Piatra Lacrimata
Daca urci pe Ceahlau urmand traseul marcat prin crucea rosie care pleaca de la Statiunea Durau – Poiana Viezuri – Cascada Duruitoarea – Poiana Saiusului pana la Cabana Dochia vei intalni, dupa ce treci de Curmatura Stanile spre Curmatura Picioru Schiop, platoul de unde poti admira Piatra Lacrimata. Pentru a ajunge in final la Cabana Dochia traseul trece pe langa Piatra Lacrimata, care sta neclintita in bataia vantului, semanand cu chipul unui om care plange.
Asemenea celorlalte pietre ale Masivului Ceahlau, Piatra Lacrimata are si ea legenda ei, dar odata cu trecerea timpului aceasta s-a pierdut. Ceea ce a ramas astazi este doar forma acestui chip care plange invaluit de mister.
Aceasta stanca, cu forma ei provocatoare, trezeste imaginatia trecatorilor care parca incearca sa-i descopere secretul. Unii localnicii spun ca ar fi vorba de o ursitoare si se tem de ea, in schimb altii o aseamana cu chipul unui indragostit si o privesc cu respect.
Adevarata poveste a Pietrei Lacrimate a murit odata cu oamenii care au cunoscut-o, cert este ca nu vom sti niciodata legenda acestei pietre.
_______________________________
Trei caldari
Dupa o calatorie cu telegondola pe dealul Cozla iti poti continua excursia pe culmea dealului pana la cota 679 m la punctul numit "Trei caldari", (sau "Căldările uriaşilor" potrivit legendei), aproape de satul Garcina, lasand in urma, pe partea dreapta, cartierul Darmanesti, paraul Cuejdi, zona Ocol si drumul ce duce la Targul Neamt iar in stanga se afla dealul Carlomanu si un drum forestier ce face legatura intre zona Bacioaia si satul Garcina (atentie - e dificil ca urmare a ploilor si exploatarilor forestiere).
Gradul de dificultate este unul foarte mic - traseul fiind abordat de multe persoane aflate la varsta a 3-a si mai putin de tineri, durata traseului fiind de aprox 40 min - mers domol.
Dealul Cozla este rezervatie paleontoligica, unicat in Europa, fiind format de marne, sisturi argiloase, straturi bogate in fosile si alge.
_______________________________
La morminte – Muntii Ceahlau
Opinii personale:
Am considerat firesc sa ma apropii de nepretuitul CEAHLAU, cu prezentarea unor artefacte putin bagate in seama, uitate de oameni, scrijelite de niste neispraviti care nu au vazut si nici nu i-a interesat ca ACOLO exista o scriere mult mai veche!
Primul artefact,
impropriu numit Piatra lacrimata, este de fapt un extrem de important Sfinx. O figura antroporfa, un simulacru in care eu vad ... posibil ... doua capete intr-unul singur ! De retinut ca aceste simulacre, figuri ciclopice in piatra {antropomorfe, zoomorfe}, capata o imagine distincta daca sunt observate de la o anumita distanta, dintr-un anumit unghi de vedere. Deseori, in ecuatia perspectivei intra si factorul ... timp! Plin de mister, e si faptul ca pot fi identificate ... imagini diferite!
Al doilea artefact,
nefericit denumit La caldari, este in opinia mea un CRANIU urias din piatra, care vazut dintr-un anumit punct par a fi ... doua cranii intr-unul singur, iar din alt unghi, CRANIUL unui CICLOP, {ciclopii, conform unor legende, aveau trei ochi}. Sa reamintim aici si despre ce au altii: STRANGE ARTIFACTS - Crystal Skulls. Deosebiri? DA! Ale noastre sunt certe, dar date uitarii, neluate in seama! Ale lor? Si azi cercetate, in toate laboratoarele lumii!
Cel de--al treilea,
La morminte, se pare ca ar fi singurul care pastreaza denumirea cea mai apropiata de adevar! Dar ... atentie! In opinia mea, aceste morminte sunt non-umane! (Nu au nicio legatura cu cei care au murit la Curmatura, in cel de-al doilea razboi mondial). Sunt ale ... uriasilor biblici. Numiti in mitologia noastra si capcauni, balauri, zmei, diavoli, jidovi! Despre unii se spune ca ar fi avut doua capete, sau chiar mai multe! Trebuie totusi sa sublinieaz, ca in povestile, legendele si miturile noastre, URIASII au fost ... unii buni, altii ... rai! Alt principiu universal!
