petromservice sa transporte zacamantul prin localitate si nici sa-l prelucreze. Transportul brucitului si al calcarului va fi realizat pe un drum de centura care sa inconjure comuna.


Licenta de aur
Licenta de exploatare a celui mai mare zacamant de calcar si brucit din Europa existent la Budureasa a fost preluat de Petromservice de la firma bihoreana Geoasset, in mai 2007, contra sumei de 2,6 milioane de euro, printr-o adevarata inginerie financiara. Implicarea directa a omului de afaceri Sorin-Ovidiu Vantu nu a fost confirmata oficial, singura legatura fiind faptul ca magnatul roman a preluat Petromservice in septembrie 2005 prin intermediul off-shore-ului Elbahold Ltd. Achizitionarea licentei de exploatare de la Geoasset pare sa fie o mina de aur pentru Petromservice, tinand cont de faptul ca dreptul de a exploata este permis timp de 20 de ani, in fiecare an putandu-se exploata in jur de 16 milioane de tone.

Valoarea zacamantului de la Budureasa, detinut oficial de Petromservice si neoficial controlat de Vantu, este de ordinul miliardelor de euro. Calcarul cu brucit de la Budureasa poate fi valorificat in forma in care este extras, cu circa 65 de euro pe tona, dar, daca este prelucrat din calcarul cu brucit, se poate obtine o larga paleta de produse indispensabile in mai multe ramuri industriale. Calcarul cu brucit prelucrat se foloseste la fabricarea cimentului refractar, a mortarului, a produselor de ceramica, a caramizilor, a placilor, a materialelor ceramice izolatoare, ca fondant in fabricarea fontei. Poate fi folosit ca adaos in producerea gresiei, faiantei, portelanurilor sau pentru sticlele de ambalaj.

Din brucit se scoate un oxid de magneziu, cu o larga utilizare in industria farmaceutica, chimica, metalurgica, in industria hartiei, a materialelor refractare, chiar si in agricultura sau pentru epurarea apelor uzate. Astfel, magneziul obtinut in urma unui proces de prelucrare se foloseste la obtinerea de medicamente sau in industria cosmetica. Oxidul de magneziu cu o puritate mare, de peste 90%, se utilizeaza pentru producerea materialelor refractare, de inalta temperatura si rezistenta.


Povestea minei secrete
Povestea zacamantului de calcar cu brucit incepe pe vremea glorioasei Epoci de Aur a lui Nicolae Ceausescu. Prospectiunile pentru descoperirea zacamantului de calcar cu brucit au inceput in 1977. Atunci geologii care cautau uraniu la Budureasa au dat peste calcar cu brucit, un zacamant extrem de valoros. Timp de 10 ani au fost investiti peste 150 de milioane de lei pentru cercetare, fiind forati 15 km de galerii, santuri si foraje. Odata cu Revolutia din 1989, lucrarile aproape finalizate de la Budureasa s-au oprit. Din 1989 pana in 2003, mina a intrat in conservare, existand chiar propunerea de a fi inchisa.

In 2003, mina de la Budureasa, Valea Mare, a fost scoasa la licitatie de Agentia Nationala pentru Resurse Minerale. Zacamantul a fost concesionat, initial, pentru perioada 2003-2005, firmei Geoasset din Oradea si a fost preluat de Petromservice in mai 2007. Ramane de vazut daca exploatarea de la Budureasa va fi sau nu benefica pentru Bihor.
Miercuri 30.11.2011


Joi, 30 Noiembrie 2011
Cât valorează „comoara" lui Vîntu din Bihor
„Miza este zăcământul de zece miliarde de euro de la Budureasa", a declarat S.O. Vîntu atunci când a fost arestat pentru devalizarea companiei Petromservice (PSV). Omul de afaceri a vrut astfel să sugereze că este vânat de autorităţi din cauza unei adevărate „comori", aflate în proprietatea PSV.
Cât de valoroasă este în realitate mina de la Budureasa?

