Nu ati gasit ce cautati? Incercati Google search pe siteul nostru!

Google Translate

vineri, 15 aprilie 2016

Straini celebrii... ne dau lectii de branding şi marketing! Si ce daca! Misterele României, ţara dintre rai şi iad unde s-au născut legendele: păduri şi castele bântuite, stânci care prind viaţă, piramide energetice


Misterele României, ţara dintre rai şi iad unde s-au născut legendele: păduri şi castele bântuite, stânci care prind viaţă, piramide energetice.

Frumuseţile ţării şi poveştile din jurul celor mai controversate locuri atrag anual atenţia a mii de oameni veniţi de pe tot Globul, însetaţi după legende şi istorisiri de odinioară, de la facerea lumii.

Unul dintre marile nume din branding şi marketing, Peter Sealey, povestea, pentru „Adevărul“, în toamna lui 2014, cum ar arăta brandul de ţară al României dacă i s-ar cere să-l facă.

„În primul rând ce le spunem străinilor care vin şi vizitează România? Ce le oferim? Ospitalitate, mâncare? Am fost într-o veche localitate, unde se spune că s-ar fi născut contele Dracula, Sighişoara. Eu nu am auzit până acum de acest oraş. Uite ce puteţi face: luaţi acel orăşel, unul dintre cele mai vechi din Europa. Partea cu Dracula ar fi amuzantă şi toată lumea a auzit de Dracula. Aş lua aceste două lucruri, Sighişoara şi Dracula, şi aş găsi o modalitate prin care aş atrage lumea. (n.r. stă câteva clipe, se gândeşte şi spune) Ţara unde s-au născut legendele! Vino şi vezi locul unde s-au născut legendele! Vino şi experimentează lucruri noi în ţara de unde au apărut legendele! Da! Asta e!


O altă ţară nu poate face asta. Germania nu poate, Italia nu poate nici ea, dar voi puteţi!“, a spus Sealey.

Acesta a fost consultant pentru coloşi mondiali precum Coca-Cola, General Motors, Sony New Technologies, Inc, Visa U.S.A., Johnson & Johnson, Hewlett-Packard, Eastman Kodak, Nokia.Cea mai mare parte a carierei sale a petrecut-o în cadrul companiei Coca-Cola, unde a fost numit primul director de Marketing la nivel global al companiei. În timpul „mandatului său“ a fost asociat cu unele dintre cele mai legendare campanii de marketing şi publicitate - atribuindu-i-se succesul campaniei „Always Coca-Cola”.

Ideea americanului este mai mult decât justificată în condiţiile în care în România, la fiecare pas, auzi câte o poveste despre uriaşi care trăiau în nordul ţării, despre stânci care se mişcă noaptea şi ar fi sluji ale Necuratului sau despre locuri unde timpul pare că stă în loc cum e acel spaţiu numit „gura de rai“ din bătrânii Bucegi.

„Adevărul“ vă prezintă, mai jos, câteva dintre cele mai cunoscute legende şi mistere din fiecare judeţ al ţării.

ALBA. Legendele castelului Martinuzzi din Vinţu de jos, locul unde împărăteasa Maria Tereza îşi ucidea iubiţii

Legenda comorii susţine că în anul 1543 un grup de pescari români a pătruns cu luntrile de pe Mureş în apele Streiului şi şi-a legat ambarcaţiunile de un trunchi prăvălit în apă. Atunci unul dintre pescari le-a atras atenţia celorlalţi asupra unor obiecte sclipitoare ce se zăreau pe fundul râului. Scufundându-se, acesta a scos de acolo mai mulţi gălbeni. Uimiţi de apariţia monedelor, pescarii au început să cerceteze cu atenţie împrejurimile, descoperind o bolta zidită în adâncuri şi năruită din cauza rădăcinilor copacilor crescuţi în mâlul apei. Pătrunzând în interiorul hrubei din adâncuri, ei au scos la suprafaţă 40.000 de galbeni ce purtau efigia regelui Macedoniei, Lysimach. 
 
Zvonul despre descoperirea comorii a ajuns până la cardinalul Martinuzzi, care a ordonat prinderea pescarilor şi confiscarea tezaurului. Se menţionează apoi că organele de anchetă ale vremii au făcut cercetări la faţa locului, descoperind în bolta subterană alte câteva mii de gălbeni. După aceea Martinuzzi şi-a cumpărat o serie de domenii, construind şi frumosul castel de la Vinţu de Jos. Vestea despre fabuloasele averi pe care le deţinea Martinuzzi a fost una dintre cauzele ce i-au adus acestuia moartea.  
 
