Tăblițele de smarald ale lui Thoth atlantul. TABLITA 7 - CEI SAPTE MAESTRI. TABLITA 8 - CHEIA MISTERELOR.

Motto:

 Pe adresa dumneavoastra, un scurt mesaj! "Tăblițele de smarald ale lui Thoth atlantul", este un TEXT mai mult decat misterios, descoperit in 1925 si publicat in 1930. Incet,incet, a fost publicat in toate limbile pamantului! Acum cativa ani, era internetul plin, inclusiv cu doua TRADUCERI in limba romana. Mai mult, in aceeasi perioada, a aparut si in librariile din Romania. Azi... din motive care mie imi scapa... este tot mai greu de gasit! Norocul este in cei care l-au arhivat [ ca mine ], sau celor care l-au publicat pe unele bloguri! Este un TEXT profund, cu origine enigmatica! Dar... merita toata ATENTIA! Contine advaruri uriase, incifrate misterios! Pentru aprecieri, studiu si distribuiri,

Va Multumesc frumos! Admin, Romania megalitica

=======================================

TABLITA 7 - CEI SAPTE MAESTRI.
=======================================


Ia aminte omule și ascultă-mi Vocea.
Deschide-ți mintea-spațiu și soarbe din înțelepciunea mea.
Întunecată e calea VIEȚII pe care pășești.
Multe sunt capcanele care îți apar în cale.

Caută întotdeauna să capeți și mai multă înțelepciune.
Găsește-o iar ea iți va lumina drumul.

Omule, deschide-ți SUFLETUL COSMOSULUI,
Si lasă-l să curgă prin tine, una cu SUFLETUL tău.

LUMINA este veșnică iar întunericul este efemer.
Caută de-a pururi, omule, LUMINA.
De fiecare dată când Lumina îți va umple ființa
Întunericul va dispărea curând din tine.

Deschide-ți-vă sufletele FRAȚILOR LUMINII.
Dați-le voie să intre și să vă umple cu LUMINA.
Ridicați-vă ochii spre LUMINA cosmosului.
Îndreptați-vă întotdeauna fața spre țel.
Doar căpătând lumina întregii înțelepciuni,
Veți deveni una cu țelul Infinitului.

Căutați întotdeauna Unicitatea eternă.
Căutați întotdeauna Lumina din Unu.

Ascultă-mi Vocea, omule
Cântând cântecul Luminii și al Vieții
In orice spațiu, Lumina este predominantă,
Înconjurându-i pe toți cu flamuri de foc.

Căutând întotdeauna în vălul intunericului
Undeva vei găsi cu siguranță Lumina.
Ascunsă și îngropată, rătăcită de cunoașterea omului,
Adânc în finit există Infinitul.

Pierdută, dar prezentă, curgând prin orice,
Viețuind în TOT este CREIERUL INFINIT.
In toate spațiile, există doar o SINGURA înțelepciune.
Fără îndoială este UNA din UNUL.

Tot ceea ce există apare din LUMINA, iar LUMINA apare din TOT.
Toată creația se sprijină pe ORDINE:
LEGEA guvernează spațiul unde există INFINITUL.

Din echilibru provin marile cicluri,
Deplasându-se în armonie spre sfârșitul Infinitului.

Să știi, omule, că departe în spațiu-timp,
Însuși INFINITUL se va transforma.

Ia aminte și ascultă Vocea Înțelepciunii:
Află că TOTUL se crează din TOT în permanență.

Afla ca prin timp poți urma înțelepciunea
Si să descoperi și mai multă lumină în calea ta.

Da, vei descoperi că dacă nu cauți, țelul tău te va ocoli din zi în zi.

Cu mult timp în urmă, în SĂLILE DIN AMENTI
Eu, Thoth, am stat în fața Maeștrilor ciclurilor.
Preaputernici, atât ca forță cât și ca înțelepciune nedezvăluită.
Condus de Locuitor, I-am văzut pentru prima dată.

Mai apoi însă eliberat fiind, puteam să intru în conclavul lor când doream.