Mina de calcar brucit de la Budureasa, din judeţul Bihor, este cunoscută încă dinainte de 1989. Această rocă este folosită în fabricarea cimentului refractar, a mortarelor, ceramicii etc. Din brucit se extrage însă şi magneziu, un metal valoros, utilizat în industria aeronautică şi cea producătoare de maşini.
Citeşte şi:
INTERVIU CU LIVIU LUCA, prietenul lui SOV, despre avere, putere şi zăcământul "de 10 miliarde de euro". Şi despre Traian Băsescu
INTERVIU CU COSMIN GUŞĂ (partea a II-a): Ce îl încântă la noul Traian Băsescu şi ce-l dezamăgeşte la prietenul trecutului, Sorin Ovidiu Vântu
INTERVIU CU COSMIN GUŞĂ (partea I): Află ce avere are noul proprietar al Petromservice, de unde a făcut rost de bani ca să cumpere pachetul majoritar al companiei şi ce ambiţii are cu sine


Ce „a mişcat" banii PSV în comuna Budureasa

Dincolo de controversele legate de adevăratul proprietar al minei de la Budureasa, am vrut să vedem cum arată această „comoară de 10 miliarde de euro". În comuna bihoreană se cunosc banii băgaţi până acum de PSV. Aproape jumătate din bugetul local provine din concesionarea de teren către mină, care plăteşte o taxă de 12.500 lei/an pentru fiecare din cele 152 de hectare, adică un total de 1,9 milioane lei. Nu-i de mirare că primarul a asfaltat majoritatea uliţelor, a făcut mici parcări, două terenuri de fotbal, construieşte şi renovează şcoli,
ba chiar a înfiinţat şi un ansamblu folcloric şi o echipă de fotbal. În plus, Geoasset a concesionat teren şi de la parohia locală şi cele două „asociaţii urbariale", cărora le plăteşte o taxă anuală de 1,3 milioane de lei/an.

Localnicii spun, la rândul lor, că PSV a cumpărat şi multe terenuri în zonă cu preţuri de 14.500 de euro/hectar, plus contravaloarea masei lemnoase,
care poate ajunge la 3.000 euro/ha.
Compania minieră dezvoltă proiectul cu paşi atent studiaţi. În doar un an a construit un drum minier de 8 km care ocoleşte satul, făcând legătura între viitoarea platformă industrială şi mina de suprafaţă din munţi. Doi kilometri din cei 8 au fost săpaţi cu dinamita în stâncă. Deja pe versantul unde va începe exploatarea s-a adus curentul electric, iar perimetrul viitoarei platforme industriale a fost decopertat de stratul de sol cu vegetaţie.

Începerea extracţiei de brucit va avea însă şi efecte negative: în următoarele patru decenii în jur de 16 versanţi muntoşi vor dispărea, lăsând în loc cratere, unele adânci de 200 de metri. Există şi o consolare. Praful lăsat în urmă de camioanele care vor transporta cele 40 milioane de metri cubi de rocă nu e toxic.

Când va începe exploatarea
Deşi spun că au investit deja 10 milioane de euro, reprezentanţii companiei mai au multe de făcut. Liviu Luca spune că a obţinut până acum doar 94 de avize din cele 120 necesare.

Mai dificilă a fost însă identificarea tehnologiei viabile de extracţie a magneziului metalic, adică exact locul unde s-a împotmolit Ceauşescu în '89. De aceea Luca l-a recrutat pentru şefia companiei pe Gelu Mărăcineanu, recunoscut în breaslă ca unul dintre cei mai buni experţi din România în domeniul minier. Însă nici Mărăcineanu nu e lipsit de controverse. În 2009 a părăsit temporar Geoasset, fiind numit preşedinte al ANRM pentru câteva luni, în perioada în care partidul condus de Mircea Geoană, apropiatul lui SOV, a fost la guvernare. Ulterior, Mărăcineanu s-a întors la conducerea Geoasset. Deşi formal şi-a dat demisia din Geoasset pe perioada cât a fost preşedinte la ANRM, mandatul său ca secretar de stat a coincis cu o funcţie în care putea sluji de minune intereselor economice uriaşe din minerit ale cuplului Vîntu-Luca.

