Nu ati gasit ce cautati? Incercati Google search pe siteul nostru!

Google Translate

sâmbătă, 24 martie 2012

Castelul Hunedoarei, numit și Castelul Corvinilor, al Corvineștilor sau al Huniazilor. Castelul Hunianizilor. Castle of Hunedoara


Zidurile Castelului Hunianizilor sunt martorii tacuti ai unei istorii la care noi, in prezent, avem acces datorita cronicilor si documentelor pastrate, care reusesc sa reconstruiasca puzzle-ul intortocheat al istoriei. Daca documentele aduc informatia, zidurile tacute transmit emotia si energia unor vieti petrecute in interiorul lor.




De multe ori ne-am intrebat cum ar fi daca peretii ar putea vorbi … Desi alcatuiti din materie anorganica, se crede ca au capacitatea de a absorbi o parte din energiile celor care locuiesc in interiorul lor.





Povestea castelului incepe cu donatia facuta de regele Sigismund I de Luxemburg cneazului Corvin Voicu, tatal viitorului voievod Iancu de Hunedoara.



In cadrul celebrei Arhivum Camerae s-au gasit documentele care atesta donarea cetatii de catre Sigismund de Luxembourg familiei lui Voicu la 18 octombrie 1409.


Prima atestare a castelului dateaza din anul 1443 si apare intr-un document semnat chiar de Iancu de Hunedoara, care a fost pastrat pana in prezent.


Odata cu mostenirea posesiunii regale Hunedoara, Corvinii, alaturi de o alta familie instarita, Candea, deveneau primele neamuri din comitatul Hunedoarei care detineau proprietati cu titlu nobiliar.


Avatarurile castelului
Primul mostenitor al castelului, Iancu de Hunedoara, incepe in jurul anului 1440 lucrarile de modernizare si de extindere ale fortaretei, daruindu-i pentru prima data infatisarea unui impresionante locuinte medievale. De-a lungul istoriei sale, castelul avea sa aiba mai multi proprietari, dintre care unii au incercat sa-si puna amprenta personala asupra stilului, insa castelul si-a pastrat intotdeauna numele primilor proprietari, ramanand cunoscut peste veacuri drept castelul Huniazilor sau Corvinestilor.


Forma actuala a fost dobandita in timp, majoritatea proprietarilor intervenind, intr-un fel sau altul, asupra planului. Constructia castelului a fost facuta in etape, fiecare dintre ele surprinzand stilurile arhitecturale ale perioadei respective.



Elementele rafinate de arhitectura civila sunt foarte bine reprezentate in palatul propriu-zis, unde se remarca Sala Cavalerilor, care servea drept sala de mese in ocaziile festive, Sala Dietei, locul in care se desfasurau festivitatile, si scara spirala. In arhitectura se resimt atat influentele de origine germanica, franceza, cat si cele de origine militara, cele mai reprezentative fiind galeria si turnul Nje Boisia (nu te teme), denumire impusa oarecum de mercenarii care pazeau castelul, avand o tenta parodica.





Castelul trece si printr-o a doua faza de constructie, care inceteaza o data cu moartea lui Iancu de Hunedoara. In perioada urmatoare nu aveau sa se mai opereze modificari semnificative, pana la principele Gabriel Bethlen, care incepe o noua serie de schimbari impuse de ratiuni militare si civile.





In aceasta perioada se adauga constructiei initiale un alt corp, denumit Palatul mare dinspre oras, format din doua niveluri. Arhitectura gotica din piatra este inlaturata din Sala Dietei, care sufera in aceasta perioada o transformare radicala. Principele Gabriel Bethlen indeparteaza, in mare parte, elementele de arhitectura gotica, inlocuindu-le cu cele ale arhitecturii frantuzesti, aflata la mare cautare in acea perioada.



Din pure ratiuni militare, sunt construite acum inca doua anexe. Turnul alb indeplinea rolul de gardian al castelului, dar era in acelasi timp si un punct strategic de aparare. Terasa de artilerie era folosita pentru armele grele de foc. In secolul XIX, castelul trece printr-o a treia perioada de transformari, in principal, lucrari de restaurare si de imbunatatire.