Adesea am mers pe calea întunecoasă spre SALA unde LUMINA strălucește de-a pururi.
Am aflat despre Maeștrii Ciclurilor, ce aduceau înțelepciune din ciclurile trecute.

In acel ciclu EI se manifestau ca ghizi ai oamenilor către cunoașterea TOTULUI.
Sapte sunt la număr, atotputernici, transmițând prin mine aceste cuvinte oamenilor.
Epoci la rând, am stat în fata lor ascultându-le cuvintele ce nu răsunau.

Odată mi-au spus:
Omule, vrei să capeți înțelepciune?
Caută în inima flăcării.
Vrei să capeți cunoștințe despre putere?
Caută în inima flăcării.
Vrei să fii una cu inima flăcării?
Caută atunci în propria-ți flacără ascunsă în interiorul tău.

De multe ori mi-au vorbit,
Împărtășindu-mi înțelepciunea nelumească;
Arătându-mi noi căi spre lumină;
Împărtășindu-mi înțelepciunea adusă de deasupra.
Oferindu-mi cunoaștere,
Învățându-ma despre LEGE, despre ordinea la TOATE.

Vorbitu-mi-au din nou, cei ȘAPTE, SPUNÂND:
“De dincolo de timp venim, omule,
Călătorit-am de dincolo de SPAȚIU-TIMP,
Da, din locul unde se termină Infinitul.
Când tu și frații tăi erați fără de formă,
Noi aveam deja forma din ordinea TOTULUI.
Nu suntem precum oamenii,
Deși odată fost-am oameni și noi.

Din Marele Vid ne-am născut
In conformitate cu LEGEA.
Căci trebuie să știi că ceea ce e format
Cu adevărat nu are formă decât în ochii tăi.

Iar apoi îmi vorbiră din nou cei ȘAPTE, zicând:
Copil al LUMINII, THOTH, ești liber, să călătorești pe calea luminoasă
Până când TOATE vor deveni UNA.”

Ne-am născut în ordinea noastră:
TREI, PATRU, CINCI, SASE, ȘAPTE, OPT - NOUA.
Află că acestea sunt numerele ciclurilor din care am coborât către oameni.
Fiecare avem aici o datorie de împlinit;
Fiecare avem aici o forță de controlat.
Cu toate acestea suntem UNA cu SUFLETUL ciclului nostru.

Totuși și NOI căutăm un țel.
Dincolo de înțelegerea omului, Infinitul se extinde în ceva mai măreț decât TOTUL.
Acolo, într-un timp care nu e totuși timp, cu TOȚI vom deveni UNUL
Cu ceva mai măreț decât TOTUL.

Timpul și spațiul se mișcă în cercuri.
Cunoaște-le legea și vei fi și tu liber.
Da, liber fi-vei să treci prin cicluri-
Să treci de cei care păzesc ușa.

Apoi îmi vorbi al NOUĂLEA spunând:
Eon după eon am existat, necunoscând VIATA și negustând din moarte.

Căci află  omule că departe în viitor, Viața și moartea sunt una cu TOTUL.
Echilibrându-se atât de perfect una pe cealaltă
Cum nici nu mai există în Unitatea TOTULUI.

In oamenii acestui ciclu, forța vieții este răspândită,
Dar viața în dezvoltarea ei devine una cu TOTUL.

Aici eu mă manifest în acest ciclu al vostru,
Dar în același timp sunt și în viitorul timpului vostru.

Pentru mine timpul nu există, căci în lumea mea timpul nu există,
Căci fără formă suntem NOI.

NOI viață nu avem dar totuși avem existența, mai deplină, mai măreață și mai liberi decât tine.
Omul e ca o flacără legată de un munte,
Dar NOI vom fi întotdeauna liberi în ciclul nostru.

Află, omule, că pe măsură ce vei înainta în ciclul ce ți se întinde înainte-ți
Viața însăți va trece în întuneric și doar esența Sufletului va rămâne.

Apoi îmi vorbi Maestrul OPT, zicând:
Tot ce cunoști nu e decât o parte din puțin.
Încă nu ai ajuns la Măreție.

Departe în spațiu unde LUMINA domnește
Eu am intrat în LUMINA.