ARAD. Legenda cetăţilor Şoimoş, Dezna, Şiria:  Trei fecioare s-au transformat în şerpi albi

Una dintre cetăţile judeţului Arad vizitate de către turişti este şi Cetatea Şoimoş. Despre cetate sunt foarte multe legende şi povestiri. O legenda spune că Cetatea Şoimoş împreună cu  Dezna şi Şiria au fost construite de trei surori.
Prima spuse: „dacă mă ajuta Dumnezeu cetatea mea va fi terminată mâine”. A doua spuse şi ea: „şi cetatea mea va fi gata mâne cu ajutorul lui Dumnezu. Cea de-a treia sora spuse sfidător: „Chiar dacă nu mă ajuta Dumnezeu şi cetatea mea va fi gata mâine”. Drept pedeapsă pentru necredinţa ei, dupa ce meşterii terminară construcţia, cetăţile s-au prăbuşit. Fecioarele s-au transformat în trei şerpi albi purtând o coroană şi o cheie de aur în gură.  Legenda mai spune că şerpii apar în fiecare an aşteptându-şi eliberatorul care să le ia coroanele şi cheile. De abia atunci se vor transforma din nou în fete şi cetăţile se vor înălţa din nou în toată splendoarea. Mai circulă poveşti din care reiese că cele trei cetăţi sunt legate printr-o reţea de tuneluri dar e destul de greu credibil dată fiind distanţa dintre ele. Totuşi este sigur că a existat un tunel care ducea de la cetatea Şoimoş la râul Mureş.

BISTRIŢA-NĂSĂUD. Cea mai adâncă peşteră din România

Peştera Tăuşoare este situată în sud-vestul Munţilor Rodnei, la o altitudine de aproape 1000 de metri. Aceasta a fost descoperită în anul 1955 de către învăţătorul Leon Bârte. Peştera Tăuşoare este cea mai lungă din Carpaţii Orientali, succesiunea galeriilor sale întinzându-se pe 17.000 de metri. Aici se găseşte şi cea mai mare concentrare de formaţiuni din ghips din ţară. Tot aici a fost descoperit şi mineralul „Mirabilit” unic în România şi prezent în doar câteva peşteri din lume. Unice în lume sunt şi sferele din calcar care au primit numele „bilele de Tăuşoare”.
Înainte de Revoluţie, un incident bizar a fost legat de această peşteră şi de sferele din calcar. În 1987, un bărbat din Timişoara a vizitat peştera având asupra sa un casetofon, cu care intenţiona să înregistreze sunetele produse de aceste bile. Murmurul bilelor l-a speriat atât de tare pe bărbat, încât acesta ar fi leşinat.A doua zi dimineaţa, acesta s-ar fi trezit în faţa unei peşteri din Bucegi şi nu în cea din Munţii Rodnei. Bărbatul s-a întors în Peştera Tăuşoarelor însă nu şi-a mai găsit casetofonul. Timişoreanul era convins că a reuşit să se teleporteze în Bucegi cu ajutorul acestor sfere.

BOTOŞANI. Misterele Botoşaniului: de la catacombele subterane ale vechiului târg până la mormintele urieşilor

În judeţul Botoşani, un teritoriu pe care oamenii au locuit de peste 40.000 de ani, sunt numeroase legende dar şi locuri misterioase, care şi astăzi cu greu pot fi descifrate chiar de specialişti. Printre cele mai renumite legende şi locuri misterioase ale Botoşaniului se numără catacombele vechiului târg, iazurile fără fund şi mormintele urieşilor. Oamenii au păstrat de la moşi şi strămoşi o legendă privind movilele. Bătrânii satelor le spun mormintele urieşilor. ”Din legendele culese din zona Ibăneşti sau Corjăuţi dar şi din alte zone ale judeţului unde se află aceste movile, reiese că ar fi fost morminte de uriaşi. Bătrânii în general, cei care mai păstrează aceste poveşti spun că aici ar fi trăit uriaşi, care cu timpul au dispărut. Movilele reprezintă mormintele lor.
 
