Nu ati gasit ce cautati? Incercati Google search pe siteul nostru!

Google Translate

marți, 22 septembrie 2015

Când au loc echinocțiile și solstițiile. Important de stiut, multi habar nu au!




Adesea ați observat că datele calendaristice, corespunzătoare acestor patru momente din an, variază de la o sursă la alta: în manualele școlare, cursurile de geografie, mass-media... Avem tendința să fim foarte tranșanți, deoarece noua informație intră în contradicție cu ceea ce învățaserăm din altă parte: ”E scris greșit aici. Echinocțiul de toamnă este pe 22, nu 23 septembrie!” Care sunt până la urmă datele exacte?

          În primul rând trebuie să înțelegem că echinocțiile și solstițiile nu sunt niște zile, ci sunt niște momente. Momentul nu are desfășurare. El este față de un interval de timp așa cum punctul este față de o linie. Momentul echinocțiilor sau al solstițiilor corespunde cu poziția relativă a Terrei și a Soarelui.

          Știm că planeta are o axă de rotație înclinată la 23°27’ față de perpendiculara pe ecliptică, adică față de verticală. Din această cauză, prin mișcarea de revoluție (în jurul Soarelui), planeta va orienta spre acesta fie mai mult emisfera nordică, fie emisfera sudică, fie pe amândouă la fel (fig.2).


          Acest ultim caz are loc în jurul datei de 21 martie și se numește ”echinocțiu de primăvară”. Iar cum Terra se mișcă necontenit în jurul Soarelui, rezultă că echinocțiul se produce doar într-un anumit punct și doar la un moment dat, adică la o anumită oră, minut și secunde… După 90° de longitudine astronomică parcurse de Terra pe ecliptică, se va produce solstițiul de vară; după încă 90° echinocțiul de toamnă, după alte 90° solstițiul de iarnă, urmând să revină după un an în poziția inițială… 

          La data echinocțiilor, ziua-lumină este egală (sau aproximativ egală) cu noaptea. La solstițiul de vară este cea mai lungă zi din an, iar la solstițiul de iarnă cea mai scurtă zi. Cum anotimpurile sunt opuse în cele două emisfere, atunci și momentele astronomice vor fi inversate. Adică în momentul solstițiului de vară din emisfera nordică, va fi solstițiul de iarnă în cea sudică. Iar în momentul echinocțiului de primăvară în emisfera nordică, va fi echinocțiul de toamnă în cea sudică.

          Momentul exact al producerii acestor fenomene astronomice este variabil de la un an la altul și se poate produce în zile diferite. Variația se explică foarte simplu, mai ales prin diferența dintre anul calendaristic (365 zile) și anul astronomic (365 z 6h 9 min 9 sec). Mai sunt și alte cauze asupra cărora nu insistăm aici (precesia axei, inclusiv precesia echinocțiilor etc). Datorită acestor factori, este imposibil ca echinocțiul (de primaveră de pildă) să se producă exact în aceeași poziție și la aceeași oră ca în anul precedent…
          Iată când are loc echinocțiul de primăvară în perioada 2010-2020 în România. Observați diferența de cca 6 ore de la un an la altul:

         Echinocțiul de primăvară (sursa: astro-urseanu)

                     an      |      data      |     ora      
                   2010      20 martie      19:32:12
                   2011      21 martie       01:20:45
                   2012      20 martie      07:14:25
                   2013      20 martie      13:01:57
                   2014      20 martie      18:57:05
                   2015      21 martie      00:45:10
                   2016      20 martie      06:30:13
                   2017      20 martie      12:28:39
                   2018      20 martie      18:15:27
                   2019      20 martie      23:58:28
                   2020      20 martie      05:49:39
                                                ora = GMT + 2h

          Și celelalte 3 momente astronomice din discuție au de asemenea variații ca acesta. În concluzie, datele calendaristice nu sunt mereu aceleași.
  • echinocțiul de primăvară: 19 – 21 martie (21 mar. în anul 2015)
  • solstițiul de vară: 20 – 22 iunie (21 iun. în anul 2015)
  • echinocțiul de toamnă: 22 – 23 septembrie (23 sep. în anul 2015)
  • solstițiul de iarnă: 21 – 22 decembrie (22 dec. în anul 2015)
de I. Tudose
21.09.2015

- See more at: http://geografilia.blogspot.ro/2015/09/cand-au-loc-echinoctiile-si-solstitiile.html#sthash.92lfmedg.dpuf
 --------------------------------------

Adesea ați observat că datele calendaristice, corespunzătoare acestor patru momente din an, variază de la o sursă la alta: în manualele școlare, cursurile de geografie, mass-media... Avem tendința să fim foarte tranșanți, deoarece noua informație intră în contradicție cu ceea ce învățaserăm din altă parte: ”E scris greșit aici. Echinocțiul de toamnă este pe 22, nu 23 septembrie!” Care sunt până la urmă datele exacte?


