Teoria Pământului Gol în Interior. Hollow Earth. Agartha. Shambala. Un subiect extrem de cotroversat

Teoria Pământului Gol în interior oferă o alternativă la ceea ce a stabilit ştiinţa (geologie – geofizică). Ca multe alte idei ce se abat de la “normalitate”, şi aceasta a fost luată în derâdere. Din respect pentru ştiinţa vecină Geografiei (anume Geologia), trebuie specificat faptul că o analiză a acestei teorii ar fi fost facută mult mai bine de un geolog (care studiază Pământul cu tot ce se află în interiorul său). Geograful, după cum aţi aflat din articolul introductiv, se ocupă doar de mediul de la suprafaţa Terrei. Totuşi, caracterul educativ – ştiinţific al site-ului ne determină să abordăm aceste chestiuni.

              Ce spune Teoria Pământului Gol în Interior?

              Pământul este gol în interior din mai multe motive:
Unul dintre principalele motive este acela că iniţial s-a format din materie aflată în mişcarea de rotaţie în raport cu un centru instantaneu de rotaţie (actualul centru virtual), materie menţinută într-un echilibru permanent dintre două forţe principale prezente în univers, forţe ce se interpătrund şi se condiţionează reciproc.

 

 Prima forţă principală este forţa de atracţie universală dintre două corpuri, cunoscută prin legile fizicii. A doua forţă principală şi de sens contrar, deci care se opune forţei de atracţie dintre două corpuri, este forţa centrifugă. Aceasta este pretutindeni permanentă în univers, când un corp de natură materială se roteşte în raport cu un centru instantaneu de rotaţie ca punct aparent fix în raport cu materia ce se roteşte în jurul său. Altfel spus, pentru realizarea unui echilibru perfect a materiei aflată în mişcare, chiar dacă la început mişcarea unui grup material este în linie dreaptă prin interacţiuni şi ciocniri tangenţiale, prima forţă, ca forţă de atracţie universală dintre două corpuri, va fi contracarată în mod natural prin grupare şi apariţia mişcării de rotaţie condiţionată de cea de-a două mare forţă ce intervine în menţinerea echilibrului în natură, care are sensul contrar, materia fiind menţinută astfel într-un echilibru permanent atât la scară mică cât şi la scară cosmică. Raţionând astfel, a presupune că Pământul nu este gol la interior ar însemna practic să acceptăm în mod iraţional că el nu se află în mişcare de rotaţie ceea ce este o absurditate bineînţeles.

 

        Teoria Pământului Gol presupune existenţa doar a scoarţei terestre în interiorul căreea se află un gol. Perete planetar ar prezenta la cei doi poli şi in diferite puncte ale Pământului intrări largi sau mai înguste spre Interior. Asadar, Pământul ar avea nu numai o suprafaţă exterioară, ci şi una interioară, pe care ar trăi o civilizaţie intraterestră. Se încearcă dovedirea acestei ipoteze prin diferite metode (imagini satelitare, filmuleţe, argumente mai mult sau mai puţin ştiinţifice, mărturii ale unor exploratori etc). Puteţi urmări foarte multe surse în limbă engleză.

Primele teorii

       Din vremea revolutiei stiintifice, cativa oameni de stiinta notabili au propus posibilitatea unui pamant gol. Unul dintre primii a fost faimosul astronom si matematician englez, Sir Edmond Halley (1656-1742). El a spus ca Pamantul are o crusta exterioara de 800 de km grosime si un interior gol continand 3 sfere mai mici, una in cealalta, de dimensiuni aproximativ egale cu Vanus, Marte si Mercur, fiecare sfera fiind separata de urmatoarea prin 800 km de atmosfera. Cea mai mica sfera se credea a fi un miez fierbinte si solid. Halley a speculat ca sferele interioare ar putea fi locuite si ca lumina s-ar putea produce in mai multe feluri: atmosfera ar putea fi luminoasa sau fetele interioare ale sferelor ar putea emite lumina ori ar putea fi niste sori mici in interioarul Pamantului.

 

 

 

Teoria sferelor concentrice a lui Halley s-a indepartat mult de la eforturile sale pentru explicarea faptului de ce polii magnetici ai Pamantul par sa migreze. El credea ca fiecare sfera are setul ei de poli magnetici si ca sfera exterioara se misca relativ mai repede decat restul cauzand variatii magnetice. Halley si-a prezentat teoria in cadrul Royal Society in 1692; ea a atras foarte multa atentie si a fost republicata de mai multe ori cu toate ca nu multi oameni de stiinta au luat-o in serios.