BRAŞOV. Misterele şi legendele Braşovului. De la fantome, poveşti de dragoste tragice, locuri vindecătoare de boli şi construcţii inexplicabile

Muntele Tâmpa este unul dintre locurile din Braşov care au cele mai multe legende. Cele mai cunoscute sunt cele care vorbesc despre existenţa unui mare lac subteran sau despre faptul că sunt nişte tuneluri ce străpung muntele. Dacă lacul nu a fost descoperit, existenţa a trei-patru tuneluri săpate în munte este reală. Astăzi, numai unul dintre ele mai este practicabil şi leagă Casa Sfatului de unul dintre turnurile vechii cetăţi. Celelalte s-au surpat în timp şi toate sunt închise pentru a se evita accidentele.
O altă legendă este legată de singura bancă săpată în piatră aflată pe aleea de sub Tâmpa. Se spune strânca din care este făcută banca s-a prăvălit din înălţime, îngropând sub ea doi amanţi care stăteau îmbrăţişaţi în acel loc. Banca a fost făcută în memoria lor în 1817. Muntele Tâmpa este o veritabilă atracţie turistică. Se poate ajunge în vârf cu telecabina sau pe jos pe patru trasee turistice marcate.

CĂLĂRAŞI. Comoara blestemată de la Dor Mărunt. Legenda fântânii lui Prepeliţă şi sinuciderile misterioase
 
Bărăganul, ars de soarele dogoritor şi mângăiat uşor de valurile Dunării, ascunde în imensa pustietate mistere care i-au cutremurat pe oameni. Legendele despre comori adânc îngropate în solul roditor al câmpiei le-au luat multora minţile. Locurile sunt secrete, iar duhurile care le protejează se transformă, spune povestea, în flăcări albastre care "dansează" uneori deasupra câmpurilor. Cine ajunge la ele nu scapă de blesteme. Panait Istrati, în 1928, a surprins cel mai bine în descrierile sale acest colţ de Românie. “Ciulinii Bărăganului” este romanul care a făcut celebru acest colţ de ţară.
CLUJ. Misterele din Hoia-Baciu, una dintre cele mai înfricoşătoare păduri din lume. Poveşti cu OZN-uri şi voci ciudate care te cheamă

„Pădurea Hoia Baciu din Transilvania a atras o atenţie nedorită de peste o jumătate de secol. Localnicii din apropiere susţin că pădurea - care are o poiană circulară în centru - este un portal, iar cei care trec prin el s-ar putea să nu se mai întoarcă niciodată. Cei care au trecut prin poiană relatează că au avut stări de anxietate şi de greaţă. Copacii, despre care se spune că altădată erau drepţi şi înalţi, sunt acum răsuciţi, cu noduri“.
Această descriere apărută într-un articol despre lista celor mai bântuite cinci păduri din lume, publicat de BBC în 23 ianuarie 2013, a făcut din pădurea Hoia Baciu, din Cluj, o destinaţie la modă pentru turiştii dornici de adrenalină.
Aceeaşi pădure a fost inclusă, în 2013, într-un alt  top 10 al celor mai înfiorătoare locuri din Europa de cotidianul britanic „The Guardian“. Ziariştii englezi spun că pădurea din Cluj are o atmosferă de tip Blair Witch. Pădurea din apropierea Clujului a fost inclusă şi într-un top făcut de revista americană Travel+Leisure, care, de asemenea, o plasa printre cele mai înfricoşătoare păduri din lume. Desele apariţii ale unor fenomene stranii în Pădurea Baciu, din apropierea Clujului, din ultimele decenii, au stârnit interesul unor echipe de cercetători români ale fenomenelor paranormale. Scriitorul Daniel Roxin a făcut un documentar pe tema aceasta. Ca invitat, l-a avut pe preşedintele Societăţii Române de Parapsihologie, prof. univ. dr. Adrian Pătruţ, din Cluj-Napoca.
 