          În primul rând trebuie să înțelegem că echinocțiile și solstițiile nu sunt niște zile, ci sunt niște momente. Momentul nu are desfășurare. El este față de un interval de timp așa cum punctul este față de o linie. Momentul echinocțiilor sau al solstițiilor corespunde cu poziția relativă a Terrei și a Soarelui.
          Știm că planeta are o axă de rotație înclinată la 23°27’ față de perpendiculara pe ecliptică, adică față de verticală. Din această cauză, prin mișcarea de revoluție (în jurul Soarelui), planeta va orienta spre acesta fie mai mult emisfera nordică, fie emisfera sudică, fie pe amândouă la fel (fig.2).
Fig.2. Echinocții și solstiții
          Acest ultim caz are loc în jurul datei de 21 martie și se numește ”echinocțiu de primăvară”. Iar cum Terra se mișcă necontenit în jurul Soarelui, rezultă că echinocțiul se produce doar într-un anumit punct și doar la un moment dat, adică la o anumită oră, minut și secunde… După 90° de longitudine astronomică parcurse de Terra pe ecliptică, se va produce solstițiul de vară; după încă 90° echinocțiul de toamnă, după alte 90° solstițiul de iarnă, urmând să revină după un an în poziția inițială… 
          La data echinocțiilor, ziua-lumină este egală (sau aproximativ egală) cu noaptea. La solstițiul de vară este cea mai lungă zi din an, iar la solstițiul de iarnă cea mai scurtă zi. Cum anotimpurile sunt opuse în cele două emisfere, atunci și momentele astronomice vor fi inversate. Adică în momentul solstițiului de vară din emisfera nordică, va fi solstițiul de iarnă în cea sudică. Iar în momentul echinocțiului de primăvară în emisfera nordică, va fi echinocțiul de toamnă în cea sudică.
          Momentul exact al producerii acestor fenomene astronomice este variabil de la un an la altul și se poate produce în zile diferite. Variația se explică foarte simplu, mai ales prin diferența dintre anul calendaristic (365 zile) și anul astronomic (365 z 6h 9 min 9 sec). Mai sunt și alte cauze asupra cărora nu insistăm aici (precesia axei, inclusiv precesia echinocțiilor etc). Datorită acestor factori, este imposibil ca echinocțiul (de primaveră de pildă) să se producă exact în aceeași poziție și la aceeași oră ca în anul precedent…
          Iată când are loc echinocțiul de primăvară în perioada 2010-2020 în România. Observați diferența de cca 6 ore de la un an la altul:
         Echinocțiul de primăvară (sursa: astro-urseanu)

                     an      |      data      |     ora      
                   2010      20 martie      19:32:12
                   2011      21 martie       01:20:45
                   2012      20 martie      07:14:25
                   2013      20 martie      13:01:57
                   2014      20 martie      18:57:05
                   2015      21 martie      00:45:10
                   2016      20 martie      06:30:13
                   2017      20 martie      12:28:39
                   2018      20 martie      18:15:27
                   2019      20 martie      23:58:28
                   2020      20 martie      05:49:39
                                                ora = GMT + 2h

          Și celelalte 3 momente astronomice din discuție au de asemenea variații ca acesta. În concluzie, datele calendaristice nu sunt mereu aceleași.
  • echinocțiul de primăvară: 19 – 21 martie (21 mar. în anul 2015)
  • solstițiul de vară: 20 – 22 iunie (21 iun. în anul 2015)
  • echinocțiul de toamnă: 22 – 23 septembrie (23 sep. în anul 2015)
  • solstițiul de iarnă: 21 – 22 decembrie (22 dec. în anul 2015)
de I. Tudose
21.09.2015
S-ar putea să îţi placă şi:
- See more at: http://geografilia.blogspot.ro/2015/09/cand-au-loc-echinoctiile-si-solstitiile.html#sthash.92lfmedg.dpuf

Când au loc echinocțiile și solstițiile?

Soarele la mijlocul zilei (astro-urseanu)
          Adesea ați observat că datele calendaristice, corespunzătoare acestor patru momente din an, variază de la o sursă la alta: în manualele școlare, cursurile de geografie, mass-media... Avem tendința să fim foarte tranșanți, deoarece noua informație intră în contradicție cu ceea ce învățaserăm din altă parte: ”E scris greșit aici. Echinocțiul de toamnă este pe 22, nu 23 septembrie!” Care sunt până la urmă datele exacte?