Castelul Corvinestilor reprezinta o sinestezie a unor stiluri arhitecturale, ale caror elemente inspirate din renastere, baroc si neogotic, imbinate, ii ofera acel aer de unicitate pe care il afiseaza.


Legenda blazonului
Mai putin celebru decat cel de la Bran, Castelul Corvinilor a generat si a intretinut multe legende. Cea mai cunoscuta dintre ele este legata de blazonul familiei, care afiseaza un corb cu un inel in cioc.


Se presupune ca Iancu de Hunedoara era fiul adoptiv al lui Voicu si fiul natural al regelui Sigismund de Luxembourg. Ca sa o fereasca de rusine pe mama acestuia, Sigismund a ales sa o casatoreasca cu Voicu, unul dintre cei mai de seama oameni de la curte. Cadoul de nunta pentru noua familie a fost un inel de aur, prin intermediul caruia avea sa isi recunoasca fiul ilegitim in momentul in care acesta ar fi venit la curte.


Povestea se reia in momentul in care familia lui Voicu, aflata pe drum, poposeste pentru a pranzi. Un corb care se afla prin apropiere, atras de stralucirea inelului, il fura. Se zice ca Iancu de Hunedoara, copil fiind, a luat un arc si a doborat pasarea, recuperand inelul. Dupa ce a crescut, ajuns la curtea lui Sigismund, povesteste aceasta intamplare, iar regele, impresionat de istorie, decide ca blazonul hunedorenilor sa fie corbul cu inel de aur in cioc.


Legenda fantanii
Se povesteste ca aceasta fantana a fost sapata de trei prizonieri turci pe care Iancu de Hunedoara ii tinea in castel si carora le-a promis ca ii va elibera daca vor sapa o fantana cu apa buna de baut. Prizonierii, sperand ca astfel isi vor castiga libertatea, au sapat in stanca timp de 15 ani si la 28 de metri adancime au reusit sa dea de pretioasa apa. Numai ca, intre timp, Iancu de Hunedoara murise, iar sotia sa, Elisabeta Szilagyi, a decis sa nu respecte promisiunea pe care sotul sau le-o facuse prizonierilor turci si sa nu ii elibereze. Mai mult, ea a dat porunca ca cei trei captivi sa fie ucisi. Prizonierii turci, ca ultima dorinta, au cerut permisiunea de a inscriptiona o fraza pe cheile fantanii: “Apa ai, inima nu”, ca un repros pentru promisiunea facuta si nerespectata. De fapt, inscriptia descifrata de istoricul si orientalistul roman Mihail Guboglu glasuieste astfel: “Cel ce-a scris-o este Hassan, prizonier la ghiauri, in cetatea de langa biserica”. Caracterele vechi arabe continute de inscriptie o dateaza la mijlocul secolului al XV-lea. Pozitia actuala a inscriptiei este pe unul dintre contrafortii capelei.


Facts
Castelul este deschis circuitului turistic, biletul de intrare pentru un adult fiind de 6 lei ;
Vizitatorii pot beneficia la cerere, de ghid turistic, contra unei sume de 10 sau 20 lei ; Anumite spatii din castel sunt de inchiriat, printre care si anexa Camerei Domnitelor, nivelurile 1 si 2 ale palatului adminstrativ si parterul Palatului Mare dinspre Oras.

Un site sacru, plin de legende, de istorie!
Ar putea sa fie una dintre PERLELE turismului romanesc!
Ar putea ... DA! Dar ... traim in Romania!
Pacat de tara aceasta!
Pacat ca-i locuita. De multi, prea multi neispraviti!
Admin

9 comentarii:

  1. Românul de pe tronul Ungariei: Matia Corvin
    =============================
    La 24 ianuarie 1458, pe Dunărea îngheţată, între cele două oraşe, Pesta şi Buda, peste 15.000 de oameni aclamau entuziaşti numele noului rege: Matia, fiul lui Iancu de Hunedoara. Pentru prima dată în istoria Regatului Ungariei era ales rege un nobil fără ascendenţă în familiile regale europene.