CONSTANŢA. Primul poet al acestor ţinuturi îşi doarme somnul de veci în ruinele vechii cetăţi sau în adâncurile mării

Publius Ovidius Naso s-a născut la data de 20 martie 43 î.Hr la Sulmona şi a murit în anul 17 sau 18 d. Hr la Constanţa, în vechiul Tomis. În anul 8 î.HR, pe când poetul se afla pe insula Elba, împăratul Octavian Augustus semnează edictul de exilare a lui Ovidius. Este îmbarcat pe o corabie şi părăseşte Roma, plecând spre marginea Imperiului Roman, la Pontul Euxin. Nu avea să se mai întoarcă niciodată.
Ovidius nu avea să dezvăluie niciodată motivul exilului său. Romanticii spun că iubirea lui faţă de Iulia, fiica împăratului, i-a atras mânia lui Augustus. Criticii moravurilor de la curtea imperială sunt de părere că poetul ar fi văzut ceea ce nu trebuia să vadă – incestul împăratului cu fiica sa. Nu se ştie dacă marele poet a fost incinerat sau doar înmormântat. La vremea respectivă, în secolul I, erau două rituri de înmormântare: de incineraţie şi de inhumaţie, spun experţii arheologi. Fiecare alegea modul de înmormântare în funcţie de credinţa lui.

DÂMBOVIŢA. Legendele Munţilor Bucegi: piramide energetice, tuneluri secrete sau „gura de rai”, locul unde nu oboseşti

Munţii Bucegi au născut de-a lungul timpul tot felul delegende, care mai de care mai interesante şi mai captivante pentru publicul cititor dar şi pentru amatorii de drumeţii. De la piramidele energetice la tuneluri secrete, sau „gura de rai”, zona de la Peştera Ialomicioarei unde corpul omenesc nu oboseşte, Bucegii au căpătat o aură de mister.
La noi în ţară, una dintre cele mai populare destinaţii o reprezintă munţii Bucegi, aflaţi la vest de Valea Prahovei - unde se regăsesc staţiuni ca Sinaia, Predeal, Buşteni, Azuga - şi la est de culoarul Branului şi Valea Ialomiţei, care îi şi traversează în partea sa superioară, formând în trecerea sa Cheile Urşilor, Cheile Peşterii, Cheile Coteanu, Cheile Tătarului, Cheile Zănoagei, Cheile Orzei şi Cheile Ialomiţei. Eugen Barbu spunea că cine are norocul să vadă această lume dintre cer şi pământ, pe care o reprezintă Bucegii, "într-o noapte senină, plină de ger şi lumină stelară, se poate lăuda că ştie cum a fost Geneza".
Despre munţii Bucegi, specialiştii spun că sunt un punct energetic foarte puternic, mai puternic decât oricare altul din România. De ei se leagă o mulţime de legende care au la bază întâmplări mai mult sau mai puţin explicabile.
 
DOLJ. Legenda satului din Dolj care stă pe o comoară. Oamenii susţin că aurul ascuns sub pământ este blestemat: „Acolo este Necuratul”

Oamenii au mai povestit că de sărbători pământul se deschide, iar focuri uriaşe indică exact locul unde este îngropată comoara. Unii localnici au văzut focurile, însă de teamă să nu se îmbolnăvească nu au căutat comoara.
„În urmă cu zeci ani în zonă a venit o echipă de căutători din Bulgaria. Unul dintre bărbaţi a atins un obiect şi a rămas mut. Îmi este frică să pun mâna pe ceva. Eu am văzut focurile de trei ori, dar de fiecare dată am ocolit zona respectivă. Acolo  este Necuratul.Oamenii din acestă zonă nu au ce să pună pe masă copiilor, dar nu s-au gândit nici măcar o secundă să caute tezaurul îngropat. Mai bine sărac şi sănătos. Dacă te uiţi în stânga şi în dreapta nu o să vedezi decât case care stau să cadă şi care au fost construite din luat şi paie uscate la soare”, a  povestit un localnic.

IALOMIŢA. Blestemul comorii regelui dac Dromichete, ascunsă de milenii în inima „Cetăţii Soarelui” din Bărăgan
Mai multe cercetări arheologice au scos la iveală existenţa pe teritoriul Ialomiţei a „Cetăţii Soarelui”, Helis, care a aparţinut primului rege dac Dromichete. Înainte să moară, el ar fi ascuns sub cetate o comoară. Zeci de oameni ar fi încercat să-i dea de urmă, însă mai multe legende susţin că ei au avut parte de un sfârşit groaznic.
Din moşi strămoşi, la Crăsani s-a păstrat o legendă care înfricoşează pe toată lumea. Se spune că, aflat pe patul de moarte, Dromichete ar fi îngropat sub cetate o impresionantă comoară. Este vorba despre nenumărate bijuterii din aur, bătute cu pietre preţioase, precum şi o sumedenie de alte podoabe şi monede, toate confecţionate din metale preţioase. Vestea comorii ascunsă în pământ a atras numeroşi vânători de artefacte, însă toţi cei care s-au apropiat de Helis cu gânduri necurate au sfârşit într-un mod tragic. „Am auzit şi eu că unii au rămas ologi, alţii au rămas muţi, alţii n-au mai văzut nimic după ce s-au întors de la cetate. Puterea lui Dumnezeu e mare!” spune Anica Popa (75 de ani), o localnică a satului Crăsani. Deşi oamenii se tem să vorbească deschis despre blestemul comorii, niciun arheolog nu a putut să ateste existenţa acesteia sub fortificaţiile de la Helis.

