Fiecare localitate este unică în felul său, iar pentru a o îndrăgi şi preţui la adevarata sa valoare trebuie să-i cunoaştem istoria. Poate că puţini ştiu că Severinul este cea mai veche aşezare omenească stabilă cunoscută în Europa. Drept mărturie, în partea vestică a oraşului regăsim cartierul vechi, denumit Schela Cladovei, cu o cultură ce datează din 7 200 î. Hr.
Aici au fost construite primele case din Europa, au fost cultivate primele plante, au fost făcute primele intervenţii chirurgicale, au fost realizate primele opere de artă şi tot aici a fost înregistrat primul conflict armat. De-a lungul istoriei, diverse comunităţi s-au stabilit pe acest teritoriu, iar în sec al III-lea î. Hr., sub vatra actualului oraş, a luat naştere o aşezare dacică – Drubeta („aşezarea de la despicătură”, în limba dacilor). Romanii cuceritori au numit oraşul nou înfiinţat de ei „Drobeta”, preluând numele vechii aşezări.
Aici au fost construite primele case din Europa, au fost cultivate primele plante, au fost făcute primele intervenţii chirurgicale, au fost realizate primele opere de artă şi tot aici a fost înregistrat primul conflict armat. De-a lungul istoriei, diverse comunităţi s-au stabilit pe acest teritoriu, iar în sec al III-lea î. Hr., sub vatra actualului oraş, a luat naştere o aşezare dacică – Drubeta („aşezarea de la despicătură”, în limba dacilor). Romanii cuceritori au numit oraşul nou înfiinţat de ei „Drobeta”, preluând numele vechii aşezări.
Oraşul modern Turnu Severin
are o istorie relativ nouă faţă de alte oraşe ale României, fiind
înregistrat pe harta ţării şi a lumii în urma decretului generalului Pavel Kiseleff, din 22 aprilie 1833. Din această dată Severinul dobândeşte calităţile unui oraş de negoţ, fiind dezvoltat după un plan elaborat de inginerul Xavier Villacrose, orientat cu faţa la Dunăre, de formă rectangulară, cu străzi largi ce cad perpedincular pe Dunăre sau merg paralel cu ea.
Numele oraşului vine de la fascinantele ruine ale Cetăţii Severinului, având la bază trei origini posibile: una latină, asociată numelui împăratului Septimiu Severus; alta slavă, legată de cuvântul severnâi (tradus „din nord”); şi o origine religioasă, asociată Sfântului Severin de Noricum, sfânt recunoscut în Evul Mediu drept protector al bisericii latine din incinta cetăţii medievale.
Şi pentru că data apariţiei oraşului este în preajma sărbătorii religioase Sfântul Mare Mucenic Gheorghe (23 aprilie), severenienii l-au ales patron spiritual al oraşului. Astfel, an de an, în zilele de 22-23 aprilie, se desfăşoară Zilele Severinului. Se organizează colocvii şi simpozioane dedicate istoriei oraşului, dar şi serbări religioase, expoziţii, întreceri sportive, parade ale costumelor de epocă sau ale portului popular mehedinţean, spectacole muzicale şi de dans, focuri de artificii.
judeţului Mehedinţi, cu o populaţie de peste 120 000 locuitori. Emblema oraşului este reprezentată de Castelul de Apă – operă de stil, cu o aşezare giratorie în axul principal al urbei, inaugurat în anul 1914. Unice sunt şi obiectele antice, pastrate încă din perioada construcţiilor romane sau feudale, printre care: castrul roman Drobeta (prima construcţie de piatră ridicată de romani pe teritoriul Daciei, edificiu ce apăra primul pod roman peste Dunare); podul construit de Apollodor din Damasc la ordinul împăratului Traian (cea mai îndrăzneaţă lucrare inginerească a antichităţii romane, având o lungime de 1 135m.); temele romane; fortificaţia poligonală din sec. al XIII-lea d.Hr.;
Biserica Mitropoliei Severinului.
