Romania Megalitica. Romania in contextul culturii megalitice, civilizatiilor stravechi. Istoria pierduta. Istoria interzisa. O imagine valoreaza cat o mie de cuvinte. Priviti cu deosebita atentie si multa luare aminte! ... Nimic nu este întâmplător! ... Vrei sa apreciezi? Distribuie si prietenilor! Multumesc,Admin
Drumul care leaga Baia de Arama de Drobeta Turnu Severin trece peste o prapastie, in localitatea Ponoarele, pe un pod inalt cat un bloc cu sase etaje.Podul lui Dumnezeu, este o stanca asezata peste o prapastie. Are forma de U cu picioarele in jos, ca orice pod. In stanga, valea se prelungeste sub munte printr-o pestera, iar in dreapta are un mic lac. Constructie megalitica ciclopica. A trecut prin secole, milenii ... este aici ... de cand lumea ...
Ca orice bun de la Dumnezeu ... si Podul lui Dumnezeu, a fost necesar, util oamenilor. Podul are o arcada de piatra groasa de 4 metri si inalta de 22, o lungime de 30 metri si o latime de 13, deschiderea fiind de 9 metri intre cele doua picioare. Mai exista cateva astfel de poduri naturale in lume, dar cel din Romania e singurul circulat, chiar si de masini de mare tonaj !!! Toate legendele subliniaza ca ciclopicul megalit ... este realizat de Dumnezeu. Dar ... Dracul nu doarme! Dracul din Legenda locurilor, cuplat cu nepasarea criminala a autoritatilor, se observa ca ... lupta din greu
Inevitabilul s-a produs! Dumnezeu pierde temporar o lupta!
Dracul a muscat ... adanc!
Si pietrele plang, nu-i asa? Lacrimi ... lacrimi cu sange, criminalilor!
Dracul insa ... e bine merci! Traieste aici ... in Pestera Dracului, Ponoare, Mehedinti
Iata ce spune o legenda: Dracu locuia in Pestera Ponoarelor ( sau Pestera de la Pod ), dar oamenii l-au rugat pe Dumnezeu sa-i scape de el, iar acesta a lovit cu palma tavanul, sa-l zdrobeasca pe „Uciga-l Crucea“.
Tavanul s-a prabusit, ramanand doar gura pesterii care a format Podul, dar Necuratul a scapat, iesind pe sub deal, pe cealalta parte a tunelului, care duce la Lacul Zatonul Mare, dupa care, nervos, s-a agatat cu ghearele de varful Dealului Pesterii, formand santurile pe peretele de calcar care se vad si astazi.
Forta Raului, in lupta cu Lumina!
Fiat Lux! Lumineaza-i Doamne pe romani!
Si totusi ... Dumnezeu va invinge! Locurile sunt binecuvântate!
Admin, V.Burcu
P.S.: The word for dragon in Romanian is "drac" and "ul" is the definitive article.
________________________
UPDATE
19 noiembrie 2010
_________________________
Traficul se desfăşoară, în continuare, cu restricţii pe drumul judeţean 670, la Ponoarele, în zona Podului lui Dumnezeu, după ce bucăţi mari de stâncă s-au desprins din minunea naturală. Autoturismele care au o masă mai mare de 3 tone şi jumătate nu au voie să circule pe aici, iar viteza este limitată la 30 de kilometri pe oră. Autorităţile locale intenţionează să interzică traficul greu pe podul lui Dumnezeu şi urmează ca, în cel mai scurt timp, să demareze lucările pentru o rută ocolitoare.
Consiliul Judeţean Mehedinţi are în curs de finalizare procesul de achiziţionare a terenurilor pe care va fi construită ruta ocolitoare a podului natural din localitatea Ponoarele. Hotărârea de înfiinţare a unui astfel de tronson a fost adoptată de consilierii judeţeni şi are drept scop protejarea monumentului natural, întrucât bucăţi mari de piatră s-au desprins din structura de rezistenţă, iar singurul pod natural din Europa este în pericol de prăbuşire.
Circulaţia pe Podul lui Dumnezeu, aflat în localitatea Ponoarele, a fost restricţionată. Astfel, pe acest tronson de drum este interzisă circulaţia autovehiculelor care depăşesc masa totală autorizată de 3,5 tone. De asemenea, în zonă au fost amplasate semne de circulaţie care îi obligă pe şoferi să circule cu viteză de maximum 30 km/h. Cu toate acestea, regulile sunt încălcate, chiar dacă avertismentul există încă de la intrarea pe Drumul Judeţean 670, în localitatea Floreşti pe de o parte, şi intersecţia cu Malovăţ de cealaltă parte. Indicatoarele arată clar interzicerea accesului vehiculelor de mare tonaj pe Podul lui Dumnezeu din localitatea Ponoarele, iar ca alternativă este recomandată o rută ocolitoare.