IAŞI. Legenda stafiilor din casa călăului. Conacul părăsit de la periferia Iaşiului încă înspăimântă vecinii şi trecătorii
Potrivit istoriei locurilor, în clădirea care străjuieşte culmea unuia dintre dealurile Iaşului, dispus spre ieşirea dinspre Bucium, în zona Manta Roşie, ar fi fost adăpostul ultimului călău al Moldovei. Atrocităţile care s-au întâmplat în acea clădire spre care accesul se face cu greu, dar şi spiritele care bântuie locul, au făcut ca nici până acum, acest monument istoric să nu poată fi administrat. De frică, nimeni nu doreşte să preia această clădire în administrare, de altfel o bijuterie arhitecturală. Aflată, până de curând, în administrarea Combinatului de Utilaj Greu, aceasta se află acum în paragină, năpădită de buruieni  şi populată de zeci de câini care mai de care mai fioros.
„Am fost martora mai multor lucruri stranii care nu odată m-au făcut să-mi doresc să plec cu famila în altă parte. Sunt lucruri pe care preotul din zonă le-a pus pe seama faptului că sufletul călăului sau a sutelor de victime ale acestuia nu şi-a găsit liniştea pe lumea cealaltă şi bântuie încă acest loc. Noaptea se aud tot felul de urlete, ba de fiară ba de om, urmate de hohote de râs, iar alteori, mai ales în nopţile de iarnă, se văd lumini care fug prin conac", a declarat o locuitoare din preajma conacului.

HUNEDOARA. Poveştile locurilor misterioase din Hunedoara: "ochii albaştri" din Retezat şi tainele ascunse în Sarmizegetusa Regia
Sarmizegetusa Regia, vechea capitală a Daciei, a devenit în ultimele decenii unul dintre cele mai atractive locuri nu doar pentru turiştii obişnuiţi, pasionaţi de călătoriile pe munte şi de istorie, dar şi pentru amatorii de mistere. Până în urmă cu câţiva ani, când aşezarea dacică a fost pusă sub pază, iar turiştilor li s-au impus reguli de vizitare, în Sarmizegetusa ajungeau zeci de grupuri diferite de amatori de meditaţie, de yoghini şi practicanţi ai unor culturi „păgâne” mai puţin cunoscute publicului larg.
„Este un loc extraordinar pentru a realiza proiecţii în timp”, o caracterizau yoghinii, atraşi în special de discul solar de andezit, despre care ei spun că ar fi unul dintre locurile cele mai încărcate de energie din incinta monumentului UNESCO. „Am simţit foarte clar că deasupra discului de piatră era un tub ascendent luminos pe care eu l-am perceput atunci precum o poartă care se deschide. Şi acolo, în interiorul acelui tub, erau valabile cu totul alt fel de legi ale timpului şi ale spaţiului, totul era complet diferit de tot ceea ce ştiam sau am simţit eu vreodată. Mă simţeam invincibil şi nemuritor, una cu pământul şi cu stelele”, îşi povestea experienţa un practicant al ezoterismului.

MARAMURES. Ţara uriaşilor, a comorilor ascunse în munţi şi a haiducilor care au inventat aparate de zbor

Maramureşul are legendele sale cu uriaşi, comori ascunse în munţi şi negăsite, aparate de zbor inventate de haiducul Pintea din Munţii Gutâi ş.a.m.d.. Sunt însă legende care dau unicitate judeţului şi care îl evidenţiază între celelalte judeţe ale României. "Avem o legendă care vorbeşte despre naşterea Maramureşului. Se zice că pe vremuri în acest spaţiu dintre Mara, Iza şi Vişeu era locuit de către uriaşi. Uriaşilor le trebuia doi -trei paşi ca să se deplaseze de pe un munte pe altul. 