Pe lista obiectivelor de vizitat nu trebuie să lipsescă:
Muzeul Regiunii Porţile de Fier (Secţii: istorie-arheologie, ştiinţele naturii, acvariu, artă populară şi etnografie. Program: marţi – duminică, 9.00 – 16.00; Tel. 052/312.177; Web: cimec.ro)
Muzeul de Artă (decorat în stil baroc, etalează valori începând cu arta feudală, sec. al XIX-lea, XX, lucrări semnate de pictori precum: Aman, Grigorescu, Pallady, Tonitza, Ghiaţă, etc.
Program: marţi – duminică, 9.00 – 17.00; Tel. 0252/317377)
Program: marţi – duminică, 9.00 – 17.00; Tel. 0252/317377)
Complexul Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier
(cel mai mare edificiu de acest fel din România, fiind şi un elegant monument al tehnicii contemporane. Ansamblul desfăşurat între malurile romanesc şi sârbesc ale Dunării, alcătuit din barajul deversor, ecluze, blocuri de comandă centrale hidroelectrice, are dimensiuni impresionante. Complexul dispune şi de un muzeu ce se poate vizita, acesta fiind structurat pe secţii de geologie, arheologie si etnografie)
Biserica Maioreasa (prima biserică ortodoxă ridicată în Turnu Severin, an 1842. Singura biserică închinată „Adormirii Maicii Domnului” pe malul Dunării)
Biserica Grecescu (ctitorie din 1868 a familiei de boieri Ion şi Ioana Grecescu; în 1884 devine Catedrala Ortodoxă a oraşului)
Biserica Romano-Catolică (construcţie în stil neo-gotic, ridicată în 1887 cu sprijinul comunităţii şi al lui Carol Davila)
Distanţa dintre Drobeta Turnu Severin şi câteva oraşe importante din Romania:
- Bucureşti 350 km
- Craiova 120 km
- Timişoara 210 km
Iată şi câteva trasee turistice pe care le puteţi parcurge odată ajunşi în zonă:
- Drobeta Turnu Severin – Porţile de Fier (Gura Văii) – Mănăstirea Vodiţa – Orşova – Eşelniţa – Şviniţa – Cazanele Mari – Cazanele Mici
- Drobeta Turnu Severin – Baia de Aramă – Ponoarele – Prejna
- DROBETE TURNU SEVERIN - Cireşu - Pestera EPURAN - PESTERA TOPOLNITA
- Drobeta Turnu Severin – Schitul Topolniţei – Mănăstirea Strehaia – Mănăstirea Gura Motrului
Zone de interes entografic:
- Cireşu/ Pesterile Epuran si Topolnita
- Ponoarele
- Izverna
Zone de interes geologic (pentru depozite fosiliere):
- Bahna
- Eşelniţa
- Şviniţa
- Vărănic
Drobeta Turni Severin e oraşul care nu are cum să nu te cucerească, atât prin istoria sa cât şi prin specificul modern. Locuri impresionante, peisaje superbe, atracţii turistice cu multă încărcătură istorică.
LA MULŢI ANI, DROBETA TURNU SEVERIN!
LA MULŢI ANI, DROBETA TURNU SEVERIN!
Autor: Tina Solonaru
http://www.traiesteromaneste.ro/2011/04/20/severin-cea-mai-veche-asezare-omeneasca-stabila-cunoscuta-in-europa/
Pentru POZE, MULTUMIRI SPECIALE
https://www.facebook.com/smeualex/photos_albums
http://www.traiesteromaneste.ro/2011/04/20/severin-cea-mai-veche-asezare-omeneasca-stabila-cunoscuta-in-europa/
Pentru POZE, MULTUMIRI SPECIALE
https://www.facebook.com/smeualex/photos_albums
============================
==============================================
=============================================================
Toată lumea a învăţat la şcoală (atât în clasele primare, cât şi în liceu), la capitolul antichitatea românilor, că în răstimpul 103-105 arhitectul Apollodor din Damasc a construit un pod peste Dunăre, graţie căruia Traian a reuşit să-şi treacă armatele în Dacia şi să o transforme în provincie romană ! Faină chestia, mai ales că este vorba de o minune a antichităţii în această parte a lumii, fiind considerat cel mai lung pod din Imperiul Roman! Numai că. informaţia nu prea pare în regulă, mai ales că nici nu are "acte"! O să mă întrebaţi: "Cum adică nu pare în regulă?" Foarte simplu. Pentru construcţia acestui pod de către romani nu există nici un document. Nici măcar unul ! Nici de factură folclorică,nici epigrafică şi nici literară!