Forma am primit dar nu sunt ca tine.

Un corp de Lumină a fost formată forma mea fără de formă.
Nu cunosc VIATA și nici MOARTEA, dar sunt totuși Maestru a tot ce există.

Caută să găsești calea printre piedici.
Călătorește pe drumul care duce spre LUMINA.

Îmi vorbi din nou NOUA, zicând:
Caută să găsești calea spre infinit.

Nu e imposibil să-ți dezvolți o conștiință superioară.

Căci atunci când DOI va deveni UNUL Iar UNUL se va transforma în TOT,
Atunci vei ști că bariera s-a ridicat, și că te-ai eliberat de cale.

Dezvoltă-te de la formă la fără de formă.
Si liber vei putea fi de cale.

Astfel, de-a lungul secolelor ascultat-am, învățând calea spre TOT.
Acum îmi îndrept gândurile spre TOT CE EXISTA.
Ascultă și auzi când te cheamă.

LUMINA, atotbiruitoare, Una cu TOTUL și TOTUL cu UNUL,
Curgi spre mine prin canal.
Intră în mine ca să mă pot elibera.

Contopește-mă cu TOTUL, strălucind din întunecimea nopții.
Eliberează-mă de tot spațiu-timp, eliberează-mă de Vălul nopții.
Eu, copilul LUMINII, poruncesc: eliberat din întuneric sa fiu.

Fără de formă sunt pentru Sufletul-Lumină, fără formă dar strălucind totuși luminos.
Știu că lanțurile intunericului trebuie să fie sfărâmate și să cadă în fața luminii.
Acum înțelepciune îți ofer.
Liber poți fi, omule, trăind în lumină și în strălucire.

Nu-ți întoarce fața de la Lumină.
Sufletul tău locuiește pe tărâmuri luminoase.

Ești copilul Luminii.
Îndreaptă-ți gândurile spre interior nu spre exterior.

Găsește-ți Sufletul-Lumină din interiorul tău.

Află ca tu ești MAESTRUL.
Totul vine din interior.

Îndreaptă-te spre tărâmurile luminii.
Îndreaptă-ți gândul spre Lumină.

Află că ești una cu Cosmosul, o flacără și un Copil al Luminii.

Acum însă te previn:
Nu-ți lăsa gândul să se îndepărteze.
Să știi că lumina curge de-a pururi prin corpul tău.

Nu te îndrepta spre FRAȚII ÎNTUNECAȚI ce vin de la FRAȚII ÎNTUNERICULUI.
Tine mereu ochii larg deschiși, și sufletul în acord cu Lumina.

Preia această înțelepciune și apleacă-te asupra ei cu atenție.

Ascultă-mi Vocea și conformează-te.
Urmează calea spre lumină, și vei deveni UNA cu calea.
========================================
======================================================

TABLITA 8 - CHEIA MISTERELOR.
======================================================

Ție, omule, ți-am oferit învățătura mea.

Ție ți-am oferit Lumina.

 

Ascultă și primește-mi înțelepciunea

Adusă din spațiu, din planuri de dincoace și de dincolo.

 

Om nu sunt căci m-am eliberat de dimensiuni și planuri.

 

În fiecare din acestea am alt corp.

În fiecare, îmi schimb forma.

Acum știu că ce e fără formă e tot ce e din formă.

 

Măreață e înțelepciunea celor Șapte.

Atotputernici sunt EI,

Se manifestă prin puterea lor,

Plini de forță de dincolo de timp și spațiu.

 

Ascultă aceste cuvinte înțelepte.

Ascultă-le și transformă-le în ale tale.

Descoperă în ele ce e fără formă.

 

Misterul nu e decât învățătura ascunsă.

Cunoaște-o și te vei desăvârși.

 

Găsește înțelepciunea adânc îngropată

Și devino stăpânul intunericului și al Luminii.

 

Profunde sunt tainele ce te înconjoară,

Ascunse sunt secretele Celor Bătrâni.

 

Caută printre CHEILE ÎNȚELEPCIUNII mele.

Vei găsi cu siguranță calea.

 

Poarta spre putere e tainică, dar cel care se desăvârșește o va primi.