Admin
Prietene,
RăspundețiȘtergereNu te supara: citeste ce urmeaza, si te vei lamuri mai bine cum este cu grija fata de patrimoniul acestei zone binecuvantate de Dumnezeu!
AFACERE ● În ograda lui Ştefan, o telegondolă de 12 milioane de euro a ras aria protejată
Telegondola din Piatra-Neamţ inaugurată cu pompă de primarul Gheorghe Ştefan "Pinalti" cu cîteva luni înaintea campaniei electorale, a fost construită ilegal, în rezervaţia fosiliferă Cozla. Azi, cabinele circulă goale. Mîine, ele vor transporta amatorii de distracţii spre hotelul şi cîrciumile proiectate a fi construite
pe vîrful muntelui, în miezul rezervaţiei.
Noul circuit turistic din Piatra-Neamţ, devenit de cîteva luni un simbol al oraşului, a fost conceput de Gheorghe Ştefan "Pinalti" fără să mai ţină cont că lucrările vor afecta o arie fosiliferă protejată prin lege. Cel mai important aviz ar fi trebuit să-l dea Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii a Academiei Române, întrucît pe Muntele Cozla s-au descoperit depozite de peşti fosili, iar prin Legea nr 5 din anul 2000 zona respectivă a devenit rezervaţie paleontologică. "În 2002, am primit finanţare National Geografic să sap după peşti fosili în Cozla, Pietricica, Cernegura şi Agîrcia, ca să-i pun la dispoziţia cercetătorilor din întreaga lume. A fost al doilea proiect finanţat de National Geografic în România, după Peştera Movile. Au venit atunci cercetători din Rusia, Cehia, America etc. Apoi am primit finanţare de la o societate americană, eu am săpat pe aceşti munţi numai cu bani din străinătate, fără nici un leu de la statul român, ca să alcătuiesc colecţia de peşti fosili, acum existentă la Muzeul de Ştiinţe ale Naturii din Piatra-Neamţ", spune paleontologul Sorin Baciu. "Tot ce este pe vîrful munţilor Pietricica şi Cozla este un depozit fosil", adaugă paleontologul.
http://www.jurnalul.ro/campaniile-jurnalul/jurnalul-national/gondola-lu-pinalti-128500.html
Citeste si continuarea:
RăspundețiȘtergereGARDA, ÎN CONCUBINAJ CU ŞEFUL URBEI. Instituţia care are atribuţii de sancţionare şi sistare a lucrărilor executate ilegal într-o arie protejată este Garda de Mediu. În speţă, conform raportului către Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile emis în 14.04.2008, Garda de Mediu din Piatra-Neamţ informează ministerul că lucrările de pe Cozla au fost făcute fără ca primăria să fi avut acord de mediu: "Executarea lucrărilor a început în anul 2006, în baza Autorizaţiei de Construire nr 406/02.08.2006, înregistrată la nr 33.729 din 02.08.2006 pentru «instalaţie de telegondolă, teleschi, pîrtie de schi şi construcţii aferente», emisă în regim de urgenţă de către Primăria Mun. Piatra-Neamţ, în lipsa acordului de mediu, care prevede executarea lucrărilor pentru: staţie telegondolă – locaţia gară; montare linie telegondolă, staţie sosire Vîrful Cozla, instalaţie telescaun, amenajare pîrtie de schi şi instalaţie pentru produs zăpadă artificială".
Cu toate astea, Garda de Mediu Piatra-Neamţ se comportă ca un apendice al lui Pinalti. Nu amendează şi nu consideră că trebuie să dea în judecată primăria pentru o construcţie ilegală. "La momentul respectiv, nu am considerat necesară darea în judecată a primăriei. Haideţi să vedem şi partea frumoasă a lucrurilor: s-au creat locuri de muncă, oraşul este frumos. Să vină cei de la minister să vadă dosarul. Mai multe informaţii nu pot să vă dau, sînt la un curs la Venus şi nu am dosarul în faţă", ne-a declarat comisarul-şef al Gărzii, Niculai Bucşă.