Şoferi ignoranţi
Măsurile au fost adoptate în vederea protejării monumentului natural, însă niciuna nu este respectată de şoferi. Din cauza fenomenelor meteorologice, a celor de îngheţ – dezgheţ şi a circulaţiei maşinilor de mare tonaj pe acest tronson de drum, din structura de rezistenţă a Podului lui Dumnezeu s-au desprins bucăţi enorme de stâncă, ceea ce ar putea duce, într-un timp foarte scurt, la prăbuşirea obiectivului turistic din nordul judeţului Mehedinţi. (......) Scris de florin on Joi, 18 Noiembrie 2010 Informatia de Severin
Iata, semnalul de alarma tras pe acest Blog, a ajuns si unde trebuie: in mass-media locala, la nivelul autoritatilor Judetului Mehedinti. Si ce daca! Acum vine toamna, vin ploile, vine zapada! Soferii traficului greu, sunt deasupra legii! Politia, autoritatile locale ... dorm! O minune a lumii, se va pierde definitiv, din cauza NEPASARII criminale, a unor indivizi umani!
Admin
____________________
Una dintre cele mai importante minuni naturale ale României se degradează pe zi ce trece. Este vorba despre Podul lui Dumnezeu din localitatea Ponoarele, judeţul Mehedinţi.
Unic în ţară şi chiar în lume, este afectat de infiltraţii, dar şi de traficul greu de pe Drumul Naţional care îl traversează.
Comuna Ponoarele din judetul Mehedinti se poate lauda cu cateva fenomene carstice pe cat de rare, pe atat de interesante, cum ar fi Podul lui Dumnezeu (unul dintre cele mai mari poduri naturale din lume si singurul circulabil) sau Campul Afroditei.
In zona circula legende foarte interesante referitoare la aparitia si existenta fenomenelor, legende cu conotatie biblica, de unde si numele de "Podul lui Dumnezeu".
Daca stiinta ne vorbeste despre pod ca rezultat al prabusirii tavanului unei pesteri, legenda locului ne infatiseaza o cu totul alta versiune. Pe vremuri de mult uitate, se spune, aici locuia Dracu. Chiar in Pestera Ponoarele (Pestera de la Pod) isi avea salasul. Ravasiti de raul care ii inconjura, satenii l-au rugat pe Dumnezeu sa-i scape de el. A lovit Dumnezeu cu palma tavanul pesterii, acesta prabusindu-se peste gura ei, formand podul.
Alte legende spun ca podul ar fi fost construit de Dumnezeu pentru ca Sfantul Nicodim sa treaca spre Tismana dupa ce oamenii l-au alungat din comuna, loc unde a vrut sa construiasca o manastire. Altele vorbesc despre faptul ca ar fi fost construit chiar de legendarul Hercule sau de Iovan Iorgovan, personaj de basm care urmarea balaurul ce-i rapise mandruta.
Podul lui Dumnezeu
GOD Bridge, unic natural bridge.
Un monument unic în lume
De la Baia de Arama se desparte un drum asfaltat care se avânta în urcus pe largi serpentine, pentru a ajunge apoi la Ponoarele, localitate vestita pentru Sarbatoarea liliacului, organizata în fiecare an la începutul lunii mai, si prea putin cunoscuta pentru un monument natural unic pe toata suprafata pamântului: Podul lui Dumnezeu. Podul este, de fapt, prefigurat de bolta unei stânci, cu o deschidere de 25 m si o lungime de 50 m, care se întinde peste doua lacuri carstice (Zatonul Mare si Zatonul Mic).
Ceea ce uimeste nu este doar asemanarea configuratiei boltii naturale cu un pod adevarat de tip roman, ci si faptul ca aceasta bolta sustine într-adevar un carosabil natural larg de 6 m, în prelungirea drumului Ponoarele - Izverna, pe care circula turme de oi, care cu fân, automobile si vehicule grele. Numele podului - Podul lui Dumnezeu - s-a transmis la Ponoarele din generatie în generatie, cu o deplina convingere ca la mijloc se afla vointa divina. Specialistii apreciaza ca Podul lui Dumnezeu se datoreaza prabusirii naturale a unui tavan al Pesterii Ponoarelor, existenta în imediata vecinatate a podului. În literatura de specialitate se releva ca poduri naturale mai exista în Franta, la la Ardech, si în S.U.A. (cel mai mare - înalt de 88,4 m si lat de 10 m), dar singurul pod natural din lume deschis traficului rutier este Podul lui Dumnezeu de la Ponoarele, jud.Mehedinti.