Potrivit lui Gelu Mărăcineanu, Geoasset a cheltuit 5 milioane de euro, contractând studii la cele mai importante institute internaţionale de cercetare în domeniu, din Anglia, Germania şi Austria, până în Italia, Spania şi Portugalia şi a colaborat cu fabrici de magneziu de pe trei continente: „În primă fază, am considerat că e bine să mergem în Rusia, pentru că sunt vecinii noştri şi că de-a lungul timpului am avut colaborări cu ei, noi ca ţară, dar ne-au refuzat. Aşa că ne-am adresat Israelului, care a fost foarte deschis la colaborare. Am vizitat de două ori uzina metalurgică de la Marea Moartă. Pentru că Europa nu produce magneziu metalic, grupurile germane auto, în frunte cu BMW şi Volkswagen, sunt acţionari cu 30% la complexul magnezian de la Marea Moartă şi-şi asigură magneziul metalic de acolo.

Problema cu israelienii era că au alt tip de materie primă de bază decât avem noi la Budureasa. Ei draghează mâlul magnezian de pe fundul Mării Moarte, care e bogat în clorură de magneziu, care e supusă electrolizei în topitură şi se obţine magneziul metalic, proces extrem de energofag, asemănător cu obţinerea aluminiului. În faza următoare ne-am dus la Tru Group Canada, producătorul care a construit majoritatea fabricilor de magneziu din China. Canadienii ne-au recomandat să stabilim o legătură şi cu partenerii lor chinezi. Împreună cu Universitatea de Nord-Est de la Sheng-Yang, am testat obţinerea magneziului din brucit atât în faza de laborator, cât şi în faza de micropilot şi într-adevăr am arătat că se poate obţine metal. În momentul de faţă pregătim un test final la scară industrială în China, la o uzină nouă, fabricată acum trei ani de zile de canadieni", spune Mărăcineanu.

Directorul Geoasset ne-a declarat că prima fabrică din parcul industrial Budureasa e deja proiectată şi va costa 6 milioane euro. Urmează fabrica de lianţi eco (varuri, cimenturi, tencuieli), care va fi gata în 2013 şi va costa 27 milioane de euro. Şeful Geoasset estimează că primul lingou de magneziu metalic va ieşi de pe poarta fabricii în 2014.


Care e valoarea zăcământului?

Mărăcineanu consideră că estimările lui Vîntu sunt corecte: „Valoarea zăcământului e dată de cât investeşti. Adică toate sumele care se vehiculează presupun o investiţie iniţială şi de sustenabilitate. Ca să scoţi 10 miliarde de euro trebuie să investeşti undeva la
2 miliarde de euro pe o perioadă lungă de 40 de ani".
Liviu Luca este însă mai optimist: „În opinia mea, valoarea zăcământului e mult mai mare de 10 miliarde. Noi avem zăcământul dat pe 49 de ani, bineînţeles, cu posibilitate de extindere. Din cercetările care se fac de câţiva ani de zile, pe ce avem acum cert,
e un profit mare, foarte mare. Nu pot să vă dau datele".

Mărăcineanu detaliază:
„În lume sunt patru zăcăminte de brucit cu valoare economică, în China, în Rusia, în Coreea de Sud şi în România. Ca valoare a zăcământului, am fi pe locul 2, după cel din Rusia. China importă materie primă şi din Rusia şi din Coreea pentru obţinerea magneziului. Noi putem să devenim al doilea producător mondial de magneziu nu pe o perioadă de 10 ani şi am epuizat zăcământul, ci constant timp de 60-70 de ani. China produce undeva la 650.000 tone de metal. Israelul, Kazahstanul şi Rusia fac 30.000 tone de metal fiecare. Noi am fi cu 30.000 tone. Deci am fi patru candidaţi pe locul 2, dar am fi acolo, în faţă".
Luca estimează că Geoasset valorează la stadiul actual 170-200 milioane euro, însă nu-i de dat: „Dacă s-ar vinde acum ar fi o greşeală, pentru că asta poate să scoată bani".