 

      Leonhard Euler (1707-1783), faimosul matematician si fizician de origine elvetiana, a specualt si el in legatura cu pamantul gol. In 1767 a propus faptul ca interioarul gol al Pamantului contine in centrul si un mic miez stralucitor ce servea ca un soare in miniatura pentru ipoteticii locuitori ai lumii interioare. Sir John Leslie (1766-1832), un matematician si fizician scotian, a propus teoria ca Pamantul are un interior gol ce contine doi sori, Pluto si Proserpina. Povestea clasica a lui Jules Verne, „Calatorie catre centrul Pamantului” (1864), a fost partial inspirata de ideea lui.

 

      Ideea unui Pamant gol a suscitat un interes scazut din partea oamenilor de stiinta dar au fost cateva exceptii ocazionale. In 1892, C. Lapworth scria:

     Peste tot gasim dovezi ale ciocnirilor simetrice – in interiorul Pamantului – ale crustei provenite din stresuri tangentiale. Peste tot gasim dovezi ca diferite straturi ale crustei au fost afectate in mod diferit iar straturile exterioare au fost cel mai mult impaturite. Parca nu avem de-a face cu un glob solid ci cu o coaja globulara compusa din mai multe straturi.
Oare nu este posibil ca Pamantul nostru sa fie o coaja goala sau o serie de coji concentrice pe suprafata caruia gravitatia este la maximul iar in cele din interior, practic aceasta este non-existenta? Oare sa nu fie la fel si in cazul Soarelui prin ale carui vartejuri punctiforme este posibil sa privim in interiorul sau gol?

     Un nume deseori mentionat in legatura cu teoria Pamantului gol – de obicei pentru a il ridiculiza – este capitanul John Cleves Symmes (1779-1829). Acesta credea ca interioarul Pamantului este gol, continand alte patru sfere concentrice goale cu spatii intre ele si locuibile atat pe suprafata lor concava cat si pe cea convexa. El sustinea ca toate corpurile ceresti ar avea structuri similare. A estimat coaja exterioara a Pamantului la 1600 km grosime. Spre deosebire de Halley, el credea ca exista niste gauri imense la poli de 6400 km (12°) la nord si 9600 km (16°) la sud, amandoua fiind putin turtite. El argumenta – in mod evident gresit – ca refractia Soarelui prin ele doua gauri ar fi suficienta pentru a face ca intregul interior sa fie iluminat ca intr-o zi eterna.

      Este dificil sa ne imaginam cum o planeta nou formata ar putea deveni o serie de sfere concentrice. Dar Symmes a reusit sa interpreteze inelele lui Saturn si centurile de nori ai lui Jupiter ca dovada a acestei teorii. Argumentele pentru marile deschideri polare nu sunt nici ele foarte convingatoare. El a citat presupusul climat cald anormal din regiunile polare si credea ca nu exista gheata dincolo de o anumita latitudine. De asemenea, a invocat presupusa migratie catre nord a animalelor si a pasarilor polare, a comportamentului eratic al busolei in apropierea polilor si aurora boreala care se credea ca este cauzata de reflexiile razelor Soarelui in oceanul interior si apoi de iesirea lor prin gaurile polare. El sustinea ca exploratorii polari probabil ca au traversat peste marginea deschiderilor dar nu destul de departe incat sa realizeze unde sunt.

       Notiunea de gauri polare a lui Symmes l-au condus catre a fi extrem de ridiculizat. Referinte la „gaurile lui Symmes” sunt ceva foarte intalnit pe la 1820. Daca cineva disparea brusc, replica era: „Oog, cred ca a cazut in gaurile lui Symmes!”. Symmes a anuntat ca era pregatit sa conduca o expeditie catre lumea interioara. El a declarat ca singurele dorinte ale sale erau patronajul acestei calatorii si a noii lumi, dedicand aceasta cautare sotiei sale si celor 10 copii. De cel putin noua ori, petitii semnate de sute de suporteri ai lui Symmes au fost presentate si discutate in congresul SUA pentru obtinerea unei finantari, dar fara succes. Totusi, entuziasmul ideii lui Symmes pare sa fi fost responsabil pentru expeditiile de explorare americane din 1838-1840, care au determinat pentru prima data faptul ca Antarctica avea dimensiunile unui continent.