RăspundețiȘtergereApoi trebuie să vă atrag atenţia că istoria este o materie de studiu logică. Ori, această acţiune de construire a podului de la Drobeta de către Traian, prin intermediul arhitectului Apollodor din Damasc, este absolut ilogică!
Să vorbim întâi despre documente.Este cunoscut faptul că monumentul triumfal ridicat de Traian în urma victoriei împotriva dacilor şi cunoscut sub numele de Columna lui Traian, este o cronică în piatră care relatează pas cu pas cucerirea Daciei. Pe un asemenea monument, mai ales că este construit de acelaşi arhitect care se presupune că a ridicat şi Podul de la Drobeta, Apollodor din Damasc, este practic imposibil să nu apară o asemenea realizare! Fie si numai pentru satisfacerea orgoliului împărătesc şi a celui ce l-a construit, fără a mai pune la socoteală faptul că fără existenţa acestui pod poate că Dacia nu ar fi putut fi ocupată. Cu toate acestea dacă întrebăm documentele în legătură cu acest pod,ele tac, nu există dovezi literare sau epigrafice care să ateste construcţia podului de către romani! Există însă în folclorul aromân o baladă populară care vorbeşte despre construcţia acestui pod. O sa vă spun imediat despre ce este vorba. Până atunci însă să vorbim puţin despre logica acestei afirmaţii tratată de specialişti ca "bătută în cuie". De ce?
1. În primul rând este absolut ilogic ca romanii să fi putut construi podul de la Drobeta într-un răstimp atât de scurt (numai 2 ani) în condiţiile în care unul dintre maluri se afla încă în stăpânirea dacilor!
2. În al doilea rând este absolut ilogic ca Decebal, pentru care libertatea poporului său era mai presus de orice altceva să stea cu mâinile în sân şi să privească cum se construieşte un pod care punea în pericol însăşi existenţa statului dac!
3. În al treilea rând afirmaţia este ilogică întrucât cercetări efectuate de către ingineri au pus în evidenţă faptul că, cu tehnica actuală şi pe vreme de pace, sunt necesari cca. 5 ani pentru finalizarea unei asemenea construcţii! Atunci era război! iar Traian nu era un copil care se juca de-a războiul să nu-şi dea seama că-şi decimează armata în van urmărind finalizarea acestui proiect. Tocmai de aceea pe Columnă armata romană trece PE UN POD DE VASE!
Sunt cam mică, dar are logica ce spuneti, dacii unde erau cand Traian construia podul? Iar din cate stiu columna lui Traian sa construit înainte de cucerirea Daciei!Cineva minte.
ȘtergerePe Columna lui Traian apare reprezentarea podului construit de Apolodor din Damasc.
ȘtergereAsa se nasc teoriile conspidatiei, din ignoranta.
Acestea fiind spuse, să vedem, totuşi, ce este cu Podul "buclucaş". Cine a construit podul de piatră de peste Dunăre? Mi se pare mult mai verosimil şi mai logic din punct de vedere istoric ca Podul de la Drobeta să fi fost construit cu ceva timp înaintea războaielor daco-romane, pe timp de pace, climat mult mai propice pentru realizarea unei asemenea construcţii. Cine şi de ce să fi construit această "perlă" a ultimei provincii cucerite de romani? Dacii stăpâneau, înainte vreme, ambele maluri ale Dunării. Prin urmare este verosimil faptul ca Podul să fi fost construit de ei!