P.S. "De multi ani, cercetatorii,inclusiv romani, afirma ca prima treapta a evolutiei vietii, mineralul, lumea de piatra nascuta la inceputurile omeniriri, este un "depozit" de informatii imemoriale. Multe dintre alcatuirile de stanca, par imprastiate intamplator pe suprafata planetei de mainile unor giganti, doar ca un mod de a masura timpul sau poate de a urmari cerurile... Dar s-au dovedit a fi uriase depozite de energie si li s-a masurat un camp cu puteri uluitoare, asupra celor care pot interfera cu el. Asa s-a intamplat cu marile menhire de la Carnac, considerate astazi ... pietre vindecatoare. Poate ca la fel este si in cazul megalitilor, din Carpaţii româneşti."Voi reveni! Urmatorul subiect.
The gorge and the Topolnita cave are located 31 km North from Drobeta Turnu Severin, near Ciresu village, not far from the beautiful Topolnita Hermitage. A total length of 10 330 m ranks the Topolnita cave the second in Romania and among the first twenty in the world. The cave galleries, structured on five levels, have numerous karst lakes and bizarre shapes which give them the names: The Great Candle, The Candles Forest, The Great Dome of Stalactites, The Crystal Lake, etc. Among these galleries, the one named "Emil Racovita", 1570 m long, is the most spectacular speological formation of the Carpathian Mountains.
A rare species of spotted tulip (Fritillaria montana) grows at the cave's exit. The gorge of Topolnita spreads on 20 km along the Mehedinti Plateau. The area of Topolnita Gorge is a breathtaking landscape with up and down hills bounded by forests of Southern species (beech trees, oaks, flowering ash).
The Epuran CaveThe Epuran Cave is located near Jupanesti village in the Mehedinti Plateau, north of Topolnita and 40 km from Drobeta Turnu Severin. It is 3 500 m long with galleries structured on two levels with many halls of impressive heights and suggestive names: "The Bears Hall", "The Treasure Gallery", "The Grave Hall", "The Basin Gallery" (with the remarkable "Water fairy scene"). The cave is of remarkable interest for speleologists and anthropologists since human evidence dating back to prehistoric times were discovered here.
Domnului Balu,
Presedintele Consiliului Judetean Mehedinti
Stiu ca stiti engleza! Iata ce afla strainii!
Dar ... ce nu stiu TURISTII ?! ...
Faptul ca in toamna ... au ramas ...
(lipsa) 5km neasfaltati pe drumul ... electoral
(altminteri SURSA de BANI cat cuprinde),
Dr.Tr.Severin - Ciresu!
Trece vara, Domnule Presedinte!
Sau ... preconizati alegeri anticipate!
p.s. D-na E.Udrea ... nu mai are sens!
Mi-am racit gura de pomana!
Acum ... se ocupa de Bucuresti! __________________________ UPDATE: 23 august 2010 __________________________ Luată cu asalt de turişti
Sunday, 22 August 2010
Îşi primeşte vizitatorii doar odată pe an!
Şi asta, se întâmplă doar atunci când ea este în centrul atenţiei. Este vorba de peştera Topolniţa a doua ca mărime din România care, cu ocazia celei de-a 47 a ediţii a fost deschisă pasionaţilor de speologie. Pentru că o astfel de ocazie este destul de rară, sute de turişti s-au înghesuit să-i treacă pragul, pentru a admira galeriile încărcate cu stalactite şi stalagmite. Stire RTS. Click pe urmatorul link: RTS Dr.Tr.Severin
Rezervaţia complexa Peştera Topolniţa şi împrejurimile, pe teritoriul comunei CIRESU, la 30 de km de Drobeta Turnu Severin, Mehedinti. Este a doua peştera ca lungime din ţara şi a 17-a din lume (10.330 m). Aici apele raului Topolniţa au sapat o vale adanca, iar sub dealul Jupaneştilor raul are un curs subteran.
