Ridicate de familiile boiereşti cu ranguri din Ţara Românească, în veacurile XVII-XIX, spre a fi adevărate fortăreţe înaintea valurilor prădalnice ale otomanilor, ale cârjaliilor lui Osman Pazvant-oglu din Vidin, a pazvangiilor de la raialele Dunării, dar şi a haiducilor aciuiaţi pe potecile împădurite ale munţilor, majoritatea culelor au ajuns astăzi într-o stare gravă de degradare.
Aceste clădiri fortificate răspândite în spaţiul balcanic, cu un nivel sau mai multe, în formă de turn (lb. arabă „kale“; lb. turcă „kule“=„turn, foişor, cetate“), cu întărituri şi ferestruici înguste pentru tragere, cu pereţi groşi şi beciuri boltite, cu uşi masive prevăzute cu ivăre grele şi scări mobile erau, odinioară, de nesurmontat. Ctitorii au preluat denumirea şi anumite elemente arhitecturale, dar au creat un stil de culă specific zonei.
Astăzi mai putem număra doar 18 astfel de edificii, în judeţele Olteniei, aflate pe lista monumentelor istorice, care s-au salvat de la dispariţie, dar multe dintre ele se află în suferinţă. Despre soarta tristă a acestor valori de patrimoniu ne-a oferit detalii istoricul Florin Epure, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Vâlcea.
Culele din judeţul Vâlcea Cula Greceanu (foto), de la Măldăreşti, a fost ridicată de jupân Gheorghe Măldărescu şi jupâniţa Ego Eva, în secolul al XVIII-lea. Dacă ţinem cont de legenda care spune că bravul căpitan Tudor Maldăr a cucerit-o pe fiica hanului tătar care-l ţinea captiv şi a găsit refugiu aici, atunci putem vorbi de un edificiu mai vechi cu cel puţin un secol. Cula fost dăruită drept zestre familiei Greceanu, descendentă a ctitorilor.
În urma refacerii din anii 1966-1967, cula a fost deschisă publicului vizitator. După un lung şir de procese cu statul român, moştenitoarea Olgăi Greceanu a intrat în posesie, iar în prezent ministerul de resort duce negocieri pentru achiziţionarea obiectivului de patrimoniu cultural naţional, care nu se află într-o stare tocmai bună de conservare. Cula Duca, de la Măldăreşti, este ctitoria lui Gheorghiţă Măldărescu, în anul 1812. Un moştenitor a vândut-o în anul 1907 omului politic şi de stat I.G. Duca, pe atunci tânăr stagiar la Judecătoria Horezu. Acesta hotărăşte să-şi construiască în apropierea culei o modestă casă de vacanţă (1912). După asasinarea lui Duca, soţia sa Nadia donează această clădire statului. În anii ’60, cula a fost complet restaurată şi reamenajată, iar în prezent starea de conservare este bună. Cula Zătreanu, de la Zătreni, este construită de Radu Zătreanu în anul 1754 şi refăcută în perioada interbelică.
Cât timp a aparţinut familiei Boicescu, i s-au făcut adăugiri însemnate. Monumentul a stat mult timp în părăsire, într-o accentuată stare de degradare şi se impun lucrări urgente de restaurare şi consolidare. Cula, anexele şi terenul au fost cumpărate de Petroconstruct Service SA, care doreşte să-l includă într-un proiect de reabilitare, să-l introducă în circuitul turistic. Cula Bujoreanu, de la Bujoreni, a fost construită la 1812 de către boierul Preda Bujoreanu, în apropiere de conacul său şi de biserică. A trecut în posesia negustorului vâlcean Matache Temelie printr-un şir de alianţe. Cula este amplasată în Muzeul Satului Vâlcean, fiind pivotul în jurul căruia s-a structurat muzeul în aer liber. Monumentul istoric se află într-o stare bună de conservare.