      In 1871a fost publicata cartea „The Hollow Globe” de Wm.F. Lyon, bazata pe informatiile primite prin chaneling de catre M.L. Sherman, un clarvazator. Ideea centrala a cartii este ca Pamantul este o sfera goala, cu o coaja groasa de la 50 pana la 60 de km si ca suprafata interioara este o lume minunata cu mult mai dezvoltata de cat cea exterioara, fiind accesibila printr-o cale de acces spiralata, localizata intr-o zona ne-explorata a Marii Polare. Interiorul concav al Pamantului se spune ca este locuit. Cartea prezinta diverse argumente impotriva teoriei larg acceptate de atunci, cum ca sub crusta Pamantul este umplut cu lava topita. Sugereaza ca puterile spirituale sau „creatorii lumii” au facut toate planetele goale pentru ca aceasta este cea mai simpla si mai economica forma, in acelasi timp oferind cea mai amre rezistenta raportat la cantitatea cea mai mica de material.

       Cartea lui Lyon si Sherman a fost revizuita intr-un numar din iulie 1884 al revistei The Theosophist. Articolul este nesenmat, implicatiile acestui fapt fiind ca a fost scris chiar de editor H.P. Blavatsky. Ea spune ca aceasta carte demonstreaza un gred inalt de inteligenta si ca spiritul ce a inspirat-o a fost probabil un adept si posibil unii dintre cei care au fondat societatea Teozofica. Aceasta a concluzionat ca precum alte lucrari ale unor persoane asemanatoare, aceasta carte a aparut inainte ca lumea sa fie destul de coapta pentru a o intelege si de aceea este cunoscuta si apreciata doar de foarte putini. Ea si-a exprimat speranta ca autorul isi va indeplini dorinta de a patrunde in interiorul Pamantului, daca nu in incarnarea prezenta, atunci in urmatoarea, ca membru al celei de-a sasea rase, precursori care deja si-au facut aparitia pe suprafata exterioara a globului nostru gol.

      De asemenea, susţinătorii ideii de Pământ Gol şi a comunicării exteriorului cu interiorul prin cele două deschideri polare îşi pun adesea numeroase întrebări:

1. Se poate dovedi că vreun explorator a atins aşa-numiţii poli Nord sau Sud?
2. Dacă nu există paralela dincolo de latitudinea 86 (grade), atunci cum poate cineva să ajungă la pol (care se află teoretic la latitudinea de 90 grade)?
3. De ce vânturile nordice sunt din ce in ce mai calde pe măsură ce se avansează în Arctica?
4. De ce, dincolo de latitudinea 83 grade nord, există mare deschisă (dezgheţată) şi curenţi calzi de aer?
5. Odată atinsă paralela 82, de ce acul busolei devine brusc agitat şi inutil?
6. De ce curenţii calzi de aer menţionaţi anterior aduc mai mult praf decât orice alt curent similar de pe Pământ?
7. Dacă nu există râuri care curg din interiorul planetei spre a se vărsa în oceanul arctic, de ce la poli există atâtea aisberguri formate din apă dulce?
8. Care este explicaţia faptului că în aceste blocuri de gheaţă şi în apă se găsesc seminţe şi plante tropicale?
9. De ce milioane de păsări şi animale migratoare se indreaptă spre nord, dincolo de cercul polar, în timpul iernii?
10. De ce vântul care vine dinspre nordul extrem aduce cu el mai mult polen şi petale de flori decât o face orice alt curent de aer de pe Pământ?
11. De ce acest polen adus de vânt colorează vizibil straturile de zăpadă pe suprafeţe întinse?

 Legendele despre Intratereştri abundă.

“Multe popoare păstrează ȋncă în folclor legende despre fiinţe din interiorul Pământului, aşa cum este cazul marilor insule paradisiace din nord prezente în obiceiurile populare scandinave, sau al poveştilor despre elfi, troli, pitici şi giganţi din folclorul Rusiei şi al eschimoşilor. Toate astea ne arată faptul că ideea unui Pământ gol nu este deloc nouă. În anul 1909, ghizii eschmoşi folosiţi de amiralul Peary în expediţia sa credeau că scopul călătoriei era descoperirea “marelui popor” din nord, din care ei s-au format.