    Matia a fost primul rege naţional al Ungariei. Gloria şi renumele tatălui său, românul Iancu de Hunedoara, care a dominat viaţa politică a Regatului Ungariei între 1446-1456, au croit ascensiunea politică a lui Matia. Nobilii provinciali l-au aclamat datorită memoriei tatălui său, în timp ce baronii l-au ales cu speranţa că îl vor putea uşor manipula pe adolescentul de 15 ani. Nimeni nu bănuia puternica personalitate a celui căruia i-au încredinţat coroana unuia dintre cele mai mari regate europene de la finele Evului Mediu.

    După moartea lui Iancu de Hunedoara, proaspăt biruitor asupra turcilor la Belgrad, soarta fiilor săi a fost determinată de ambiţiile politice ale familiei lui Iancu, aflate în conflict cu regele Ungariei şi cu susţinătorii acestuia. Ladislau, fratele mai mare a lui Matia, în vârstă de 23 ani, a vrut să se impună în fruntea vieţii politice a regatului, sperând să moştenească poziţia dominantă a tatălui său. Pentru a-şi împlini ambiţiile, Ladislau de Hunedoara nu a pregetat să îl asasineze pe contele Ulrich de Cilli, apropiat al regelui, la Belgrad, în 9 noiembrie 1456. Apoi l-a luat prizonier pe regele Ladislau al V-lea, l-a dus la Timişoara şi i-a smuls pentru sine demnitatea de căpitan general, pe care o avusese şi tatăl său, precum şi promisiunea că el şi familia sa nu vor fi pedepsiţi pentru uciderea contelui de Cilli. Planul a fost dejucat prin prefăcătoria regelui, susţinut de majoritatea aristocraţiei, îngrozită de asasinat.

    În 14 martie 1457, ambii fii ai lui Iancu de Hunedoara au fost arestaţi la Buda: Ladislau a fost decapitat în piaţa centrală din cetate, iar fratele său Matia, fiind minor (14 ani), a fost iertat. Era cât pe ce să fie la rândul său decapitat, dar regele Ladislau al V-lea a fost înduplecat de vârsta sa fragedă. Aşa că Matia a fost dus ca prizonier la Praga, unde regele îşi stabilise temporar reşedinţa.

    Matia, de la eşafod la tron

    Cât timp Matia a fost în prizonierat la Praga, mama sa şi fratele ei, Mihail Szilágyi, au organizat şi condus o rebeliune împotriva regelui. Nu era ceva nou în regatul Ungariei; după moartea regelui Sigismund de Luxemburg, în 1437, au fost dese situaţiile în care facţiuni nobiliare se sustrăgeau autorităţii centrale, nemulţumite fiind de pierderea poziţiei în viaţa politică a regatului.

    Luptele au fost indecise între tabăra Hunedoreştilor şi trupele regale. Vestea morţii regelui la Praga, în 23 noiembrie 1457, a oprit confruntarea militară. Ultimele două decenii fuseseră marcate adesea de anarhie din cauza soluţiilor succesorale la care s-a ajuns. Nobilimea nu mai era atrasă de regi din familia Habsburgilor austrieci sau din cea a Jagellonilor polonezi. Dorea un rege al ei, care să conducă din ţară, nu să rezideze aiurea şi astfel să permită dominaţia uneia sau alteia dintre facţiunile nobiliare. Pentru prima oară în istoria Ungariei s-a pus în discuţie alegerea ca rege a unui nobil al regatului, renunţându-se astfel la practica aducerii unui membru al unei familii regale din Europa. Memoria colectivă păstra încă amintiri despre războaiele civile de la începuturile epocii angevine sau din timpul domniei lui Sigismund de Luxemburg. (http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Matia_Corvin-Iancu_de_Hunedoara-Transilvania-Stefan_cel_Mare-Ungaria_0_664133917.html)