Există şi o legendă la Borşa cu un uriaş din Pasul Prislop care nu şi-a mai găsit sita pentru făină ca să facă mămăligă. Şi atunci a făcut trei paşi până pe vârful Toroioaga la un alt uriaş ca să îi împrumute sita şi să poată cerne făina pentru a face mămăliga. Într-una din zile, ultimul uriaş, care avea o fată foarte frumoasă pe nume Roza Rozalina, s-a trezit că fiica lui, care se plimba pe râul Iza a văzut la un moment dat nişte făpturi mici, care erau de fapt nişte feciori de ţăran, mai precis un fecior de ţăran care ara pământul pe malul Izei. L-a luat în căuşul palmei şi l-a dus la tatăl ei, ultimul uriaş care era un înţelept. L-a întrebat cine sunt aceste făpturi şi el i-a răspuns că sunt cei care vor popula acest spaţiu, această ţară după dispariţia noastră", a declarat Nicoara Mihali, scriitor.

MEHEDINŢI. Legenda de la Ponoare: Cum l-a alungat Dumnezeu pe dracul ascuns în peşteră
Una din legendele biblice care circulă în zonă spune că Podul Natural de la Ponoarele ar fi fost construit de Dumnezeu pentru ca Sfântul Nicodim să treacă spre Tismana, după ce oamenii l-au alungat din comună. Astfel după cum arată legenda prin aceste locuri după ce a construi mănăstirea Vodiţa (1370-1372) după pierderea acesteia prin ocuparea regiunii Severinului de către regatul maghiar, călugărul greco-sârb Nicodim plecând spre nord-est a poposit pe aceste meleaguri unde pitorescul l-a atras destul de mult, hotărându-se să întemeieze o nouă mănăstire. Prin întemeierea unei monastiri o parte din terenurile care aparţineau locuitorilor urmau să treacă in posesia mânăstirii. Această situaţie a alarmat pe cetăţenii satului determinându-i sa găsească o modalitate de a-l izgoni din aceste locuri.

NEAMŢ. Misterele din ţinutul Neamţului: Stânca Dracului, piatra care se mişcă noaptea, şi cercurile stranii de pe păşunea din Trifeşti

Piatra Teiului sau Stânca Dracului, un bloc de rocă izolat înalt de 23 de metri este situat în cuveta lacului de acumulare Izvorul Muntelui, de pe râul Bistriţa, în comuna Poiana Teiului din judeţul Neamţ.
 
Declarată monument al naturii din anul 1951, în prezent cu statul de rezervaţie geologică, stânca poate fi observată de pe viaductul situat la intersecţia drumurilor spre Durău, Vatra Dornei, Bicaz şi Târgu Neamţ. În funcţie de nivelul lacului de acumulare, piciorul stâncii este cuprins de ape o perioadă bună a anului. În tradiţia locului, se crede că stânca ar fi blestemată după ce, de-a lungul anilor, de la înălţimea s-au aruncat, sau au căzut în gol zeci de oameni, dovadă fiind crucile de fier ridicate în vârf sau în jurul acesteia.
„În anul 1949 învăţătorul Pristavu a vrut să se urce pe vârful stâncii. Dar tocmai atunci când a crezut că a atins culmea, ultima piatră de care s-a agăţat s-a desprins, iar el a căzut şi a murit”, îşi aminteşte profesorul pensionar Dorel Rusu, fost primar al comunei Poiana Teiului în primii ani după revoluţie.
 
PRAHOVA. Legendele Prahovei: lacuri blestemate care îşi cer tributul şi munţii-sanctuar al vechilor daci
 
Despre Lacul Miresei, aflat în apropierea Bisericii Sf. Voievozi, din Câmpina, circulă tot felul de poveşti. Pe aceste locuri ar fi fost, prin anul 1.200, o mănăstire de călugări în care au avut loc păcate grele sau o biserică ai cărei enoriaşi erau foarte păcătoşi. Iar Dumnezeu i-a pedepsit şi le-a scufundat lăcaşul de cult. Unii locuitori sceptici spun că apa are o adâncime de patru metri şi nu putea să se scufunde aici o mănăstire, pe când alţii ar putea jura că apa are până la 70-80 de metri. Cert este că lacul îşi ia în fiecare an tributul. Şi numai bărbaţi. Se mai spune că în zilele însorite poţi zări în apă turla fostei biserici.
O altă legendă spune că o fată forţată de părinţi să se mărite cu un bărbat bogat, deşi iubea un alt flăcău, s-a aruncat în apă chiar în ziua nunţii. Dimineaţa, oamenii au zărit voalul alb plutind, iar de atunci locul este blestemat, cerând în fiecare an „suflet de om tânăr, în special de bărbat”, cum povestesc sătenii.
SATU MARE. Legenda Cetăţii Ardud şi a Bisericii din Acâş, două dintre cele mai tulburătoare poveşti ce vin din negura vremurilor
 