Rezervaţia speologică Peştera lui Epuran, la 30 de km nord-est de Drobeta, lăngă Jupăneşti, comuna CIRESU, judetul Mehedinti. Se remarcă prin galerii dispuse pe doua etaje şi sali cu dimensiuni impunătoare: Sala Urşilor, Sala Cavourilor, Galeria cu Bazine.
Topolnita Cave Reservation
The gorge and the Topolnita cave are located 31 km North from Drobeta Turnu Severin, near Ciresu village, not far from the beautiful Topolnita Hermitage.A total length of 10 330 m ranks the Topolnita cave the second in Romania and among the first twenty in the world. The cave galleries, structured on five levels, have numerous karst lakes and bizarre shapes which give them the names: The Great Candle, The Candles Forest, The Great Dome of Stalactites, The Crystal Lake, etc. Among these galleries, the one named "Emil Racovita", 1570 m long, is the most spectacular speological formation of the Carpathian Mountains.A rare species of spotted tulip (Fritillaria montana) grows at the cave's exit.The gorge of Topolnita spreads on 20 km along the Mehedinti Plateau. The area of Topolnita Gorge is a breathtaking landscape with up and down hills bounded by forests of Southern species (beech trees, oaks, flowering ash).
Amplasamentul pesterii face parte din zona carstica Mehedinti, situata în podisul omonim. Pestera Topolnita reprezinta una din formele carstice cele mai importante din tara noastra, este o pestera gigantica, de tip compus, ramificata, suborizontala, dezvoltata pe un sistem de diaclaze si fracturi.
Ea se impune prin frumusetea si varietatea formatiunilor care împodobesc galeriile si salile sale, prin dimensiunile acestora, prin prezenta unui curs de apa subteran si prin remarcabila frumusete a împrejurarilor.
Este deosebit de complexa si valoroasa: cavernament gigantic, ape subterane, speleoteme de mari dimensiuni, colonii de lilieci, fauna bogata, resurse arheologice, mineralogice si paleontologice înca incomplet studiate, fiind un obiectiv stiintific cu caracter de raritate-unicitate. Reteaua de galerii este dispusa pe patru nivele: doua fosile, unul subfosil si unul activ.
Are cinci guri de acces: Gura Prosacului, un impresionant portal de 67 m înaltime, Gura lui Ciocârlie, Pestera Femeii - deschidere situata la circa 85 m deasupra nivelului actual de curgere al Topolnitei, si cele doua deschideri de la Gaurinti. Pârâul Topolnita patrunde în subteran prin Gura Prosacului si iese prin Gura lui Ciocârlie, dupa ce primeste apele pâraielor Ponoranti si Gaurinti.
Se deosebesc trei sectoare legate între ele: sectorul Pestera Femeii, sectorul Sohodol (sau Gaurinti) si sectorul propriu-zis al Pesterii Topolnita, format dintr-o retea centrala de culoare, din care pornesc trei galerii mari: Racovita, Murgoci si Prosacului. Sectorul Pestera Femeii este alcatuita din mai multe culoare - Liliecilor, Coloanelor, Drept, Vetrelor, frumos oncretionate, partial distruse de vizitatori si de curentii de aer.
Culoarul Verde marcheaza intrarea în Sectorul Pesterii Topolnita, un sector alcatuit dintr-o retea complicata de culoare si sali: Sala Guano, Culoarul C.N. Ionescu, Culoarul dintre Sali, Sala Mare, Culoarul Uriasilor, Culoarul cu Pripor - cu multe stalagmite, Galeria Emil Racovita - cea mai lunga galerie a pesterii, 1900 m lungime si bogat ornamentata cu formatiuni de calcit, de tip coloana sau lumânare, cum sunt "Padurea de Lumânari" sau "Lacul de clestar", de o rara frumusete, Culoarul Suspendat, Culoarul Staicu, Sala Confluentelor, Culoarul Rasucit - bogat concretionat, Culoarul Sperantei - de asemenea bogat în concretiuni stalagmitice, s.a.
Galeria Murgoci, cu peste 1200 m lungime este lipsita de concretiuni si are cele doua capete închise cu sifoane. Sectorul Sohodol este format din culoare fosile, subfosile si active: Culoarul cu Spirala, Culoarul cu Marmita, Culoarul cu Saritori, Culoarul Surprizelor, Culoarul cu Diaclaze, Culoarul Faliilor s.a.
Topolnita este o pestera calda, cu temperaturi cuprinse între 8,2-10,8 grade Celsius. Curentii de aer se simt din plin datorita celor cinci deschizaturi. Intrarea si iesirea din pestera se realizeaza printr-o galerie la versant în lungime de 450 m sau un suitor (pret vertical) pe circa 90 m diferenta de nivel, echipat cu ascensoare.