Ministerul Mediului se face, la rîndul său, că nu ştie de neregulile găsite pe Cozla. "Nu ştiu ce să vă spun, sînt plecat de o săptămînă din ţară şi nu ştiu bine situaţia. Teoretic, Primăria Piatra-Neamţ ar fi trebuit sancţionată cu amenzi maxime, iar lucrările ar fi trebuit sistate, dacă s-au făcut în lipsa unui acord de mediu", ne-a declarat Marius Bărbulescu, directorul de cabinet al ministrului Mediului. Întrebat care ar fi soluţia pentru ca aria fosiliferă de pe Cozla să nu mai fie afectată, Bărbulescu a spus că "tot ce s-a construit ar trebui dărîmat, ca apoi zona să fie reconservată".
http://www.jurnalul.ro/campaniile-jurnalul/jurnalul-national/gondola-lu-pinalti-128500.html
Tezaurul de pe Cozla.
RăspundețiȘtergere____________
O vizită scurtă, de cel mult 15 minute la Muzeul de Ştiinţe ale Naturii din Piatra-Neamţ, îţi confirmă că întreaga colecţie de peşti fosili a fost descoperită pe Cozla, Pietricica, Cernegura şi Agîrcia. Din colecţia muzeului, 63 de exemplare de peşti fosili sînt inventariate la categoria tezaur, patrimoniul cultural naţional, lucru care demonstrează importanţa şi unicitatea depozitelor fosilifere. "Datorită faptului că peştii fosili sînt indicatori direcţi ai condiţiilor de mediu, permiţînd interpretări corecte din punct de vedere paleogeografic şi paleoclimatic la nivel de Paratethys, diversitatea mare a speciilor din Cozla, Pietricica, Cernegura a atras atenţia cercetătorilor din străinătate, fiind comparabilă cu fauna similară din Iran, Caucaz, Polonia, Cehia, Elveţia, Germania, Franţa. Astfel, începînd cu anul 1994, prof. Baciu D. S. colaborează cu cercetători de la instituţii de prestigiu din străinătate, aceştia studiind personal colecţia de peşti fosili a Muzeului de Ştiinţe Naturale din Piatra-Neamţ", se arată în comunicatul muzeului. Mai prozaic spus, cercetătorii studiază un peşte fosil găsit pe Cozla, îl compară (de pildă) cu unul din Caucaz şi, în funcţie de particularităţile lor, îşi dau seama de clima, relieful şi fauna de pe Terra de acum 30 de milioane de ani.
P.S. In zona COZLA, sunt si cele ... 3 artefacte megalitice!
Primarul, alte autoritati, au alte treburi, afaceri!
Prietene, am vazut ca tu ai o vorba: si ce daca!
Cine si ce sa-i mai intrebe?
D-na E.Udrea???
Buna ziua Dl Burcu. Foarte interesant.La vara voi merge la Piatra Neamt sa le vad. Multumesc.Dragos Icleanu
RăspundețiȘtergere@dragos,
RăspundețiȘtergereiti multumesc! Voi fi extrem de incantat daca imi vei trimite si mie niste ... poze! Din pacate, nici macar PHOTO nu prea exista! Acum, ca o gluma sau in paranteza fie spus, am gasit pe net, la unul din acesti megaliti, o POZA foarte bine realizata, dar autorul a tinut sa-si pozeze si bicicleta ... rezemata de megalit! Iti dai seama ... pentru el,o poza ... de neuitat! Pentru proiectul meu ... no comment!
Admin
Cautati pozele p google earth daca vreti sa le gasiti si pozitionarea geografica.
RăspundețiȘtergereCel mai simplu e sa incepeti cautarea p aici: http://www.panoramio.com/photo/23908067 http://www.panoramio.com/photo/39317390 http://www.panoramio.com/photo/39323234
RăspundețiȘtergere... http://www.panoramio.com/map/?tag=megalith#lt%3D47.026142%26ln%3D26.297150%26z%3D7%26k%3D1%26a%3D1%26tab%3D3
RăspundețiȘtergereMult succes!!!
