Știma Apei, Femeia Gârlei, Valva Apei, etc. Lacurile blestemate din Romania. Demne de vizitat, dar e bine de luat si aminte!

Lacul Dracului, situat in partea de inceput a Cheilor Nerei, judetul Caras-Severin;  se gaseste la una dintre intrarile pesterii; galeria pesterii are o lungime de 70 de m, dar este lipsita de formatiuni speologice specifice; in conditii de precipitatii dense, galeria este inundata, neputand fi vizitata; in urma studiilor efectuate de specialisti, concluzia a fost ca atat pestera cat si cuveta lacului s-au format sub puternica actiune a apelor Nerei si ca odinioara bolta pesterii acoperea lacul;

legenda: demult, intr-o zi pierduta in negura vremurilor, un mos hatru isi pastea caprele in coltul linistit de langa lac, ascultand cum clipoceste unda Nerei la radacinile arinilor si fagilor batrani din marginea padurii; pe neasteptate se ivi in fata sa, ca iesit din pamant, un soi de omulet cu un peste in mana; dupa ce-i dete binete, omuletul il ruga sa-i friga pestele pe jar de vreascuri uscate, avand grija sa nu care cumva sa i se strambe coada;mosul cugeta o clipa si primi bucuros, invitandu-l la randul sau sa-i friga un cap de tap fara ca acesta sa "ranjeasca"; invoiala fiind facuta, mosul se puse pe treaba si infigand pestele intr-o tapusa il fripse fara sa i se strambe coada; musafirul sau, care nu era altul decat diavolul, se chinui insa in zadar, legand botul tapului cu curmei de tei (funie de calitate proasta, facuta din coaja de tei sau de rachita): arzand teiul, botul se desfacu aratandu-si dintii; furios ca mosul l-a pacalit, diavolul se arunca in lac; mosneagul se minuna si spuse: "Ptiu, te pomenesti ca tu ai fost dracul!";

asa s-a ajuns ca acest loc sa poarte numele de Lacul Dracului; ansamblul format din lac si pestera este considerat monument al naturii.

__________________

Complexul Baia Baciului este construit in jurul Muntelui de sare si este un monument al naturii. Are stranduri cu apa sarata, piscine si locuri de joaca pentru copii . Aici exista Lacul Baia Baciului si Lacul Miresei descoperit prin prabusirea Muntelui de sare, Lacul Baia Porcilor.

Exista si o grota numita Grota Miresei nume dat de localnici dupa ce, în anii 1920, la patru zile după o nunta, o mireasa si-a pus capat zilelor, aruncandu-se din varful muntelui de sare pentru ca părintii au fortat-o să se marite cu un mire care nu-i placea. O poveste placuta si un peisaj frumos.

___________________

Mii de oameni au pierit de-a lungul timpului înghiţiţi de ape, iar de multe ori rudele pun tragediile pe seama forţelor oculte. Bărci prinse în vârtejuri de neoprit, peşti uriaşi care îi sperie de moarte pe înotători sau biserici distruse, care iau suflete tribut sunt doar câteva dintre legende. Despre Lacul Miresei, aflat în apropierea Bisericii Sf. Voievozi, din Câmpina, circulă tot felul de poveşti. Pe aceste locuri ar fi fost, prin anul 1.200, o mănăstire de călugări în care au avut loc păcate grele sau o biserică ai cărei enoriaşi erau foarte păcătoşi. Iar Dumnezeu i-a pedepsit şi le-a scufundat lăcaşul de cult.

Unii locuitori sceptici spun că apa are o adâncime de patru metri şi nu putea să se scufunde aici o mănăstire, pe când alţii ar putea jura că apa are până la 70-80 de metri. Cert este că lacul îşi ia în fiecare an tributul. Şi numai bărbaţi. Se mai spune că în zilele însorite poţi zări în apă turla fostei biserici.

O altă legendă spune că o fată forţată de părinţi să se mărite cu un bărbat bogat, deşi iubea un alt flăcău, s-a aruncat în apă chiar în ziua nunţii. Dimineaţa, oamenii au zărit voalul alb plutind, iar de atunci locul este blestemat, cerând în fiecare an „suflet de om tânăr, în special de bărbat”, cum povestesc sătenii.

Ginere ucis în noaptea nunţii

În ultimii 60 de ani, zeci de persoane şi-au găsit sfârşitul într-un mod misterios în Lacul Fântânele din comuna doljeană Radovan. Sătenii spun că, la începutul aniilor ’40, în satul Radovan s-au mutat mai mulţi moldoveni, printre care şi o tânără frumoasă pe nume Ileana.