    RăspundețiȘtergere
  2. I.Originea românească a lui Matia
    ===============================
    Matia Corvin a fost fiul mai mic al lui Iancu de Hunedoara. Acesta a fost fiul românului Voicu, care în 1409 a primit de la regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, moşia Hunedoara. Despre originile familiei lui Voicu istoricii discută cel puţin două ipoteze: imigranţi din Ţara Românească sau originari din mediul românesc din Ţara Haţegului. Voicu a fost căsătorit cu o româncă din familia Mursinai. Deci ambii părinţi ai lui Iancu au fost români.

    Până în 1439 Iancu de Hunedoara apare în documente sub numele Ioan Românul (Iohannes Olah). Cronicarii epocii, inclusiv Antonio Bonfini la finele domniei lui Matia, scriau fără rezerve despre originea românească a lui Iancu de Hunedoara (A.A. Rusu, Ioan de Hunedoara şi românii din vremea sa. Studii, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1999, p. 23-24). După ce Iancu a devenit cunoscut în viaţa politică a regatului în locul etniconului Oláh s-a folosit ca nume de familie moşia de origine, Hunedoara (Hunyadi). De obicei moşia de reşedinţă a devenit nume de familie pentru nobili.

    Iancu a fost căsătorit cu Elisabeta Szilágyi, cu o unguroaică. În epoca respectivă nu conta originea etnică, ci averea şi poziţia socială. Toţi nobilii erau locuitori ai regatului Ungariei, cu drepturi şi şanse egale în ascensiunea politică în epoca respectivă. Din rândul nobililor români s-au ridicat mulţi, mai ales în secolul al XV-lea, în funcţii publice importante.

    Pentru nobilii care l-au ales pe Matia ca rege al Ungariei nu a contat originea românească a lui Matia. Era nobil ca şi ei, adică regnicolar (cetăţean). Inamicii au încercat să îi minimizeze rolul prin invocarea peiorativă a originii româneşti. De exemplu Frederic de Habsburg, cu care s-a aflat mereu în conflict, îi reproşa că nu era originar dintr-o familie regală, ci era născut dintr-un tată român (natus a Valacho patre). Puţinii nobili care îndrăzneau să facă glume pe seama puternicului rege îi vor fi dat porecla „crăişorul românilor”. - va urma -

    RăspundețiȘtergere
  3. II.Originea românească a lui Matia
    ===============================
    Matia nu se ferea de originea sa românească. Problema originii sale a devenit spinoasă doar în momentul în care a vrut să se recăsătorească cu cineva dintr-o familie regală. Atunci i se reproşa că nu are origini regale şi i se refuza mâna prinţeselor curtate. Pentru a răspunde criticilor că nu se trăgea din sânge regal, a invocat originea romană a românilor. Probabil că la el era o conştientizare a originii romane a românilor datorită lecturilor sale. În orice caz nu îi erau străine ruinele dace şi romane din apropierea reşedinţei din Hunedoara. Umaniştii italieni care au fost întreţinuţi la curtea sa regală au scris în versuri sau proză despre originea romană a românilor şi au lăudat originea romană a lui Matia (A. Armbruster, Romanitatea românilor. Istoria unei idei, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1993, p. 66-72). Frecvenţa cu care umaniştii de la curtea lui Matia invocă originea romană a românilor arată că aceasta era un subiect discutat destul de des în palatul regal din Buda. Producţiile literare şi istoriografice în care umaniştii italieni au invocat originea romană a românilor sunt mai numeroase în jurul curţii renascentiste a lui Matia Corvin. Astfel Matia a jucat un rol foarte important în susţinerea originii romane a românilor în literatura şi istoriografia epocii, care a generat preluări succesive de către alţi autori care au citit producţiile generate în jurul lui Matia.

