Sfinxul din Munții Bucegi este un megalit situat la 2.216 m altitudine.
„Sfinxul”, așa cum este numit, din cauza asemănării sale cu un cap uman (respectiv cu Sfinxul egiptean), s-a format prin eroziune eoliană (datorată vântului), de-a lungul unei perioade îndelungate de timp. Asemănarea sa cu un Sfinx (dacă este privit din anumite unghiuri, marcate în jurul său), cât și accesul relativ ușor în zonă, au făcut ca această formațiune geologică să devină o atracție turistică importantă.
În munții României există și alți megaliți care poartă denumirile de sfincși:
Sfinxul de la Topleț, Sfinxul de la Stănișoara, Sfinxul de la Piatra Arsă,
Sfinxul Bratocei, Sfinxul de la Pietrele lui Solomon etc.
Cea mai veche fotografie a acestui megalit datează din jurul anului 1900 și prezintă Sfinxul văzut din față, având titlul explicativ de Babe din Caraiman.
Prima denumire de Sfinx datează din anul 1935 într-un articol din Buletinul Alpin. Un an mai târziu, în revista „România”, profesorul Alexandru Bădăuță (1901-1983), prozator, memorialist și eseist și unul dintre întemeietorii Oficiului Național de Turism (în 1936), a descris pentru prima oară acest megalit și l-a denumit „Sfinxul românesc”
OPINII PERSONALE
O prima enigma-intrebare:
Gura acestui simulacru, prezinta o particularitate din constructie,
sau in urma vicisitudinilor trecerii prin mileniile de existenta ?!
Daca ar fi din constructie, care ar fi semnificatia?
Doar o cercetare stiintifica, pluridisciplinara,
cred ca ne poate lamuri cel mai bine !
Admin