Deplasarea între punctul de intrare si iesire se face cu un telescaun sau telegondola care circula pe o distanta de 1300 m. Aceasta galerie, împreuna cu alte câteva mai importante, ridica dimensiunea pesterii la 7020 m. Atractia deosebita o va constitui, desigur, si modul de rezolvarea a circulatiei prin pestera, întrucât conditiile existente se preteaza la îmbinarea unei circulatii pe jos, cu ambarcatiuni mici si telegondola sau telescaun. Aproximativ 265-1300 m din cadrul pesterii sunt destinati pentru circulatia pe jos, iar pentru navigarea subterana, 500-600 si 800-900 m telegondola.
_____________________________ Misterul din Peştera lui Epuran Peştera lui Epuran se găseşte în apropierea localităţii Jupâneşti, comuna Cireşu din Podişul Mehedinţi, componentă a complexului carstic al Proscaului.
Descoperirea acestei peşteri se înscrie printre cele mai interesante realizări speologice ale ultimului sfert de secol XX. Peştera Epuran se află la aproximativ 600 m SE de Jupâneşti, pe cursul râului Ponorat, la 425 m altitudine.
Este o peşteră mare (3.604 m lungime), cu galerii dispuse pe două etaje, unul superior fosil şi altul inferior activ. Peştera este un complex de săli şi galerii, cu numeroase ramificaţii, cu blocuri de calcar prăbuşite. În Sala Urşilor se găsesc numeroase schelete de urs de peşteră, fixate în decursul timpului pe planşeu, cu cristale albe de calcit. Cea mai frumoasă zonă a peşterii este Galeria Comorilor, justificată prin bogăţia şi varietatea concreţiunilor. Intrarea este greu de găsit şi duce direct în prima sală, unde se pot admira resturi de ceramică, oase de animale domestice. Spre est coborâm printr-o galerie până la o strâmtoare denumită Strâmtoarea Speranţei şi de aici se parcurg târâş alte strâmtori până la Sala dintre Strâmtori, apoi la Sala Blocurilor Uriaşe.
În continuare se pătrunde în Sala Urşilor, una dintre cele mai mari săli de peşteri, de aproape 60 mp, cu schelete de Ursus Spelaeus. Din Sala Prăbuşirilor se trece prin cea mai neplăcută parte a peşterii, Catacomba Înnămolită, şi se ajunge la Galeria Plăcilor de Nămol, iar în ultima parte peştera prezintă un perete dantelat din calcite, denumit Zidul Chinezesc. Majoritatea sălilor poartă denumiri sugestive precum: Fundătura cu Prăbuşiri, Portiţa Comorilor, Galeria Comorilor, Galeria cu Bazine, Feeria Apelor etc.
Cel mai dificil sector al peşterii este Marele Ramonaj, unde înaintarea se poate realiza numai cu asigurare în coardă, la şase-şapte metri faţă de baza diaclazei. După parcurgerea acestor pasaje dificile se ajunge în Galeria Plăcilor de Nămol, înaltă şi largă, în care înaintarea este mult mai uşoară. Etajul inferior activ însumează circa 1300 m faţă de galerii.
Timpul de parcurgere a etajului superior este de patru-cinci ore, iar a etajului inferior, de opt-zece ore. Explorarea peşterii necesită echipament special. Asemănătoare cu Peştera Topolniţei, Peştera lui Epuran prezintă o mare valoare ştiinţifică, motiv pentru care a fost declarată monument al naturii.