„Muică, era frumoasă foc ca toate moldovencele. S-a îndrăgostit de ea un băiat de aici de la noi din sat şi s-au luat”, povesteşte Maria Muşetescu (75 de ani). Dar în noapte nunţii, ginerele a fost omorât în bătaie de câţiva nuntaşi. „De necaz, mireasa s-a dus în pădurea de la marginea satului şi s-a spânzurat de ciutura unei fântâni”, mai spune tanti Maria.

Potrivit localnicilor, oamenii care-şi găsesc sfârşitul în lacul Fântânele ar fi victimele miresei spânzurate, pentru că pădurea unde s-a spânzurat înconjoară luciul de apă.

„La câţi oameni au murit aici, e ceva necurat. Cred că mireasa i-a înecat, că nu îmi dau io seama cum de s-au înecat atâţia bărbaţi în lacul ăsta”, afirmă Muşetescu. Ironia sorţii face ca ultima victimă să fie chiar şeful gărzii de intervenţie al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Dolj, care a salvat zeci de oameni de la înec. Bărbatul de 36 de ani a murit când regla presiunea apei în baraj.

La granita dintre judetele Prahova si Buzau exista un loc de trista faima, din care multi nu s-au mai intors in viata: lacul de la Ciotul Paltinului. Aici legile naturale depasesc orice sfera a normalitatii, intrand in cea a bizarului. Desi pe toata suprafata apei nu se vede nici macar un val, in mijlocul lacului barcile sunt cuprinse de un fel de vartej invizibil si trase in adanc ca de o mana nevazuta.

Despre iarba care creste pe marginea lacului, mai mare decat in alte parti, batranii spun ca ar fi asa deoarece au dansat ielele pe ea. Nimeni nu-si lasa animalele sa pasca in zona si nici sa se adape din apa lacului. Spun ca ar deveni insemnate cu semnul diavolului si ca le-ar pierde. Iar putinii curajosi care nu credeau in “povestile locale” si s-au avantat catre mijlocul lacului, doar ca sa dovedeasca “credulilor” ca toate sunt superstitii, au fost trasi in apa si nu au mai aparut la suprafata.

Batranii din zona spun ca totul e din cauza blestemelor pe care le-au aruncat oamenii. Pe vremuri, lacul, format pe craterul unui vechi vulcan, ii obliga pe localnici sa ocoleasca pe un drum greu accesibil. Cei care treceau pe acolo spuneau cu necaz: ”daram-as-ar muntele, ca greu mai e.” Iar intr-o noapte, in timpul unei furtuni, a avut loc o alunecare de teren care a largit lacul la aproape un kilometru. Numai ca tot de atunci cei care se avanta pe lac sfarsesc sub undele lui.

Unii spun ca sub ape ar fi insusi diavolul care i-a sufletele celor ce se incumeta sa treaca de pragul imparatiei lui. Altii spun ca sub unde s-ar afla o trecere catre lumea de dincolo, o poarta catre Iad. Mai ales ca, nu departe de lac, exista un loc numit “Gaura zmeului” unde, spun satenii din Starchiojd, pe vremuri veneau zmeii de foc sa se adape. Despre ce zmei de foc e vorba insa, intr-un material viitor.

Lacul misterios din Bucegi

Departe de privirile oamenilor, într-o zonă în care doar viperele trăiesc confortabil, se spune că un lac apare şi dispare după legi bizare. Şi că, potrivit localnicilor din zona Poiana Ţapului, fiecare apariţie a lacului în munţii Bucegi este însoţită de moartea sau de dispariţia unor persoane.

Oamenii spun că sunt şi semne prevestitoare: înainte ca lacul să-şi facă simţită prezenţa, vremea se strică brusc, iar vântul bate foarte puternic două zile. A doua zi, undele lacului scaldă munţii pentru una sau mai multe zile, până când îşi primeşte ofranda vie.

Oamenii spun că în acele locuri trăia, în mijlocul unui lac, o vrăjitoare. Copiii chinuiţi de ea s-au revoltat şi, ajutaţi de zâna lacului, au scufundat vrăjitoarea, cu casă cu tot. Numai că puterea acesteia era atât de mare încât lacul revine câteodată,

ia un suflet de om şi dispare iarăşi în neant.

În ultimii ani au murit aproape numai turişti.

Biserica din ape .