          În primul rând trebuie să înțelegem că echinocțiile și solstițiile nu sunt niște zile, ci sunt niște momente. Momentul nu are desfășurare. El este față de un interval de timp așa cum punctul este față de o linie. Momentul echinocțiilor sau al solstițiilor corespunde cu poziția relativă a Terrei și a Soarelui.
          Știm că planeta are o axă de rotație înclinată la 23°27’ față de perpendiculara pe ecliptică, adică față de verticală. Din această cauză, prin mișcarea de revoluție (în jurul Soarelui), planeta va orienta spre acesta fie mai mult emisfera nordică, fie emisfera sudică, fie pe amândouă la fel (fig.2).
Fig.2. Echinocții și solstiții
          Acest ultim caz are loc în jurul datei de 21 martie și se numește ”echinocțiu de primăvară”. Iar cum Terra se mișcă necontenit în jurul Soarelui, rezultă că echinocțiul se produce doar într-un anumit punct și doar la un moment dat, adică la o anumită oră, minut și secunde… După 90° de longitudine astronomică parcurse de Terra pe ecliptică, se va produce solstițiul de vară; după încă 90° echinocțiul de toamnă, după alte 90° solstițiul de iarnă, urmând să revină după un an în poziția inițială… 
          La data echinocțiilor, ziua-lumină este egală (sau aproximativ egală) cu noaptea. La solstițiul de vară este cea mai lungă zi din an, iar la solstițiul de iarnă cea mai scurtă zi. Cum anotimpurile sunt opuse în cele două emisfere, atunci și momentele astronomice vor fi inversate. Adică în momentul solstițiului de vară din emisfera nordică, va fi solstițiul de iarnă în cea sudică. Iar în momentul echinocțiului de primăvară în emisfera nordică, va fi echinocțiul de toamnă în cea sudică.
          Momentul exact al producerii acestor fenomene astronomice este variabil de la un an la altul și se poate produce în zile diferite. Variația se explică foarte simplu, mai ales prin diferența dintre anul calendaristic (365 zile) și anul astronomic (365 z 6h 9 min 9 sec). Mai sunt și alte cauze asupra cărora nu insistăm aici (precesia axei, inclusiv precesia echinocțiilor etc). Datorită acestor factori, este imposibil ca echinocțiul (de primaveră de pildă) să se producă exact în aceeași poziție și la aceeași oră ca în anul precedent…
          Iată când are loc echinocțiul de primăvară în perioada 2010-2020 în România. Observați diferența de cca 6 ore de la un an la altul:
         Echinocțiul de primăvară (sursa: astro-urseanu)

                     an      |      data      |     ora      
                   2010      20 martie      19:32:12
                   2011      21 martie       01:20:45
                   2012      20 martie      07:14:25
                   2013      20 martie      13:01:57
                   2014      20 martie      18:57:05
                   2015      21 martie      00:45:10
                   2016      20 martie      06:30:13
                   2017      20 martie      12:28:39
                   2018      20 martie      18:15:27
                   2019      20 martie      23:58:28
                   2020      20 martie      05:49:39
                                                ora = GMT + 2h

          Și celelalte 3 momente astronomice din discuție au de asemenea variații ca acesta. În concluzie, datele calendaristice nu sunt mereu aceleași.
  • echinocțiul de primăvară: 19 – 21 martie (21 mar. în anul 2015)
  • solstițiul de vară: 20 – 22 iunie (21 iun. în anul 2015)
  • echinocțiul de toamnă: 22 – 23 septembrie (23 sep. în anul 2015)
  • solstițiul de iarnă: 21 – 22 decembrie (22 dec. în anul 2015)
de I. Tudose
21.09.2015
S-ar putea să îţi placă şi:
- See more at: http://geografilia.blogspot.ro/2015/09/cand-au-loc-echinoctiile-si-solstitiile.html#sthash.92lfmedg.dpuf

Când au loc echinocțiile și solstițiile?

Soarele la mijlocul zilei (astro-urseanu)
          Adesea ați observat că datele calendaristice, corespunzătoare acestor patru momente din an, variază de la o sursă la alta: în manualele școlare, cursurile de geografie, mass-media... Avem tendința să fim foarte tranșanți, deoarece noua informație intră în contradicție cu ceea ce învățaserăm din altă parte: ”E scris greșit aici. Echinocțiul de toamnă este pe 22, nu 23 septembrie!” Care sunt până la urmă datele exacte?