    Era la modă în epocă fabricarea unor genealogii care duceau uneori până la Adam şi Eva. În consonanţă cu spiritul epocii, pentru a răspunde caselor regale care îi reproşau că nu are sânge albastru, la curtea lui Matia s-a conceput o legendă despre originea lui Matia într-o veche familie nobilă romană Corvina, ai căror urmaşi au venit din Ţara Românească în Transilvania în timpul lui Sigismund de Luxemburg. Astfel s-a explicat şi prezenţa corbului pe stema Hunedoreştilor. Începând cu Antonio Bonfini şi Pietro Ransano, care au promovat această „legendă” a originii aristocratice romane a lui Matia, s-a folosit numele Corvinus (corb) alături de Matia. De aceea astăzi se foloseşte mai mult numele Matia Corvin, doar ungurii preferând numele Matia de Hunedoara (Hunyádi). (http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/matia-corvin-romanul-tronul-ungariei)

    RăspundețiȘtergere
  4. Renaşterea din epoca lui Matia Corvin – o enigmă a istoriei culturii
    ==========================
    Sub influenţa mentorului său spiritual, Ioan Vitéz, Matia a iubit cărţile şi arta. Ştia mai multe limbi străine – germana, ceha, italiana şi foarte bine latina. Citea foarte mult. Uneori purta discuţii elevate de filosofie la masa lui cu umaniştii de care se înconjurase. A sprijinit orice tânăr care era orientat spre cunoaştere şi învăţătură, nu doar fii de aristocraţi, ca Nicolae Báthory, dar şi fii de târgoveţi ca Petru Várdai sau simpli ţărani ca Toma Bakóczi.

    A adus la Buda un astronom, pe Johannes Regiomontanus, care a construit un observator pentru Matia, a făcut calcule şi tabele astronomice şi a realizat instrumente astronomice pentru rege.

    Cea mai renumită activitate culturală a lui Matia a fost Bibliotheca Corviniana. Încă de la începuturile domniei a colecţionat manuscrise. Mereu a cumpărat cărţi noi, a făcut schimb de manuscrise cu colecţionarii şi anticarii italieni. A avut chiar şi un atelier propriu cu vreo 30 de copişti. La sfârşitul domniei biblioteca lui Matia cuprindea în jur de 2000 de manuscrise şi numeroase incunabile, fiind a doua ca mărime în Europa acelor vremuri, după biblioteca Vaticanului. Nicolaus Olahus povesteşte la mijlocul secolului al XVI-lea că biblioteca era împărţită în două săli ale palatului regal din Buda, una pentru manuscrisele greceşti, cealaltă pentru cele latineşti.

    Imediat după moartea lui Matia renumita lui bibliotecă a început să piardă lucrări datorită ignoranţei urmaşilor săi la tron. Vladislav II Jagello şi Ludovic Jagello au dăruit manuscrise din Bibliotheca Corviniana delegaţiilor străine care vizitaseră palatul regal din Buda. Ce a mai rămas a fost distrus de turci, care au incendiat palatul regal în 1541. Înainte de incendiu o parte a bibliotecii a fost dusă de turci la Istanbul. În 1877 sultanul Abdul Hamil a returnat Ungariei un număr de 35 de manuscrise corvine. Din renumita Bibliotheca Corviniana se cunosc azi 216 manuscrise păstrate în diverse biblioteci din lume.

    Manuscrisele şi incunabulele din biblioteca lui Matia cuprindeau lucrări literare, filosofice, teologice, de istorie, medicină, ştiinţele naturii etc. Practic aici se afla aproape tot ceea ce reprezenta nivelul cunoaşterii în a doua jumătate a secolului al XV-lea.

    Biblioteca lui Matia a impresionat iubitorii de cărţi şi a fost un model. Lorenzo de Medici a fost influenţat de biblioteca lui Matia şi a început să adune şi el cărţi şi să formeze o valoroasă colecţie de manuscrise greceşti şi latineşti

    Nu doar dimensiunea impresionantă a bibliotecii, ci şi operele de artă pe care le-a patronat, mai ales construcţiile sau extinderea unor palate, precum şi protejarea la curte a unor umanişti italieni, arată dimensiunea culturală a marelui rege.