Culele din judeţul Dolj
Cula Izvoranu-Geblescu, din Brabova, este ctitoria boierilor Izvoreni, din secolul al XVIII-lea. La jumătatea veacului a XIX-lea, clădirea a fost achiziţionată de Radu Geblescu care i-a adus modificări majore. Edificiul, ridicat iniţial pe două niveluri, se află într-o stare avansată de degradare din cauza seismelor şi infiltraţiilor de apă, clădirea fiind revendicată în instanţă de moştenitorii fostului proprietar. Cula stă în atenţia Consiliului Judeţean Dolj, care a integrat-o Muzeului Olteniei şi a accesat fonduri prin POR 2014-2020 (peste 1 mil. euro), pentru restaurarea, consolidarea şi punerea ei în valoare.
Cula din Cernăteşti (foto), construită de boierii Cernăteşti în cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, a fost refăcută din ruine în secolul XX, după care i s-a dat destinaţia de muzeu sătesc. Şi această culă este vizată pentru lucrări de reabilitare cu fonduri europene de către Consiliul Judeţean Dolj. Cula Barbu Poenaru, din Almăj, a fost ridicată la anul 1764 şi i s-au adus modificări în 1896. Cula a beneficiat de lucrări de reparaţii şi întreţinere cu fonduri din partea administraţiei locale.
Culele din judeţul Gorj
Cula Cornoiu, din Curţişoara-Bumbeşti-Jiu, este un monument din sec. al XVIII-lea, cu toate că se spune că ar fi mult mai veche. A fost restaurată în anii 60’ şi aparţine Muzeului de Artă Populară. Se află într-o stare bună de conservare. Cula Crăsnaru, din Groşerea-Aninoasa, a fost construită de Barbu Cocoş Crăsnaru vel vistiernic, preluată de Costache şi Ecaterina Săvoiu, care o lasă moştenire fiicei lor Elena, în urma mariajului cu Achil Crăsnaru, în anul 1796.
Incendiile şi cutremurele au lăsat urme adânci monumentului care se află în proprietatea mai multor persoane, dar care nu primeşte niciun sprijin şi se ruinează tot mai mult. Cula Davani, din Larga-Samarineşti, a fost ridicată în prima jumătate a secolului al XIX-lea de Costache Săvoiu. Cula Cioabă-Chintescu (foto), din Şiacu-Slivileşti, a fost edificată în anii 1818-1825 de Răducan Cioabă din Slivileşti şi mai târziu de Marin Chintescu, cel care o luase de soţie pe văduva lui Răducan.
Nici această clădire nu a scăpat de naţionalizare, fiind folosită ca depozit. Din anul 1967, aici a funcţionat o colecţie muzeală de etnografie a localităţii. După evenimentele din ‘89 a fost abandonată şi lăsată în ruinare. La începutul acestui an, un viscol puternic a distrus acoperişul culei. Dacă nu se va interveni urgent pentru consolidarea zidurilor, acest monument istoric se va prăbuşi curând. Casa de tip culă Eftimie Nicolaescu, din Runcurel-Mătăsari, ridicată de Eftimie Nicolaescu în secolul al XIX-lea, se află în stare de colaps din cauza extinderii exploatării miniere din zonă, dar şi a nepăsării autorităţilor publice locale. În urmă cu câţiva ani, acoperişul s-a prăbuşit.
Culele din judeţul Mehedinţi
Cula Cuţui, aflată la marginea satului Broşteni, a fost zidită la anul 1815, de Ghiţă Cuţui Olteanul, un căpitan de panduri din oastea lui Tudor Vladimirescu. Cula Cuţui este un monument de importanţă naţională şi a beneficiat de lucrări de reabilitare din partea deţinătorilor particulari.
Deoarece culele nu sunt intalnite in alte tinuturi romanesti decat in cele sudice,se considera ca modelul lor s-a aflat in Peninsula Balcanica.Cula a fost o locuinta intarita,ridicata de marii boieri pentru a se apara de raidurile detasamentelor de prada ale turcilor,care,in veacurile XVII-XVIII,treceau Dunarea,plecand de la cazarmile din Bulgaria ale Imperiului Otoman.Pe atunci,turnul, u un rol foarte important in arhitectura medievala, avea scopul de aparare.