          În primul rând trebuie să înțelegem că echinocțiile și solstițiile nu sunt niște zile, ci sunt niște momente. Momentul nu are desfășurare. El este față de un interval de timp așa cum punctul este față de o linie. Momentul echinocțiilor sau al solstițiilor corespunde cu poziția relativă a Terrei și a Soarelui.
          Știm că planeta are o axă de rotație înclinată la 23°27’ față de perpendiculara pe ecliptică, adică față de verticală. Din această cauză, prin mișcarea de revoluție (în jurul Soarelui), planeta va orienta spre acesta fie mai mult emisfera nordică, fie emisfera sudică, fie pe amândouă la fel (fig.2).
Fig.2. Echinocții și solstiții
          Acest ultim caz are loc în jurul datei de 21 martie și se numește ”echinocțiu de primăvară”. Iar cum Terra se mișcă necontenit în jurul Soarelui, rezultă că echinocțiul se produce doar într-un anumit punct și doar la un moment dat, adică la o anumită oră, minut și secunde… După 90° de longitudine astronomică parcurse de Terra pe ecliptică, se va produce solstițiul de vară; după încă 90° echinocțiul de toamnă, după alte 90° solstițiul de iarnă, urmând să revină după un an în poziția inițială… 
          La data echinocțiilor, ziua-lumină este egală (sau aproximativ egală) cu noaptea. La solstițiul de vară este cea mai lungă zi din an, iar la solstițiul de iarnă cea mai scurtă zi. Cum anotimpurile sunt opuse în cele două emisfere, atunci și momentele astronomice vor fi inversate. Adică în momentul solstițiului de vară din emisfera nordică, va fi solstițiul de iarnă în cea sudică. Iar în momentul echinocțiului de primăvară în emisfera nordică, va fi echinocțiul de toamnă în cea sudică.
          Momentul exact al producerii acestor fenomene astronomice este variabil de la un an la altul și se poate produce în zile diferite. Variația se explică foarte simplu, mai ales prin diferența dintre anul calendaristic (365 zile) și anul astronomic (365 z 6h 9 min 9 sec). Mai sunt și alte cauze asupra cărora nu insistăm aici (precesia axei, inclusiv precesia echinocțiilor etc). Datorită acestor factori, este imposibil ca echinocțiul (de primaveră de pildă) să se producă exact în aceeași poziție și la aceeași oră ca în anul precedent…
          Iată când are loc echinocțiul de primăvară în perioada 2010-2020 în România. Observați diferența de cca 6 ore de la un an la altul:
         Echinocțiul de primăvară (sursa: astro-urseanu)

                     an      |      data      |     ora      
                   2010      20 martie      19:32:12
                   2011      21 martie       01:20:45
                   2012      20 martie      07:14:25
                   2013      20 martie      13:01:57
                   2014      20 martie      18:57:05
                   2015      21 martie      00:45:10
                   2016      20 martie      06:30:13
                   2017      20 martie      12:28:39
                   2018      20 martie      18:15:27
                   2019      20 martie      23:58:28
                   2020      20 martie      05:49:39
                                                ora = GMT + 2h

          Și celelalte 3 momente astronomice din discuție au de asemenea variații ca acesta. În concluzie, datele calendaristice nu sunt mereu aceleași.
  • echinocțiul de primăvară: 19 – 21 martie (21 mar. în anul 2015)
  • solstițiul de vară: 20 – 22 iunie (21 iun. în anul 2015)
  • echinocțiul de toamnă: 22 – 23 septembrie (23 sep. în anul 2015)
  • solstițiul de iarnă: 21 – 22 decembrie (22 dec. în anul 2015)
de I. Tudose
21.09.2015
S-ar putea să îţi placă şi:
- See more at: http://geografilia.blogspot.ro/2015/09/cand-au-loc-echinoctiile-si-solstitiile.html#sthash.92lfmedg.dpuf

3 comentarii:

  1. Activați vă rog link-ul de la sfârșit, astfel încât să se poată da click pe el! Mulțumesc! Numai bine!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Windows 10... nu permite!
      Cei care doresc sa vada site-ul original, o pot face prin 'metoda' / "COPY-PASTE" link!

      Ștergere
    2. Permite și windows 10 (chiar în acest articol există un link activ).

      Link-ul este acesta: http://geografilia.blogspot.ro/2015/09/cand-au-loc-echinoctiile-si-solstitiile.html

      Ștergere

Click here!

Follow Vasile Burcu

COUNTERsite

BING, Search romania megalitica:

TOP 10. Cele mai citite Postări