Podul lui Traian ? Mă îndoiesc ! (Cogito, ergo sum)
RăspundețiȘtergereToată lumea a învăţat la şcoală (atât în clasele primare, cât şi în liceu), la capitolul antichitatea românilor, că în răstimpul 103-105 arhitectul Apollodor din Damasc a construit un pod peste Dunăre, graţie căruia Traian a reuşit să-şi treacă armatele în Dacia şi să o transforme în provincie romană ! Faină chestia, mai ales că este vorba de o minune a antichităţii în această parte a lumii, fiind considerat cel mai lung pod din Imperiul Roman ! Numai că. informaţia nu prea pare în regulă, mai ales că nici nu are "acte" ! O să mă întrebaţi: "Cum adică nu pare în regulă ?" Foarte simplu. Pentru construcţia acestui pod de către romani nu există nici un document. Nici măcar unul ! Nici de factură folclorică, nici epigrafică şi nici literară ! Apoi trebuie să vă atrag atenţia că istoria este o materie de studiu logică. Ori, această acţiune de construire a podului de la Drobeta de către Traian, prin intermediul arhitectului Apollodor din Damasc, este absolut ilogică ! Să vorbim întâi despre documente.
Este cunoscut faptul că monumentul triumfal ridicat de Traian în urma victoriei împotriva dacilor şi cunoscut sub numele de Columna lui Traian, este o cronică în piatră care relatează pas cu pas cucerirea Daciei. Pe un asemenea monument, mai ales că este construit de acelaşi arhitect care se presupune că a ridicat şi Podul de la Drobeta, Apollodor din Damasc, este practic imposibil să nu apară o asemenea realizare ! Fie si numai pentru satisfacerea orgoliului împărătesc şi a celui ce l-a construit., fără a mai pune la socoteală faptul că fără existenţa acestui pod poate că Dacia nu ar fi putut fi ocupată. Cu toate acestea dacă întrebăm documentele în legătură cu acest pod, ele tac, nu există dovezi literare sau epigrafice care să ateste construcţia podului de către romani ! Există însă în folclorul aromân o baladă
populară care vorbeşte despre construcţia acestui pod. O sa vă spun imediat despre ce este vorba. Până atunci însă să vorbim puţin despre logica acestei afirmaţii tratată de specialişti ca "bătută în cuie". De ce ?
1. În primul rând este absolut ilogic ca romanii să fi putut construi podul de la Drobeta într-un răstimp atât de scurt (numai 2 ani) în condiţiile în care unul dintre maluri se afla încă în stăpânirea dacilor !
2. În al doilea rând este absolut ilogic ca Decebal, pentru care libertatea poporului său era mai presus de orice altceva să stea cu mâinile în sân şi să privească cum se construieşte un pod care punea în pericol însăşi existenţa statului dac !
3. În al treilea rând afirmaţia este ilogică întrucât cercetări efectuate de către ingineri au pus în evidenţă faptul că, cu tehnica actuală şi pe vreme de pace, sunt necesari cca. 5 ani pentru finalizarea unei asemenea construcţii ! Atunci era război ! Iar Traian nu era un copil care se juca de-a războiul să nu-şi dea seama că-şi decimează armata în van urmărind finalizarea acestui proiect. Tocmai de aceea pe Columnă armata romană trece PE UN POD DE VASE !
Acestea fiind spuse să vedem, totuşi, ce este cu Podul "buclucaş".
Atlantida este in Romania-Dacia.Am dovezi beton.Fiti destepti si fara Frica de Diavoli.Ei asta vor sa ne fie Frica de Ei.Niciodata n-o sa fim suusii Diavolilor Americani-Iluminati.Iisus ne apara si ne vegheaza.Cu Dumnezeu inainte si spuneti Tatal Nostru de 9 ori.Amin
RăspundețiȘtergereMa bucur ca am putut vedea si doua poze facute de mine in aceasta colectie.
RăspundețiȘtergereFoarte buna initiativa acestui blog.
Spor la treaba! Mai sunt multe de vazut in Neamt!
Va multumesc pentru aprecieri si va invit sa postati cat mai multe POZE pe net! Asa aflam unii de altii, vedem ce altminteri din variate motive, nu am avea posibilitatea!