RăspundețiȘtergereFaptul apare cu totul logic după ce-l citim pe Strabon:" Burebista stăpâneşte peste tot teritoriul de pe ambele maluri ale Dunării". Acelaşi autor ne spune: "(Burebista) trecea fluviul când dorea.", însă Dacia nu era putere navală la acea vreme! Dacă iarna Dunărea putea fi traversată pe gheaţă, cum se întâmplă în cazul atacului lui Decebal
în Moesia, care era modalitatea de a trece Dunărea vara, decât pe un pod!
Aceasta având în vedere că Burebista, cum spuneam, nu dispunea de o flotă din care să facă pod de vase. Mai mult pentru această afirmaţie există chiar şi documentaţie! O baladă populară aromână, intitulată "Puntea din artă" ne vorbeşte, valorificând probabil o legendă mai veche, despre trei meşteri constructori iscusiţi care au lucrat la construcţia unui pod peste Dunăre vreme de şase ani! A se observa că cifra concordă cu cercetările moderne. Având în vedere că Burebista stăpânea peste ambele maluri ale Dunării este de la sine înţeleasă necesitatea geo-strategică a construirii acestui pod peste care Burebista "trecea fluviul când dorea". Necesitate care se impunea având în vedere faptul că Imperiul Roman încerca să-şi extindă dominaţia în sudul Dunării! Prin urmare, este logic şi de bun simţ să conchidem că Burebista este constructorul podului de la Drobeta. Apollodor doar a refăcut partea de lemnărie a podului pentru ca Traian să poată avea o cale mai facilă pentru a jefui Dacia de toate bogăţiile ei! Dar ce se întâmplase cu podul în ajunul ocupaţiei romane?
Decebal, strateg vestit, surprins de atacul romanilor, distruge lemnăria podului. Faptul pare a fi atestat de bucăţile de bârne arse aflate la fata locului. Deci, pentru a frâna în oarecare măsură invazia romană, Decebal, din necesităţi de strategie militară, distruge opera înaintaşului său, Burebista. Aceasta va fi refăcută de un alt DAC, de această dată împărat al Bizanţului, anume CONSTANTIN CEL MARE, născut în oraşul Niş, aflat azi în Serbia! Când vom înceta a mai ridica elogii cuceritorilor şi vom trece sub semnul ignoranţei realizările strămoşilor noştri ?
Teoriile expuse de dumneavoastra pot avea un simbure de adevar. Nu este imposibil , ba chiar plauzibil.Daca tinem cont de Honore de Bastera , ts de D-na Carmen Bulzan , cartea se numeste " pe urmele lui Traian, deducem ca defapt si in fapt Romanii au venit pe urmele unei "mici evaziuni de moneda" intr-un moment in cara Dacia era mai bogata decit isi putea imagina Roma.Posibil ca podul sa fi fost deja construit, daca luam in calcul si faptul ca de la 102 la 105 -106 sunt odar 3-4 ani.Este adevarat ca se pune si problema de ce s-a folosit Traian de alt traseu in 102? Exista si un raspuns in sprijinul dumneavoastra poate chiar doua. unul ar fi ca era bine aparat ( tinind cont si de aliantele lui Decebal fara sa uitam ca nemtii inca isi spun "ICH bin Deutche" si nu recunosc denumirea / originea impusa de altii de a fi germani)iar altul ca era intr-o stare de ruina si trebuia reabilitat. 2000 de ani ascund mult . Cert este ca suntem mai mult decit am fost si vom fi si mai mult . Ce este a mai fost si ce-a fost va mai fi. ---Baran Gheorghe ,absolvent al liceului Traian
RăspundețiȘtergereScuze! Erata : Ramone de Basterra " opera lui Traian " , tradus de Dna Carmnen Bulzan
RăspundețiȘtergereScuze! Erata : Ramone de Basterra " opera lui Traian " , tradus de Dna Carmnen Bulzan
RăspundețiȘtergere