 

Privește spre LUMINĂ! Frate al meu.

Fii deschis și vei primi.

 

Grăbește pasul prin valea intunericului.

Triumfă asupra locuitorului nopții.

 

Îndreaptă-ți mereu ochii spre PLANUL LUMINII, și vei deveni UNA cu LUMINA.

 

Omul e în proces de transformare spre forme care nu sunt din această lume.

Se dezvoltă către timpul fără de formă, un plan din ciclul superior.

 

Află că trebuie să devii fără de formă înainte de a deveni LUMINĂ.

 

Ascultă, omule, vocea mea, care iți povestește despre căile Luminii,

Arătându-ți calea spre desăvârșire când te vei contopi cu Lumina.

 

Caută tainele din centrul Pământului.

Învață LEGEA care există, care ține stelele în echilibru

Prin forța ceții primordiale.

 

Caută flacăra VIEȚII PĂMÂNTULUI.

Scaldă-te în flacăra ei.

 

Urmează calea până când și tu vei deveni o flacără.

 

Spune cuvinte fără să le rostești celor care locuiesc dedesubt.

 

Intră în templul luminat în albastru și scaldă-te în focul vieții.

 

Află, omule, că ești o ființă complexă de pământ și foc.

Permite-i flăcării tale să strălucească cu putere.

Fii doar foc.

 

Înțelepciune e ascunsă în întuneric.

 

Când vei fi luminat de flacăra Sufletului,

Descoperă înțelepciunea și fi NĂSCUT DIN LUMINĂ,

Un Soare al Luminii fără formă.

 

Caută și mai multă înțelepciune.

Găsește-o în inima flăcării.

 

Descoperă asta doar prin truda iar Lumina se va revărsa în creierul tău.

Ascultă-mi vocea și conformează-te.

 

Rupe Valurile intunericului.

Străluce ca o LUMINĂ pe CALE.

 

Povestesc despre Străvechea Atlantida,

Povestesc despre zilele Regatului Umbrelor,

Povestesc despre venirea Copiilor umbrelor.

 

De foarte departe au fost ei chemați de către înțelepciunea pământenilor,

Chemați cu scopul de a câștiga mare putere.

 

Înainte ca Atlantida sa existe,

Erau oameni care explorau întunericul,

Folosind magia neagră pentru a chema ființe din lumea de sub noi.

 

Au sosit astfel ele în acest ciclu.

Fără nici o altă vibrație, existând nevăzute de către copiii pământenilor.

Puteau exista în formă doar prin sânge.

Si puteau trăi în lume doar prin om.

 

In epocile trecute au fost cucerite de către Maeștri,

Si conduse dedesubt în locul de unde veniseră.

 

Dar câteva au reușit să rămână, ascunse în spații și planuri necunoscute omului.

 

Au locuit în Atlantida ca umbre, apărând din când în când printre oameni.

Când sânge se oferea veneau să locuiască printre oameni.

 

Sub formă de oameni au apărut printre noi, dar doar la înfățișare erau oameni.

 

Cap de șarpe aveau de fapt dar oamenii ii vedeau la fel ca pe oameni.

S-au insinuat în Consilii, luând forme asemănătoare oamenilor.

Omorând prin puterea lor Stăpânii regatelor,

Preluându-le înfățișarea și domnind peste oameni.

 

Doar prin magie puteau fi descoperiți.

Doar prin sunet li se putea vedea fața.

 

Căutat-au ei din Regatul umbrelor

Să distrugă omul și să domnească în locul lui.

 

Dar, află omule, că Maeștrii erau atotputernici în magie,

In stare să ridice Vălul de pe chipul șarpelui, în stare să-l trimită la locul lui.

 

Venit-au la om și învățatu-l-au secretul,

CUVÂNTUL pe care doar un om îl poate pronunța.

Repede apoi au ridicat Vălul de pe fața șarpelui și l-au alungat dintre oameni.

 

Totuși, ai grijă, șarpele trăiește încă într-un loc care se deschide uneori spre lume.

 

Nevăzuți merg printre noi în locuri unde ritualurile au fost rostite.