L-a întrebat şi pe proaspătul proprietar al companiei, „la vedere", Cozmin Guşă, dacă ştie care este valoarea zăcământului de la Budureasa. Acesta ne-a spus că habar nu are care e valoarea de piaţă a companiei şi că nici nu-l interesează până în momentul pornirii minei.

Ce şanse dau proiectului autorităţile din minerit
Întrebat ce crede despre valoarea zăcământului, Alexandru Pătruţi, preşedintele ANRM, ne-a răspuns printr-o întrebare: „Dacă era atât de valoros pe cât se spune, de ce nu au început exploatarea minieră până acum?". Pătruţi şi-a exprimat rezervele în legătură cu succesul proiectului Budureasa:
„Eu, ca specialist, mă bucur pentru orice reuşită în domeniu. Dacă acolo se reuşeşte valorificarea magneziului - e o reuşită, însă e o afacere pe termen lung şi trebuie să ai răbdare. E o afacere de pionierat. Primul pas e să aducă minereul la faza de lingou. Or' asta e o provocare".

Edward Anderson, managerul companiei Tru Group Canada, este însă de altă părere: „Considerăm Budureasa un proiect pozitiv. Construirea unei fabrici de magneziu în Europa e o oportunitate strategică, fiindcă are nevoie de una, iar România nu e un loc rău pentru un astfel de amplasament. Acum oferim consultanţă tehnică pentru testele industriale de obţinere a magneziului, pe care Geoasset le face în China. Testăm dacă costurile de producţie sunt competitive cu cele ale chinezilor, care în acest moment domină piaţa mondială. E tot ce vă pot spune".

Aruncând o privire în Topul Forbes al bogătaşilor români, pe primele două poziţii îi găsim pe Dinu Patriciu (2,2 miliarde euro) şi Frank Timiş (1,2-1,3 miliarde euro). Ambii au câştigat o mare parte din avere din exploatarea sau prelucrarea resurselor minerale. De asemenea, Petrom, cea mai mare companie din România, are acelaşi domeniu de activitate.

În acest context, pariul lui SOV pe „magneziu" s-ar putea să nu mai pară atât de bizar, cu atât mai mult cu cât este un metal extrem de căutat în industriile auto şi aerospaţială.

SOV: Nu comentez
Contactat de RL, SOV a fost reţinut: „Excelenţă, vă doresc... sunt în investigaţii. Nu vreau să dau nici un fel de declaraţie pe nici un fel de temă".


Cum a ajuns mina de la Budureasa în proprietatea companiei psv?

1977-1989. În această perioadă s-au săpat 15 kilometri de galerii - mai întâi în căutarea uraniului, iar apoi pentru explorarea zăcămân­tului calcaros. Proiectul a fost un eşec, deoarece comuniştii nu au găsit o tehnologie de extragere a magneziului metalic.

1989-2003. Geologul Adrian Boboc (fost coleg de şcoală cu Radu Vasile - conform declaraţiilor familiei), intuind valoarea potenţială a brucitului, a înfiinţat firma Geoasset şi a conceput documentaţia prin care a obţinut de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale licenţa de de explorare. Acţionar minoritar în firmă era Ioan Blidaru, fost director ştiinţific al Întreprinderii de Prospecţiuni şi Explorări Geologice Cluj (IPEG), companie de stat care deţinea informaţii valoroase despre zăcământ.

2004. Ana Bodea, un om de afaceri implicat şi în privatizarea Petromin, cumpără 95% din Geoasset. Despre Bodea, surse din ANRM spun că „este o bună cunoscătoare a procedurilor de obţinere a concesiunilor". În prezent, ea mai deţine o licenţă pentru exploatarea unui izvor de ape minerale în Apuseni. În aceeaşi perioadă, în acţionariatul Geoasset intră şi avocatul Mircea Pârvu, cunoscut pentru implicarea în tranzacţia imobiliară de 200 hectare dintre Gabriel Popoviciu şi Agronomia Bucureşti.