În jurul cetăţii Ardud s-au tesut multe legende legate de figura istorică a lui Francisc Rakoczi al II-lea, printre care şi tunelul sau pivniţa întunecata, cum i se spune în legenda care facea legătura între Cetatea Ardud şi Castelul din Carei.
Pentru că nu-şi puteau explica modul în care curuţii reuseau să-i învingă pe austrieci, aceştia au recurs la un şiretlic: după multe consultări au trimis familiei Francisc Rakoczi al II-lea un ofiţer chipeş care să o seducă pe fata principelui.
 
SĂLAJ. Misterele Sălajului. Locurile care îţi dau fiori sau îţi pun imaginaţia la încercare
 
Lacuri fără fund, care au înghiţit, inexplicabil, de-a lungul vremurilor, localnici, comori ascunse, fete preschimbate în stană de piatră. Sunt mistere şi legende ce însoţesc câteva dintre cele mai frumoase locuri din Sălaj.
 
Unul dintre cele mai frumoase locuri din judeţul Sălaj - Grădina Zmeilor, o rezervaţie geologică şi peisagistică din Sălaj - este comparată de unii cu Meteora grecilor. Legenda despre acest loc vorbeşte o fată, din sat (Gâlgău Almaşului), care se îndrăgosteşte un soldat. Cum mama vitregă a fetei nu a acceptat relaţia şi dragostea dintre cei doi, aceasta a blestemat-o pe fată, transformând-o într-o stană de piatră. Bătrânii satului povestesc că până la alunecările de teren din 1971 se putea vedea stânca care a creat legenda. Acesta avea forma unei fete cu părul lung, cu ulcior în mână şi cu o doniţă în spate. Chiar dacă silueta ”Fetei Cătanei” nu se mai vede, legenda încă dăinuie, atrăgând mii de turişti în rezervaţie.
 
SIBIU. Legendele Sibiului. De la podul care scârţâie dacă spui minciuni la ”Lacul fără fund” de la Ocna Sibiului sau pârâul care nu îngheaţă niciodată, de la Cârţa
Unul din cele mai cunoscute obiective turistice ale Sibiului, care atrage an de an ca un magnet mii de viziatatori, Podul Minciunilor a fost construit după demolarea caselor ce se întindeau până aproape de Turnul Sfatului, respectiv după anul 1851şi a fost inaugurat în anul 1860, fiind primul pod din fontă din România.
În legătură cu acest loc, circulă patru mari legende. Prima este aceea că podul care leagă Piaţa Mică de Piaţa Huet are urechi şi o putere greu de imaginat, Astfel, la fiecare minciună rostită de cineva când se află pe pod acesta scârţâie din toate încheieturile iar balustrade dă impresia că va cădea în orice moment şi mincinosul se va prăbuşi în gol. O altă legendă extrem de cunoscută spune că, pe vremuri, pe acest pod obişnuiau să se plimbe cuplurile de îndrăgostiţi, care îşi jurau aici credinţă veşnică iar fetele îşi asigurau alesul că sunt neprihănite. Dacă însă în noaptea nunţii se descoperea că au minţit erau târâte a doua zi pe pod, fiind aruncate peste balustradă.

TELEORMAN. Legenda Mănăstirii Plăviceni şi misterul osemintelor despre care se spune că i-ar aparţine lui Mihai Viteazul