Poate cel mai sinistru lac din judeţul Mureş este lacul Bezid. Acesta s-a format prin construirea unui baraj pe valea pârâului Cuşmed. Lucrările au început în 1975, dar umplerea definitivă a lacului s-a încheiat în 1992. Lacul a fost făcut pentru prevenirea inundaţiilor care ar pune în pericol patru sate şi s-a format pe suprafaţa satului Bezidul Nou. Din ape răsare şi acum, ca o fantomă, turla vechii biserici.

Scafandrii de la Serviciul Salvamont Mureş se antrenează în lacul Bezid. „Am intrat prima dată în lacul Bezid în urmă cu trei ani. Atunci am fost solicitaţi pentru a recupera cadavrul unui tânăr înecat acolo. Este sinistru. Vizibilitatea este zero şi doar în zilele foarte însorite poţi vedea ceva la doi metri. Din ce am văzut eu, se pot distige rămăşiţele caselor şi chiar vechiul drum din sat”, a povestit Robert Kovacs, şef la Serviciul Salvamont Mureş. Cea mai mare adâncime a lacului este de 14 metri.

Iazul care a înghiţit nuntaşii

De istoria blestemată a iazului Nimirceni, situat la cinci kilometri de localităţile sucevene Bosanci şi Fălticeni, se leagă mai multe poveşti. Cea mai veche se referă la un alai de nuntaşi care ar fi fost înghiţit de apele Nimirceniului cu sute de ani în urmă.

„Era iarnă. Nuntaşii se duceau spre o biserică din apropiere. Ca să nu înconjoare iazul, au trecut de-a latul său. La mijloc însă gheaţa a cedat, iar toţi nuntaşii s-au înecat”, povesteşte Lucreţia Plămădeală, pensionară.

Unii localnici spun că, uneori, în miezul nopţii, nuntaşii revin la viaţă şi continuă nunta, pe iaz auzindu-se acorduri de fanfară, deşi nu este nimeni în zonă.

„Într-o seară, am ieşit să văd de ce urlă câinii. Nu a trecut mult şi am auzit fanfara cântând pe iaz. Am fugit de acolo fără să mă mai uit în urmă. Locul ăsta e necurat mai mult ca sigur”, povesteşte ciobanul Ştefan Dima.

Localnicii spun că iazul cere suflete tinere. „Acum vreo doi ani s-a înecat un tânăr. Era doar până la genunchi în apă, dar el şi-a pierdut viaţa. Unii spun că atunci o voce din adâncuri a spus: «Ora a sosit, omul a venit»”, povesteşte Daniel Ciobanu. “La câţi oameni au murit aici, e ceva necurat. Cred că mireasa i-a înecat, că nu îmi dau io seama cum de s-au înecat atâţia bărbaţi în lacul ăsta.

Maria Muşetescu localnică din Radovan

Monştrii din adâncuri

Legendele Balastierei de la Apa, judeţul Satu Mare, referitoare la existenţa unor peşti gigantici care trăiesc la o adâncime de 40 de metri, sunt povestite de oameni care cunosc bine balta. Balastiera, a doua ca mărime din ţară, se întinde pe o suprafaţă de 100 de hectare. În 1970, când râul Someş a inundat judeţul, o mare cantitate de apă s-a revărsat în baltă. Acesta este punctul de pornire al legendelor.

„Nu este exclus ca în acel moment să fi ajuns somni în baltă. În 40-50 de ani, ei pot ajunge şi până la 100 de kilograme. Mediul natural este propice pentru a supravieţui aşa de mult, durata lor de viaţă fiind mare”, spune Mihai Rusu, unul dintre foştii administratori ai balastierei.

Directorul Asociaţiei Judeţene a Pescarilor Sportivi Satu Mare, Gheorghe Giran, spune că rudele sale au văzut cu ochii lor peştii uriaşi. „Înainte de ’89 se exploata puternic în zonă. La un moment dat, o cupă a rămas în adâncuri. Pentru recuperarea ei au fost chemaţi scafandrii.

Din câte am auzit, aceştia s-au speriat de monştrii uriaşi din adâncuri. Fratele meu spune că a văzut un peşte cât o traversă de cale ferată”, povesteşte Giran.

Geza Varga (78 de ani), localnic, susţine că a văzut peşti mari cât un om. „Am lucrat şi eu acolo, am văzut cu ochii mei acei peşti uriaşi. Au o gură cât capul meu, cred că m-ar putea înghiţi pe loc”, spune Geza Varga.