ȘtergereNu sunt evidenţiaţi, până acum, tafoni în România. Tafonii sunt microforme de relief generate pe gresii sub forma unor excavaţii de formă semisferică sau cilindeică, cum sunt cele trei din fotografiile de mai sus. Tafonii prezentaţi aici sunt de o frumuseţe şi de o valoare geologică deosebită Tafonii nu au fost studiaţi în România. Nu se pune problema că ei nu există, deja v-am dovedit că ei sunt şi la noi. Sunt multe forme de relief carstic, generate pe calcar, prin dizolvarea lui, dar excavaţii, sau mai simplu goluri în gresie nu sunt multe. Foarte mulţi tafoni există pe valea pârâului Bâsca Chiojdului, mai ales pe raza comunei Cătina din judeţul Buzău. Dacă interesează pe cineva, scrieţi aici şi vă dau date de contact.
RăspundețiȘtergereAr fi extrem de interesant sa trimiteti cat mai multe poze!
ȘtergereTafoni are ellipsoidal, pan-to bowl-shaped, natural rock cavities. These cavernous weathering features include tiny pits, softball-sized cavities, truck-sized caves, and nested and cellular honeycomb forms. Tafoni typically develop on inclined or vertical surfaces and occur in groups. These exquisite and fascinating cavernous weathering landforms are present on the surfaces of many different kinds of rocks located in a multitude of geographic regions around the world. Since the late 1800s, more than 100 research articles have been published in numerous languages on this geomorphic topic. Tafoni development and evolution is puzzling and continues to arouse curiosity (see References: Blackwelder, 1929; Boxerman, 2006; Hejl, 2005; Pestrong, 1988; Smith, 1982).
ȘtergereTafoni-like features comprise a class of relatively deep, rounded to elongated natural rock cavities bored primarily by rock weathering processes and secondarily by erosional processes. In the geological literature, the distinction between cavernous weathering features is muddled. I think tafoni structures include: small tafoni, pits, hollows, niches, recesses, alcoves, alveoles, alveolar weathering pits, gnammas (?), stone fretting, fretwork, recesses, honeycomb, and honeycomb weathering. Geomorphologists point to salt weathering, differential weathering processes, lithologic variation, and micro-climates, as important factors on the development of these cave-like rock structures.
On geologic time-scales, tafoni cause rapid coastal landscape retreat, while desert landscapes retreat more slowly. Gill, Segnit, and McNeil (1981) estimate that tafoni weathering processes cause 10 percent of all coastal retreat. On human time-scales, tafoni destroys important stone monuments and sea walls. See these time-series photographs for evidence of change. Researchers study the tafoni rock weathering phenomenon to learn how to prevent or slow the decay of important stone structures, to better understand how climate shapes the land, and to discover more about this exquisite pattern in nature.
Taffonii sunt excavaţii semisferice, cu diametre ce ating uneori câţiva metri, care se întîlnesc pe pantele accentuate, acolo unde roca este dezvelitã. Modelarea lor se face în climatele unde existã un anotimp secetos. Tafonii sunt determinaţi genetic de structura concentricã interioarã a rocii, care condiţioneazã formele rotunjite sau de tip sferic. De altfel, taffonii şi formele rotunjite ale reliefului granitic coexistã în piesajul geomorfologic şi nu odatã se observã cum taffonii se instaleazã pe blocurile sferice. Taffonii sunt caracteristici pentru regiunile climatelor intertropicale, semiaride şi moderat aride. În arealele deşerturilor reci, regiunile subpolare şi în cadrul masivelor montane, taffonii prezintã, în general, dimensiuni mici. În zonele cu climat umed şi semiumed din Portugalia, Spania, Corsica, Sardinia, Hong-Kong, Antile etc. taffonii apar în cadrul arealelor de litoral. Dacă tot am pomenit de tafoni, am crezut că este bine să aduc lămuriri în legătură cu unele caracteristici ale lor şi aria de răspândire. Cu siguranţă că la etc. intră şi ţara noastră. Am prezentat mai sus o traducere dintr-o lucrare în limba italiană.
RăspundețiȘtergere@Nicu T,
ȘtergereCu multumiri speciale pentru comentariile tale deosebit de utile mie si cred in egala masura si altor vizitatori, am o intrebare:
Crezi ca in CATEGORIA "taifoni" am putea introduce si celebrii nostri TROVANTI de Buzau, Valcea, Dealul Feleacului-Cluj, etc.???
Nu. trovanţii sunt gresii sferice, precum un glob, iar tafonii sunt goluri sferice, cilindrice sau de altă formă, în gresie.
RăspundețiȘtergere