2006. Firma Anei Bodea obţine de la ANRM licenţa de exploatare a zăcământului de la Budureasa.

2007. Compania Geoasset este cumpărată de Petromservice. Suma vehiculată: 2,6 milioane de euro. În mod ciudat însă, după tranzacţie, Ana Bodea i-a plătit avocatului Mircea Andrei (senator, cunoscut a fi unul dintre apropiaţii lui SOV) un comision de 1,9 milioane euro. Dacă adunăm şi cei peste 800.000 euro plătiţi celorlalţi acţionari pentru părţile lor sociale, Bodea s-ar fi ales din vânzarea „celui mai mare zăcământ de brucit din Europa" cu o pierdere de peste 100.000 euro.

7 noiembrie 2011. Cu câteva ore înainte de arestarea lotului Vîntu-Luca, pentru devalizarea PSV, fostul politician Cozmin Guşă şi omul de afaceri gălăţean Maricel Păcuraru cumpără off-shore-ul cipriot Elbahold Ltd (care deţine 55% din PSV), reprezentat legal de Liviu Luca. În urma împărţirii atribuţiilor în PSV, lui Păcuraru îi revine administrarea afacerii cu resurse minerale, iar Guşă se ocupă de afacerile de presă şi studii de piaţă. Atât Guşă, cât şi Păcuraru sunt consideraţi apropiaţi de SOV. De altfel, Guşă, deşi a negat vehement că ar fi un interpus, a recunoscut pentru RL că averea lui e de doar „câteva milioane de euro", deci, teoretic, nu ar fi avut bani pentru a cumpăra o companie care deţine, printre altele, şi un zăcământ despre care se spune că ar valora 10 miliarde de euro. Cine este însă în realitate adevăratul proprietar al PSV şi, implicit, şi al minei de la Budureasa? Liviu Luca spune că „poate fi o firmă în Cipru, e posibil să fie altcineva. Poate e chinez, poate e american, poate e un român".
Multe indicii arată însă către Sorin Ovidiu Vîntu.


Vântu de Budureasa
12-08-2011
Zacamântul de calcar din Budureasa ar putea schimba ordinea miliardarilor din România # Sorin Ovidiu Vântu a pus mâna pe calcarul cu brucit din comuna bihoreana prin intermediul societatii Petromservice # Vasile Budau, primarul din Budureasa recunoaste ca a concesionat de doua ori terenurile afiliate minei unei firme Geoasset, care mai apoi a vândut licenta de exploatare catre societatea controlata de groparul FNI

Sorin Ovidiu Vântu poate deveni cel mai bogat român. Nu ar fi o surpriza pentru nimeni. Devenit celebru odata cu dizolvarea FNI, când s-a îmbogatit pe buzunarul românilor care au… dormit linistiti crezând ca fondul vegheaza pentru ei, Sorin Ovidiu Vântu este unul dintre cei mai versati tepari de la… Tepes încoace. Putini stiu, însa, ca groparul FNI ar putea trece în vârful piramidei miliardarilor dupa ce va trage lozul câstigator tocmai în… Budureasa din judetul Bihor. Mina de aur poate fi… mina de calcar cu brucit de la Budureasa, singurul zacamânt de acest fel din România si cel mai mare din Europa. Vântu tocmai a reusit sa puna mâna pe mina prin inginerii financiare mai mult sau mai putin legale!

Mina concesionata de doua ori
În anul 2003, mina de la Budureasa - Valea Mare a fost scoasa la licitatie de Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM). Licitatia de concesiune a fost câstigata de Geoasset, care, timp de trei ani, a lucrat zacamântul si a întetit forajele. S-au facut si niste studii care au relevat faptul ca exista posibilitatea valorificarii zacamântului în conditii de rentabilitate.