Mâncat de peşti

Situat în partea de nord-est a municipiului Iaşi, în apropiere de localităţile Dancu şi Valea Lungă, lacul de baraj artificial Chiriţa serveşte de prin anii ’68 drept rezervă de apă potabilă pentru capitala Moldovei. Constantin Leonte (78 de ani), din localitatea Valea Lungă, povesteşte de doi paraşutişti care au aterizat din greşeală în apă.

„Unul a scăpat, dar altul a fost înghiţit de ape. Au chemat scafandrii ca să-l caute. Băieţii au intrat în apă, dar după câteva minute au ieşit speriaţi la mal. Ne-au spus că au văzut nişte somni uriaşi, şi că ei nu mai intră în apă”, spune moş Leonte.

Trupul paraşutistului a ieşit la suprafaţă după trei săptămâni. „Avea o parte a feţei mâncată de peşti. Vă spun eu: sunt mari de tot somnii ăia din lac, că şi scafandrii spuneau că te pot mânca”, zice localnicul.

Şi lacul de la Fântânele, judeţul Cluj, a băgat spaima în scafandri şi în localnici. Iosif Marc, un bătrân din Beliş, îşi aminteşte că în urmă cu şapte-opt ani un cioban a căzut din barcă în apele lacului. Scafandrii care l-au căutat s-au îngrozit. „Ne-au spus că dacă am şti ce monştri sunt în aceste ape, nu ne-am mai apropia de lac”, îşi aminteşte Iosif Marc.

O situaţie asemănătoare este în cazul barajului Paltinu, de pe Valea Doftanei. A fost construit în 1971 şi a dat naştere unor poveşti teribile despre peştii de dimensiuni incredibile care ar trăi în apă sau despre tributul de suflete cerut de lac. Dovadă stau şi zecile de cruci înşirate pe mal.

Razelmul, viaţa şi moartea pescarilor

Cel mai mare lac din România, de 415 kilometri pătraţi, poate fi considerat şi cel mai periculos. Tulcenii spun că lacul Razelm este malefic. Te adoarme cu liniştea luciului de apă, pentru ca imediat să se transforme în iad. Femeile se uită lung după soţii care pleacă la pescuit, pentru că mulţi nu s-au mai întors.

„Singura şansă este să ajungi cât mai repede la mal, altfel adio. Valurile se ridică la doi metri, brusc începe vijelia de nu mai vezi ţărmul. Din cauză că lacul e foarte mare, se fac valuri uriaşe de te răstoarnă imediat. Am scăpat dintr-o asemenea furtună doar pentru că văzusem malul”, povesteşte Ovidiu Ghionu, pescar tulcean.

Cea mai mare tragedie s-a produs în 1997, când apele lacului au îndoliat şapte familii deodată. „Băieţii au plecat pe lac. Era iarnă şi lacul era îngheţat. S-au dat jos din lotcă şi podul de gheaţă a cedat. Au intrat dedesubt, n-a scăpat niciunul. I-au găsit când s-au topit gheţurile. Razelmul este infinit mai primejdios decât Marea Neagră”,

spune primarul din Jurilovca, Virgil Vlaciu.

Sursa text, si: Lacurile blestemate din Romania.  Magazin cultural stiintific.

Am discutat pe acest blog despre spiritul pietrelor,

duhurile padurilor, iar azi despre Știma Apei, Femeia Gârlei, Valva Apei, etc.

o replică românească a zeițelor naiade de la Greci si nu numai.

Știma Apei este o reprezentare mitica romaneasca, este stapana apelor, care se face vazuta si simtita pe timp de noapte. Ea apare in imaginarul popular ca o femeie alba si rece care locuieste in apa, este inalta si cu pieptii mari ca-i da pe spate, este jumatate peste si jumatate om, iese la suprafata apei cand e vremea rea si noapte pe luna, se scalda si se scutura de apa, umbla pe ulitele satului pana la miezul noptii,

cand incep cocosii a canta, striga

“Ceasul a sosit, / Omul n-a venit!”.

Toate aceste spirite ale naturii, au existat si vor exista, in opinia mea, totdeauna.

Comportamentul lor, regasit si descris in legendele, povestile si miturile locurilor,

este dual: pozitiv ori negativ. Nimic paradoxal! Atitudinea omului, liberul sau arbitru,

sunt singurele in masura, sa declanseze: RAUL sau BINELE!

Am spus si repet:

ATENTIE, nu profanati natura lucrurilor!

Admin

P.S.: Despre natura lucrurilor, sa recitim - Titus Lucretius Carus - De rerum natura