    Pasiunea pentru cultură a regelui Matia contrasta cu ignoranţa şi analfabetismul majorităţii absolute a nobilimii şi aristocraţiei maghiare, care nici măcar să se iscălească nu ştia. Nobilii analfabeţi făceau mereu glume pe seama lui Nicolae Báthory, un tânăr protejat de rege, pe care îl vedeau tot timpul cu o carte în mână.

    Este remarcabilă caracterizarea mecenatului renascentist al lui Matia făcută de istoricul Pál Engel: „curtea renascentistă a lui Matia a fost o insulă mică în mijlocul oceanului unei culturi străine: iniţiativa deosebită a unei personalităţi extraordinare care nu avea nimic în comun cu nivelul cultural al elitei şi mai puţin cu al ţării, asupra cărora nici nu a avut vreo influenţă.” (Pál Engel, op. cit., p. 339). Acelaşi autor consideră Renaşterea din epoca lui Matia drept „o enigmă a istoriei culturii, a cărei explicaţie nu o putem căuta decât în personalitatea deosebită a regelui.” (ibidem, p. 337).
    (http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/matia-corvin-romanul-tronul-ungariei)

    RăspundețiȘtergere
  5. Corvinesti Castle
    =================
    During the 14th and 15th centuries, Hunedoara was one of the main iron extraction and processing centers in Transylvania. Swords and spears manufactured here during this period were renowned across Europe.Location:
    Hunedoara – Central Romania
    Nearest train station: Hunedoara
    Address: Str. Castelului 1
    Telephone: (254) 711.423
    contact@castelulcorvinilor.ro
    www.CastelulCorvinilor.ro
    Open: (May – August)
    The greatest Gothic-style castle in Romania, Corvinesti was built by the Anjou family on the site of a former Roman camp. The castle served as a fortress until the mid-14th century when it became the residence of Transylvania's ruler, Iancu de Hunedoara. Iancu upgraded the fortress transforming it into the most stunning castle in Transylvania.

    The beautifully preserved structure features a sumptuous Knights’ Hall, an impressive drawbridge, high buttresses, inner courtyards, a chapel and some 50 rooms resplendent with medieval art. The courtyard features a 100 ft. well dug into stone.

    RăspundețiȘtergere
  6. An unique castle

    The uniqueness of the monument in Hunedoara consists in the representativeness of the military 15th century architecture in southeastern Europe. The most developed civil architectural elements are here combined. The Western Palace is built following a French model. This is an unique space in the Hungarian kingdom and it shows the greatness and the social and financial power of the Corvin family. The 17th century constructions are other elements that transform the castle into a singular one. Also the restoration woks in the 19th century, together with all the other works named so far, offer to the visitor a mixture of architectural elements that belong to the gothic, Renaissance, baroque and neogothic styles.
    ==================================
    De ce este un castel unic?
    Unicitatea monumentului de la Hunedoara consta in gradul inalt de reprezentativitate pentru arhitectura militara din sud-estul Europei secolului XV, el intrununind cele mai dezvoltate elemente de arhitectura civila, Palatul Mare fiind o constructie de inspiratie franceza, unica în spatiul dominat de regatul maghiar în acea perioada, ilustrand maretia unei mari familii, cea a Hunedorestilor, capabila sa imprumute modele arhitecturale dintr-un spatiu care gazduieste una dintre cele mai stralucite civilizatii medievale: Franta.