Concesiunea s-a prelungit cu înca un an printr-un act aditional, iar în 2006 reprezentantii firmei au depus documentatia finala pentru obtinerea licentei de exploatare. „Au existat doua concesiuni”, recunoaste primarul Vasile Budau. „Una a fost, parca, în anul 2003, iar a doua, parca, în 2005. Nu mai stiu exact. Nu pot sa spun prea multe, eu fiind plecat în strainatate acum”, a spus Budau. În realitate, Primaria Budureasa concesionase firmei Geoasset doar terenurile afiliate minei.


Mina de la Budureasa, lozul lui SOV

Modul cum a pus SOV mâna pe zacamântul de calcar de la Budureasa este tipic. A folosit firma Petromservice, pe care o controleaza neoficial. Petromservice a cumparat firma Geoasset pentru 2, 6 milioane de euro. Tranzactia a fost facuta în mai 2007. Numai ca, potrivit surselor ministeriale, afacerea ar fi de câteva miliarde de euro.

În 2003, momentul în care s-a facut primul pas pentru obtinerea dreptului de exploatare a rezervei de calcar cu brucit, firma Geoasset era detinuta de Adrian Boboc (95%) si Ioan Blidar (5%), persoane fara nume în lumea afacerilor. În decembrie 2004, în Geoasset a intrat Ana Bodea, care a preluat toate partile sociale detinute de la Boboc. Ana Bodea nu a putut sa duca de una singura programul de exploatare si s-a asociat în firma cu Maria Nicolaescu si cu Mircea Pârvu.

Între timp, pe fir a intrat Petromservice, care prin sindicalistul Liviu Luca a intrat în legatura cu Ana Bodea. Femeia de afaceri s-a descotorosit rapid de cei trei asociati. În 12 aprilie anul acesta, Ana Bodea a cumparat partile sociale ale firmei de la cei trei asociati, devenind actionar în proportie de 100 la suta. Maria Nicolaescu a primit 400.000 de euro si 175.000 de dolari pentru 40 la suta din capitalul social al Geoasset. Mircea Pârvu a luat 150.000 de euro pentru 10% din companie, iar celalalt asociat, Ioan Blidar, a primit 100.000 de euro pentru partea sa sociala. Ana Bodea stia însa ce a facut pentru ca era de mai mult timp în negocieri cu Petromservice. În luna mai 2007 s-a facut marea afacere, Geoasset fiind vânduta pentru 2, 6 milioane de euro. Vântu a preluat Petromservice în septembrie 2005 prin intermediul off-shore-ului Elbahold Ltd.

Mina de aur?
Prospectiunile pentru descoperirea zacamântului de calcar cu brucit au început, potrivit specialistilor înca din 1977. Cercetarile de la acea vreme vizau descoperirea unui zacamânt de uraniu. În locul minereului, geologii au dat însa de calcar cu brucit. Specialistii din acea vreme au ajuns la concluzia ca în zona Budureasa - Valea Mare se afla cel mai mare zacamânt din Europa. Calcarul cu brucit este extrem de valoros, fiind destul de scump si în forma naturala, dar mai ales dupa ce este supus unui proces de prelucrare. Atunci s-a investit masiv în obiectivul propus. Din 1978 pâna în 1989, volumul de lucrari la Budureasa - Valea Mare a fost imens. S-au facut 15 kilometri de galerii, puturi de cercetare, santuri si foraje. Suma cheltuita de stat, din 1978 pana in 1989, pentru a pune în valoare zacamântul a fost imensa. Cel putin asa sustine Bogdan Gabudeanu. „Înainte de 1989 s-au cheltuit 150 de miliarde de lei pentru cercetarea si aducerea la forma de exploatare a zacamântului”, a spus Bogdan Gabudeanu, presedintele ANRM, citat de cotidianul Evenimentul Zilei. Calculata la cursul oficial aferent anului 1989, de 14,9 lei pentru un dolar, investitia de 150 de miliarde de lei de la Budureasa este uriasa: 10 miliarde de dolari. Acelasi calcul facut la cursul neoficial al dolarului din 1989, de 75 de lei, duce valoarea investitiei la doua miliarde de dolari. Odata cu revolutia din 1989, lucrarile aproape finalizate de la Budureasa s-au oprit. Din 1989, pâna în 2003, mina a intrat intr-o faza de conservare. La un moment dat s-a discutat chiar ca s-ar putea sa fie închisa.