Pe drumul care leaga Drobeta-Turnu Severin de Motru,in satul Brosteni un indicator m-a orientat catre Cula Cuţui din acel sat.Aceasta a fost construita in 1815 de capitanul de panduri Ghita Cuţui."Forma culei este dreptunghiulara cu ziduri groase peste un beci fara ferestre sau metereze,boltit semicilindric si intarit cu arce dublouri.Intre boltile parterului si dusumeaua celor trei camere de la etaj,se afla tainita (ascunzatoarea).Pe langa accesul din curte se mai putea intra direct din beci prin camaruta de sub scara cu douazeci de trepte din barne ce urca spre frumosul cerdac legat cu sase arcade. Zidurile etajului prezinta metereze de unde se putea trage in orice directie." (dupa "Cule case boieresti fortificate din Romania" de Luiza Zamora, Stefan Bonciocat)....
Spre dezamagirea mea cula nu putea fi vizitata,nici nu exista vreun panou cu date care sa intereseze turistul ratacit pe acele meleaguri...Sa ne bucuram ca aceste cule inca mai exista...Cu toata importanta si frumusetea lor,culele nu sunt prea cunoscute de publicul larg,iar Ministerul Culturii si Cultelor le neglijeaza.Se spune ca studentii de la Arhitectura nu le mai iau ca model in lucrarile lor, neexploatandu-le frumusetea. Cat despre noii imbogatiti, care isi ridica hardughii in nestire, habar nu au de cule, iar daca au, atunci le dispretuiesc, cum dispretuiesc toate vechile case boieresti si taranesti. Tot cei din departari par a le aprecia mai mult!....
Cula Tudor Vladimirescu (foto), din Cerneţi-Şimian, ridicată de slugerul Tudor la 1800, după incendierea
Cerneţiului de către turci. În vremea zaverei a servit ca depozit de arme şi praf de puşcă. În anii ’50, clădirea a fost reabilitată şi aici s-a organizat o colecţie muzeală dedicată Revoluţiei de la 1821 şi conducătorului ei, şi care a funcţionat până în anul 1977.
Există un proiect de consolidare şi restaurare, realizat de Primăria din Şimian şi un aviz eliberat de Direcţia Judeţeană pentru Cultură Mehedinţi.
Cula Nistor, din Cerneţi, edificată în 1812 de polcovnicul Istrate Sălişteanu, ca locuinţă pentru campaniile la lucrul câmpului şi loc de refugiu în faţa năvălitorilor. Cula a fost incendiată de turci şi a fost refăcută la 1821 de către Nistor, căpitanul de panduri.
Direcţia monumentelor istorice a elaborat un proiect de restaurare în anul 1974, pentru a se organiza un muzeu etnografic materializat abia în 2009. Clădirea se află într-o stare bună de conservare. În satul Lazu (comuna Malovăţ), se mai pot vedea doar ruinele culei ce străjuia ţinutul şi mai amintesc de boierii care o ctitoriseră.
Culele din judeţul Olt
Cula Galiţa (foto), de la Câmpu Mare, comuna Dobroteasa, a fost clădită în anii 1790-1800 de boierul grec Alexandru Vlangalis. În vremea răscoalei din 1907, ţăranii au incendiat-o, după care a trebuit să fie refăcută aşa cum o vedem astăzi. Monumentul este într-o stare bună de conservare. Cula Căleţeanu, de la Enoşeşti-Piatra-Olt, a fost ridicată în prima jumătate a sec. al XIX-lea, nu departe de castrul roman, de boierul Caleţeanu, un stegar de-al Vladimirescului.
Culele din judeţul Teleorman
Cula lui Costea, de la Frăsinet, zidită la începutul secolului al XVIII-lea. Este un monument istoric de categoria A, refăcut în secolele XIX-XX, dar care astăzi este părăsit şi ruinat care mai aşteaptă încă un semn de milostenie din partea autorităţilor.
Un comentariu:
In Cernatesti am copilarit! Cunosc cula
RăspundețiȘtergere