Cele mai recente expediţii care au mers până dincolo de polii magnetici şi care au fost date publicităţii au fost conduse de amiralul Richard E. Byrd (din Marina SUA) în 1947 şi 1956. Ca şi celelalte expediţii conduse de Byrd (din anii 1930), acestea au rămas învăluite în mister. În jurnalul de bord şi înregistrările radio de comunicare cu echipa sa, amiralul Byrd declara în 1947 că a ajuns într-o altă lume, aflată dincolo de polul nord geografic. In timpul expediţiei din Antarctica din 1956, s-a declarat la diverse posturi de radio din SUA că “pe 13 ianuarie, câţiva membri ai echipei americane au realizat un zbor de 4320 km de la baza McMurdo Sound (aflată la 640 km vest de Polul Sud şi au survolat o zonă aflată la 3680 km dincolo de pol”. Iar pe 13 martie 1956, Byrd declara public că “această expediţie a descoperit un nou tărâm”.

 

Mulţi americani işi amintesc cu emoţie declaraţiile de presă de după expediţiile amiralului Byrd. Încoronat ca cel mai mare explorator al lumii, declaraţiile lui Byrd despre noul tărâm au trezit un mare interes general. Dar, la fel de repede, orice informaţie despre Byrd a dispărut. La radio nu se mai făcea niciun fel de comentariu, aşa încât, la scurt timp, subiectul a dispărut din atenţia publicului. Oare amiralul Byrd chiar descoperise un nou tărâm? Un tărâm care să confirme o altă viziune asupra planetei decât cea oficiala?”

 

“Rene Guenon aminteşte în scrierile sale de un mit în care se afirma că, în urma unui cataclism planetar, ultimii reprezentanţi ai unei civilizatii avansate, dezvoltată pe teritoriul ocupat de actualul Podiş Gobi, s-au refugiat într-un imens sistem de caverne săpat în profunzimile lanţului himalayan.

Acolo, ei s-au separat în două grupuri, fiecare stabilindu-şi un centru material şi spiritual propriu: în Agartha se afla Cetatea binelui, a contemplării şi neamestecului în evoluţia lumii de la suprafaţă şi în Shambhala, Cetatea puterii. Membrii ei îşi concentrează eforturile în direcţia dirijării şi grăbirii omenirii spre Apocalipsă.

Alte interpretări consideră Agartha ca fiind de origine budistă; ele se referă la o lume subterană cu milioane de locuitori şi multe oraşe, toate aflate sub dominaţia supremă a Capitalei lumii subterane, Shambhala, unde locuieşte conducătorul absolut, cunoscut în Orient ca Regele Lumii. Se crede, de asemenea, că o reţea de tunele secrete leagă lumea subterană de Tibet, similar camerelor secrete de la baza Piramidei din Gizeh ce duc spre adâncuri.

Cronicile chineze descriu misiuni ale unor ambasadori trimişi de împăraţi ai Imperiului celest la spiritele munţilor. Conform acestora, teritoriul lor coincide cu zona indicată pe hărţile tibetane, Kanjur şi Tanjur, pentru regatul ascuns, denumit de acestea Shambhala, iar spaţiile aflate în acea regiune, la mare adâncime sub scoarţa terestră, ar fi populate de urmaşii supravieţuitorilor celor două continente scufundate cândva în Atlantic şi Pacific, Atlantida si Mu.”

 

 Sursa:

Shambhala : La cité perdue

 

http://mozaiculstiintelor.ro/teoria-pamantului-gol/

 http://noulpamant.ro/articole/stiri/teoria-pamantului-gol-partea-a-ix-a/

          http://geografilia.blogspot.ro/2010/10/teoria-pamantului-gol-si-civilizatiei.html

 

===============================================
=================================

United States Patent 1096102 - The Hollow Earth Theory

On November 25, 1912 Marshall B. Gardner of Aurora, Kane County, Illinois, USA, submitted his discovery application to the United States Patent Office.

 

18 months later, on May 12,1914, this federal agency granted Mr. Gardner United States patent 1096102, the second most important scientific document ever issued. Its scientific significance is exceeded only by the mechanical flight discovery of Orville and Wilbur Wright in 1903.

 

 

For reasons which even Mr. Gardner could not have fully anticipated in the early 1900s, and which are now abundantly clear, his discovery soon became the most highly classified military secret of all time. In 1913 Gardner wrote his original book proving beyond any doubt that our Earth is a hollow sphere. So voluminous was the evidence which he continued to amass from studies of astronomy and Polar exploration, that he expanded his book to 450 pages in 1920. [...]
http://www.bibliotecapleyades.net/tierra_hueca/esp_tierra_hueca_22.htm

============================================================
VIDEO
CALATORIE CATRE PAMANTUL GOL IN INTERIOR

============================================================================
=================================================
=========================