Nu au auzit de brucit
Localnicii din Budureasa si din împrejurimi nu numai ca nu stiu ca stau pe un potential financiar fantastic dar nici nu au auzit de zacamântul de calcar cu brucit. Nici macar… primarul. „Va marturisesc sincer ca nu stiu nimic si nu stiu noi am avea un zacamânt atât de pretios”, a spus reporterilor GAZETEI Vasile Budau. Care uitase ce concesionase firmei Geoasset. „Ce dracu o mai fi si brucitu acesta. N-am auzit în viata mea de acest termen”, spune un localnic. Cei care au auzit de calcarul cu brucit sunt neîncrezatori în potentialul de exploatare al acestuia. „Zacamântul e de doi bani. Nu va aduce profit nici macar de 5 la suta din ce s-a spus. Nu stiu ce va face Vântu cu el daca spuneti ca la cumparat”, spune un consilier local. „Este o gogoserie de presa. Nu stiu cum a putut spune seful ANMR ca s-a investit atâtia bani în zacamântul de calcar cu brucit de la Budureasa. Parca au murit toti specialistii”, sustine Adrian Eftimie, unul dintre investitorii din perimetrul Budureasa- Valea Mare. Ca SOV a facut o afacere buna sau proasta înca nu se stie, iar cât de reale sunt sumele pe care le-au investit comunistii pentru a pune în valoare zacamântul, doar Gabudeanu stie. Sau poate nici macar el… Vântu a facut pâna la urma o afacere legala. Dupa ce s-a îmbogatit „din pix” folosindu-si creierul si flerul de bandit, SOV se foloseste si de avutia statului. Printr-o afacere legala, el cumparând prin firma Petromservice doar licenta de exploatare a zacamântului. Investitiile pentru pornirea exploatarii vor trebui facute. Cert este ca daca va deveni cel mai bogat român de pe urma zacamântului de calcar cu brucit, Vântu va intra în istoria comunei Budureasa…

Utilizarea calcarului cu brucit
Calcarul cu brucit prelucrat se foloseste la fabricarea cimentului refractar, a mortarelor, a produselor de ceramica, a caramizilor, a placilor, a materialelor ceramice izolatoare, ca fondant în fabricarea fontei. Poate fi folosit ca adaos în producerea gresiei, faiantei, portelanurilor sau pentru sticlele de ambalaj.

Din brucit se scoate un oxid de magneziu, cu o larga utilizare în industria farmaceutica, chimica, metalurgica, în industria hârtiei, a materialelor refractare, chiar si în agricultura sau pentru epurarea apelor uzate.

Astfel, magneziul obtinut în urma unui proces de prelucrare se foloseste la obtinerea de medicamente sau în industria cosmetica. Oxidul de magneziu cu o puritate mare, de peste 90%, se utilizeazâ pentru producerea materialelor refractare, de inalta temperatura si rezistenta.


Viata bate filmul, nu-i asa?
O investitie la cheie in dec.1989, de 10 miliarde dolari bani publici,
intr-o mina cu 15 km de galerii si avand in loc de "uraniul cautat" alte
zacaminte EXTREM de pretioase, unice sau rare in EUROPA, chiar in lume,
cu sprijinul Guvernantilor sunt vandute, concesionate aproape pe nimic.
Doar din partialul "dosar de presa", si un idiot vede JAFUL, hotia de nedescris.
Autoritatile insa ... care autoritati ?
Admin

9 comentarii:

  1. Dormim si dormim bine. Mai ales ca azi e 1 Decembrie, fasole cu ciolan, sarmale, alcool, manele si tot setul. Rahatul a trecut de mult de capul nostru, tot ce mai lipseste e un razboi sau o bomba si adio plai romanesc!