Sursa: Gazeta de Sud
_____________________________ Trasee: Jupanesti : Gaura lui Ciocardie (a treia intrare a pesterii Topolnita), Munti: Podisul si Muntii Mehedinti, Asezare: rau Topolnita - "Varnite", Acces: Drobeta-Tr Severin - N - com. Ciresu - sat Jupanesti
Jupanesti : Gura Prosacului (a doua intrare a pesterii Topolnita), Munti: Podisul si Muntii Mehedinti, Asezare: rau Topolnita - "Varnite", Acces: Drobeta-Tr Severin - N - com. Ciresu - sat Jupanesti
Jupanesti : Pestera Femeii (deschiderea superioara a pesterii Topolnita), Munti: Podisul si Muntii Mehedinti, Asezare: rau Topolnita - "Varnite", Dimensiuni: 400m alt; Acces: Drobeta-Tr Severin - N - com. Ciresu - sat Jupanesti
Jupanesti : Pesterile din Dealul Prosacu (a patra intrare a pesterii Topolnita), Munti: Podisul si Muntii Mehedinti, Asezare: rau Topolnita - "Varnite", Acces: Drobeta-Tr Severin - N - com. Ciresu - sat Jupanesti
Jupanesti : Pestera Epuran (P. lui Epuran), Munti: Podisul Mehedinti, Asezare: Raul Ponorat - la N de Pestera Topolnita, Dimensiuni: 425m alt - 3604m lungime; Acces: com. Ciresu - sat Jupanesti - 600m SE; Interes: *** monument al naturii (Epuran - Topolnita- intrare)
Ciresu : Pestera Topolnita (P. Napului, Tunelul de la Marga, P. Prosacul, P. Femeii de la Ciresu, Gaura lui Ciocardie, P. Sohodol), Munti: Podisul Mehedinti - Deal Prosacului, Asezare: raul Topolnita primeste paraul Ponorat si paraul Gaurinti, Dimensiuni: 400m alt - 16000m lungime; Acces: Ciresu; Interes: **** (Epuran - Topolnita- iesire) lacuri carstice
_____________________________ P.S.1.: Aceste Catedrale ale Naturii,
ar aduce sute de mii de euro tarii,
ar scoate ZONA din mizerie! Dar...
Cineva trebuie sa GANDEASCA!
Cineva trebuie sa ACTIONEZE!
In interes public, national!
Apropo ... mai trebuie si 5 km de asfalt! Cand s-a terminat campania electorala,
au terminat ... si cu asfaltarea!
Mai putin ... cei 5 km, acum lipsa!
Vai voua, politicieni de doi bani!
______________________________
P.S.2.: Banii curg pe apa Topolnitei Complexul carstic si Cheile Topolnitei au fost declarate rezervatie naturala, amplasata la o altitudine de 400-600 m cu o suprafata cuprinsa in fondul forestier de 56,7 ha.
Pestera are o dezvoltare a retelei explorate de aproape 25 km, este etajata pe cinci niveluri si compusa din galerii de dimensiuni gigantice cu forme endocarstice unicat din punct de vedere stiintific si peisagistic.
In pestera Topolnita se pot urmari toate stadiile de evolutie ale unei pesteri, de la actiunea de sapare a apei si pana la aceea de colmatare prin prabusiri si stalagmitari.
Locul ar putea fi unul de explorare foarte cautat, starea de conservare a pesterii - dupa cum sustin speologii - fiind, deocamdata, buna... Dar...
Desi categoriile de lucrari vizate pentru a asigura accesibilitatea turistilor in complexul carstic cuprindea piste betonate, cu balustrade si scari in sectoarele denivelate si electrificarea pesterii pentru principalele puncte de atractie, intre care Loja, Padurea de Lumanari, Sala Piticilor ori Lacul de Clestar, lipsa fondurilor a determinat inchiderea pesterii inainte de 1989.
Ea este vizitata doar de... lilieci, de catre speologii de la Bucuresti si de specialistii in domeniu de la Muzeul Regiunii "Portile de Fier". Au cimentat intrarea si nu mai este accesibila turistilor. Cand era deschisa - chiar si asa neamenajata - aveam turisti din toata lumea si pentru noi era un mare avantaj", a mai spus primarul Tarlui.
In zadar se zbat cei de la Ciresu sa convinga factorii de decizie sa se implice in amenajarea turistica a pesterii. Cu aproape doua decenii in urma, o societate de turism din Germania si-a manifestat disponibilitatea de a investi aici, dar autoritatile comuniste ale Mehedintiului au respins generoasa oferta...
Regretabil ca promovarea aproape inexistenta si nepasarea autoritatilor duc la necunoasterea pe mai departe a acestei inegalabile frumuseti naturale, de pe urma careia s-ar putea incasa bani buni ce-ar face ca locurile astea sa nu mai fie izolate si oamenii tare necajiti. Blestemati parca sa ramana in tristetea lor atat de simbolic exprimata pe troita de pe Matorat, aflata deasupra misteriosului coridor subteran... Integral, aici: Necunoscute fenomene carstice Pe Topolnita, dupa Prosec, coridorul misterios din Podisul Mehedinti
de GHEORGHE TIGANELE
Peştera lui Epuran se găseşte în apropierea localităţii Jupâneşti, comuna Cireşu din Podişul Mehedinţi, componentă a complexului carstic al Proscaului. 