În vestul judeţului Teleorman în comuna Plopii Slăviteşti, supravieţuiesc de mai bine de trei sute de ani ruinele unei mănăstiri încărcate de istorie şi legendă. Istoricii spun că lăcaşul iniţial a fost ridicat de Doamna Stanca, soţia domnitorului Mihai Viteazul. Legenda spune că doamna a adus aici trupul voievodului decapitat, iar despre osemintele descoperite în 2010 aici se spune că aparţin  voievodului.
Legenda spune că la sfârşitul secolului al XVI-lea turcii au năvălit  de-alungul râului Olt ajungând la Plăviceni. Doamna Stanca, care se afla în calea năvălitorilor  pe moşiile unchiului său, marele Ban Dobromit, s-a ascuns de turci, într-un alun gros din pădurea de la Plăviceni. Se spune că soţia Domnitorului a promis că dacă va scăpa cu viaţă de furia turcilor va ridica în locul alunului o mănăstire. Doamna Stanca a scăpat de năvălitori şi, cu ajutorul lui Mihai Viteazul ,a ridicat în  mijlocul pădurii o mănăstire căreia i-a pus numele Arhanghelui Mihail şi care a fost cunoscută sub numele de Mănăstirea Alunişul. Despre alunul în care s-a ascuns Doamna Stanca , legenda spune că a fost tăiat şi din lemnul lui s-a făcut sfânta masa a Altarului. Mănăstirea este singura din ţară care poartă hramul Arhanghelui Mihail.

VASLUI. Dealul spânzuraţilor din Bârlad şi biserica ridicată peste osemintele condamnaţilor la moarte pentru iertarea păcatelor
Potrivit legendei urbane, în urmă cu aproximativ 200 de ani a fost ctitorită biserica “Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavril” Bârlad pentru a aduce astfel linişte sufeletelor care au murit în chinuri groaznice şi au fost îngropate la comun chiar sub temelia lăcaşului sfânt. Legenda are mai multe versiuni. Unii bârlădeni spun că le-au povestit bunicii şi străbunicii că acolo ar fi fost îngropate oasele condamnaţilor la moarte, alţii spun că acolo erau beciurile de tortură. Osemintele acoperite cu pământ au fost atât de multe încât s-a format o mivilă în mijlocul unui platou. Alţi loclanici spun că locul de tortură publică a fost ales pe acel deal pentru a putea asista cât mai multă lume. Chiar şi preotul parh al bisericii „Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavril” spune că de fiecare dată când face o lucrare în curtea bisericii găseşte oase umane.
VÂLCEA. Ţinutul bogăţiilor ascunse în munţi de haiduci şi boieri. Aurul călugărului Pahomie, căutat şi acum de vânătorii de comori

Potrivit legendei, Marele Ban Barbu Craiovescu al Olteniei a ascuns în urmă cu 500 de ani,  în munţii din Parcul Naţional Buila –Vânturariţa, o mare parte din averea sa. Boierul a fost nevoit să ia calea străinătăţii din cauza războiului cu domnitorul Mihnea cel Rău, cel despre care se spune că urmărea să intre în posesia tezaurului. 
 
„Barbu Craiovescu pornise în pribegie, din cauza războiului cu domnitorul Mihnea cel Rău, însoţit de “căpitanul de care” Sava, cel care i-a şi salvat viaţa. Zăbovind mai multă vreme în munţi, nevoit fiind să-şi hrănească oamenii şi caii, căpitanul Sava s-a haiducit. Cronicile spun că în pribegia sa, boierul Craiovescu, a luat cu el o parte din avere care consta în aur şi bijuterii. Se mai spune că, în stânca schitului, a fost săpată o galerie prin care se putea strecura o singură persoană, unde viitorul monah şi-a ascuns averea. Nici haiducul Sava nu s-a lăsat mai prejos şi, alături de oamenii săi, a sporit comoara din stâncă. După moartea lui Pahomie haiducii s-au pierdut în negura vremii şi comoara a rămas în grija călugărilor, care au păstrat-o cu sfinţenie de-a lungul timpului”, povesteşte profesorul Florin Epure, directorul Direcţiei de Cultură Vâlcea.
 
La realizarea acestui material au participat: Florina Pop, Dorin Ţimonea, Bogdan Iancu, Bianca Sara, Cosmin Zamfirache, Dragoş Hojda, Irina Rîpan, Alina Pop, Simona Suciu, Ionela Stănilă, Mariana Iancu, Sabina Ghiorghe, Elisa Bouleanu, Ramona Găină, Nicu Ghişan, Dana Mihai, Florin Jbanca, Corina Macavei, Dani Guţă, Cezar Pădurariu, Mădălin Sofronie, Andreea Mitrache, Ionuţ Dima.
 
-------------------------------------------------------------------

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Click here!

Follow Vasile Burcu

COUNTERsite

BING, Search romania megalitica:

TOP 10. Cele mai citite Postări