    RăspundețiȘtergere
  2. Ma doare capul, sau sufletul!?!
    E greu dupa cele citite, sa fac diferenta!
    Doamne Dumnezeule, cine am fost si cine am ajuns!

    RăspundețiȘtergere
  3. Am impresia ca astia si cand spun astia ma gandesc la toate partidele politice care au fost la guvernare au vandut de mult totul si acum rasar unii care nu au luat destula spaga sau comisioane si asa din galceava lor mai aflam si noi cate ceva .Dar sti ce ma doare mai tare ? E faptul ca nu pot face nimic stau si ma uit cum dispare tara mea , viitorul copilului meu si eu sunt spectator .Sa ne ierte stramosii ,sa ne ierte copii si nepotii nostri ca crunt viitor le-am mai facut .

    RăspundețiȘtergere
  4. IMAGE
    Imagine there's no Heaven
    It's easy if you try
    No hell below us
    Above us only sky
    Imagine all the people
    Living for today
    Imagine there are no countries
    It isn't hard to do
    Nothing to kill or die for
    And no religion too
    Imagine all the people
    Living life in peace
    You may say that I'm a dreamer
    But I'm not the only one
    I hope someday you'll join us
    And the world will be as one
    Imagine no possessions
    I wonder if you can
    No need for greed or hunger
    A brotherhood of man
    Imagine all the people
    Sharing all the world
    You may say that I'm a dreamer
    But I'm not the only one
    I hope someday you'll join us
    And the world will live as one
    John Winston Lennon,

    RăspundețiȘtergere
  5. @Anonim 15:58,
    Superb!
    Este foarte posibil, dar nu pe Pamant!

    RăspundețiȘtergere
  6. Incetati sa mai dati vina pe politicieni, pe elite. VINOVATII SINTEM NOI. Punct.

    RăspundețiȘtergere
  7. http://news.yahoo.com/experts-stumped-ancient-jerusalem-markings-071348189.html

    RăspundețiȘtergere
  8. http://news.yahoo.com/blogs/sideshow/species-dinosaur-discovered-museum-basement-160847154.html

    RăspundețiȘtergere
  9. Cozmin Guşă. Ce mai stiti? Ce mai face?
    -----------
    7 noiembrie 2011. Cu câteva ore înainte de arestarea lotului Vîntu-Luca, pentru devalizarea PSV, fostul politician Cozmin Guşă şi omul de afaceri gălăţean Maricel Păcuraru cumpără off-shore-ul cipriot Elbahold Ltd (care deţine 55% din PSV), reprezentat legal de Liviu Luca. În urma împărţirii atribuţiilor în PSV, lui Păcuraru îi revine administrarea afacerii cu resurse minerale, iar Guşă se ocupă de afacerile de presă şi studii de piaţă. Atât Guşă, cât şi Păcuraru sunt consideraţi apropiaţi de SOV. De altfel, Guşă, deşi a negat vehement că ar fi un interpus, a recunoscut pentru RL că averea lui e de doar „câteva milioane de euro", deci, teoretic, nu ar fi avut bani pentru a cumpăra o companie care deţine, printre altele, şi un zăcământ despre care se spune că ar valora 10 miliarde de euro. Cine este însă în realitate adevăratul proprietar al PSV şi, implicit, şi al minei de la Budureasa? Liviu Luca spune că „poate fi o firmă în Cipru, e posibil să fie altcineva. Poate e chinez, poate e american, poate e un român".
    Multe indicii arată însă către Sorin Ovidiu Vîntu.
    ============
    Credeti ca "acum" a venit vremea sa aflam "adevarul"?
    Cine vrea si poate sa "bruceasca" adevarul?

    RăspundețiȘtergere

Click here!

Follow Vasile Burcu

COUNTERsite

BING, Search romania megalitica:

TOP 10. Cele mai citite Postări