    RăspundețiȘtergere
  7. Impresii celebritati.
    CALATORI STRAINI DESPRE CETATE:
    ==============================
    ■Italianul FELIX PETANCIC (cca 1445-dupa 1517), lucreaza în cadrul celebrei biblioteci corviniana, miniaturist, portretist: ” În ea (n.n. Transilvania) se afla cetatea Hunedoarei nespus de tare prin pozitia locului, unde s-a nascut Ioan, tatal divului rege Matia “.
    ■NICOLAUS OLAHUS (1493-1568), secretar al regelui Ludovic al II-lea si al reginei Maria de Habsburg, primat al Ungariei, regent al coroanei ungare (1562), om de cultura aleasa, autor de scrieri istorico-geografice si religioase: ” preaputernica cetate Hunedoara la poalele MuntilorMeridionali”.
    ■SEBASTIAN MÜNSTER, umanist ebraizant si cosmograf german: ” în aceasta regiune (n. n. Transilvania) se afla târgul (n.n. castelul) Hunedoara nespus de tare prin pozitia locului, unde s-a nascut Ioan, tatal regelui Matia “.
    ■STEPHAN „TAURINUS” (STIERÖCHSEL) (cca 1485-V I. 1519), aflat în serviciul primatului de Ungaria, iar în 1517 ajunge în Transilvania ca prepozit al Bisericii de Alba Iulia si vicar general al episcopului Transilvaniei Francisc Varday : “Sargetia […] acuma scalda cetatea stalucita a Huniazilor, care a dat la lumina pe neînvinsul Matia Corvin raposatul, regel Ungariei si acuma este tinut de preastralicitul principe si domn, domnul George Mardcgraf de Brandenburg… etc, tutorele regelui Ludovic (n.n. regele Ludovic II al Ungariei)”.
    ■ANTON VERANCSICS (VERANTIO) (1504-1543), primat al Ungariei, prieten al lui Erasmus: în Descrierea Transilvaniei el mentioneaza si cetatile, foarte numeroase: “Hunedoara, Deva, Fagaras […]“, de asemenea el mentioneaza si comitatele unguresti ale Transilvaniei: “Alba, Târnava, Cluj, Dobâca, Solnoc, Turda, si Hunedoara”.
    ■GEORG REICHERSTORFFER (înainte de 1500-dupa 1550), sas din regiunea Sibiului, originar probabil din Biertan, notar al Sibiului, secretar al reginei Maria a Ungariei, apoi în slujba regelui Ferdinand I de Habsburg (1526): “râul dacic al Sargetiei […] care scalda cetatea Huniazilor”.
    ■FRANCESCO DELLA VALLE, PADOVANUL (? – dupa 1545), numit în 1530 tezaurar si guvernator al Ungariei, “Emerik Czibak, episcopul de Oradea si vicevoievodul Transilvainiei, a pornit cu armata sa ocupe un castel al sau din acea provincie, numit Hunedoara, care castel este foarte puternic, fiind sapat în stânca, deasupra unui munt , neputânu-se patrunde în el, decât cu o funie trasa de macara. Aflând acest lucru, Soliman a însarcinat pe stapânul meu sa scrie numai decât episcopului sa ridice asediul; si asa s-a si facut. Episcopul nu numai ca nu a vrut sa asculte porunca sa, ba mai mult chiar, urmând mai departe cu asediul, a si ocupat castelul pe care nici nu ar fi putut sa-l dobandeasca în alt chip, el neputând sa fie luat cu asalt”.

    RăspundețiȘtergere
  8. CALATORI STRAINI DESPRE IANCU DE HUNEDOARA:
    ==========================================
    ■ WALERAND DE WAVRIN (înc. sec. XV- dupa 1469), consilier si sanbelanal ducelui Burgundiei Filip cel Bun, comandant al flotei burgunde trimise în cruciada împotriva turcilor la cererea lui Ioan VIII Paleologul: „… l-au sfatuit sa scrie o scrisoare lui Ioan de Hunedoara, voievodul Ungariei…”.
    ■ ENEA SILVIO PICCOLOMINI (1405-1464), papa Pius II, „ Ioan de Hunedoara, a carui reputatie o întuneca pe a celorlalti, nu a sporit atât gloria ungurilor cât a românilor din mijlocul carora se nascuse.”
    ■ ANTON VERANCSICS (VERANTIO) (1504-1543), primat al Ungariei, prieten al lui Erasmus: „districtul Hateg […] si care pe vremea lui Ioan de Hunedoara, bastinas de acolo a dobândit nobletea…”
    ■ GIOVANNI MARIA ANGIOLELLO (1450-1525), ia parte la luptele dintre venetieni si turci, îl însoteste pe Mahomed II în Moldova în campania împotriva lui Stefan cel Mare: „am ajuns la Varna […], unde se spune ca a cazut un rege al Ungariei înainte ca Ioan cavalerul alb, tatal regelui Matia, sa fi fost rege…”
    ■ RAFFAELO MAFFEI ZIS VOLTERRANO (1451-1522), îl însoteste în 1477 în Ungaria pe legatul apostolic cardinalul de Aragon; înfiinteaza o academie la Volterra: „pe acestia (n.n. pe Danesti) i-a reinstalat tatal regelui Matia, Ioan de Huendoara, care cârmuia Ungaria…”

    CALATORI STRAINI DESPRE MATIA CORVIN
    =====================================
    ■ MATTEO MURIANO (? – 1503), trimis al dogelui Leonardo Loredano ca medic pe lâna Stefan cel Mare: „… stapânul sau avea mare suparare din partea Maiestatii Sale regele Ungariei, si mai ales din a domnului duce Ioan Corvin care i-a devastat si pârjolit mai bine de 100 de sate si multe castele si anumite târguri”.
    ■ FABIO MAGNANELLI, nuntiu aposolic în Germania, „în timpul regelui Matia sultanul a ocupat partea din Moldova cu cetatile dinspre Marea Neagra, adica Chilia si Cetatea Alba…”.
    ■ PETRUS RANSANUS (1420-1492), perceptor al fiilor lui Ferdinand I, regele Neapolelui, episcop de Lucerna; în 1488 este trimis de regele sau ca ambasador la curtea lui Matia Corvin: „Cluj […]; în acest oras s-a nascut augustul Matia Corvin.

    RăspundețiȘtergere
  9. Aventuri cu fantome la Castelul Corvinilor.
    ===================
    Castelul Corvinilor este pe placul britanicilor, dornici de aventuri extreme. Fiind considerat cel de-al doilea cel mai infricosator loc din lume, castelul din Hunedoara va deveni scena unui episod din ”Ghosy Adventure”.

    Timp de trei zile, Castelul Corvinilor va deveni loc de filmare si de cercetare pentru relizatorii uneia dintre cele mai urmarite documentare de televiziune din Marea Britanie, “Ghost Adventure”. Castelul Corvinilor di constructii din lume.

    Producatorii documentarelor din seria “Ghost Adventure”, difuzata pe Travel Channel se afla in Romania pentru a realiza mai multe episoade dedicate personajului Vlad Tepes.

    “Aici, echipa Travel Channel va realiza o serie de interviuri despre istoria si imaginea Castelului, dar si despre experientele speciale traite in jurul acestuia. De asemenea, cei patru prezentatori vor investiga, in intunericul unei nopti de vara, cu ajutorul tehnicii de ultima generatie, daca la Castelul Corvinilor exista vreo urma de activitate paranormala”, a informat Flavius Tudor, directorul muzeului Castelului Corvinilor.

    Emisiunea “Ghost Adventure” este dedicata locurilor incarcate de semnificatii istorice si mistice din lume.

    Arhitectura militara, fortificatiile gotice, asocierea cu numele contelui dracula, dar si cele 5 incendii izbucnite aici de-a lungul timpului sunt doar cateva dintre motivele pentru care Castelul Corvinilor face parte dintre cele mai infricosatoare locuri din lume.

    Construit in secolul al 15-lea, castelul de la Hunedoara are sapte turnuri si a fost donat de Sigismund de Luxemburg familiei Corvin.

    RăspundețiȘtergere

Click here!

Follow Vasile Burcu

COUNTERsite

BING, Search romania megalitica:

TOP 10. Cele mai citite Postări