 

Pe măsură ce timpul se scurge, din nou vor lua înfățișarea omului.

Chemați pot fi ei de maestrul care știe albul și negrul,

Doar maestrul alb însă ii poate controla

Si lega cât sunt sub formă de om.

 

Nu căuta regatul umbrelor, căci răul va apărea cu siguranță.

Căci doar maestrul luminii va triumfa asupra umbrei fricii.

 

Află, fratele meu, că teama e un mare obstacol.

Fii maestru al luminii intru toate, și umbra va dispărea.

 

Ascultă și ia aminte la înțelepciunea mea, glasul LUMINII e limpede.

Nu căuta valea umbrei, iar LUMINA va apărea de la sine.

 

Ascultă, omule, înțelepciunea mea profundă.

Îți vorbesc de învățături ascunse omului.

 

Departe fost-am în călătoria mea prin spațiu-timp,

Până la capătul spațiului acestui ciclu.

 

Da, am aruncat o privire la PĂZITORII Barierei,

Care îl așteptau pe cel ce urma să treacă de ei

In acel spațiu unde timpul nu există,

Abia I-am simțit pe păzitorii ciclurilor.

 

Ei se mișcă doar în unghiuri.

Nu sunt eliberați de dimensiunile curbe.

 

Ciudați și înspăimântători sunt PĂZITORII Barierei.

 

Urmăresc conștiința până la marginile spațiului.

Să nu crezi ca vei scăpa intrând în corp,

Căci ei urmăresc cu repeziciune Sufletul în unghiuri.

 

Doar cercul îți va oferi protecție, te va salva din ghearele

LOCUITORILOR ÎN UNGHIURI.

 

Odată, într-un timp apus, m-am apropiat de măreața Barieră,

Si am văzut pe țărmurile unde timpul nu există,

Formele fără de formă ale PĂZITORILOR barierei.

 

Ascunși dincolo de timp i-am descoperit;

Iar EI, simțindu-mă de la distantă, s-au ridicat, au scos un sunet ca de clopot

care a putut fi auzit din ciclu în ciclu și s-au deplasat prin spațiu către sufletul meu.

 

Fugit-am atunci repede din calea lor, înapoi de la capătul de neimaginat al timpului.

Dar ei m-au urmărit continuu, mișcându-se în unghiuri ciudate necunoscute omului.

 

Pe țărmurile gri al capătului TIMPULUI-SPAȚIU am găsit PĂZITORII Barierei,

Atacând Sufletul care încearcă să treacă dincolo de timp.

 

Am fugit în cercuri înapoi în corp.

Am fugit dar cu repeziciune m-au urmărit și ei.

Devoratorii m-au urmărit, căutând prin unghiuri să-mi mistuie Sufletul.

 

Află, omule, că Sufletul care provoacă Bariera poate fi înrobit

De către PĂZITORII de dincolo de timp,

ținut în robie până când acest ciclu se încheie

Si lăsat în urmă când conștiința pleacă.

 

Intrat-am în corp.

Am creat cercuri ce nu au unghiuri,

Am creat forma care din forma mea a fost creata.

mi-am transformat corpul într-un cerc

iar urmăritorii s-au pierdut în cercurile timpului.

 

Cu toate acestea, când ies din corp, trebuie să fiu prudent oricând

Să nu mă mișc în unghiuri căci altfel sufletul meu poate să nu mai fie niciodată liber.

 

Să știi că PĂZITORII Barierei se mișcă doar în unghiuri

Si niciodată pe curbele spațiului.

 

Doar mișcându-te și tu în curbe poți scăpa de ei,

Căci în unghiuri te vor putea urmări.

 

Omule, ia aminte la ce-ți spun:

Nu căuta să deschizi poarta ce dă dincolo de timp.

Puțini sunt cei care au reușit să treacă de Barieră

Către LUMINA mai mare ce strălucește dincolo.

 

Căci trebuie să știi că de-a pururi locuitorii

Caută astfel de Suflete pentru a le înrobi.

 

Ascultă și ia aminte, omule:

Caută să te miști nu în unghiuri ci în curbe,

Iar dacă, în timp ce ești în afara corpului,

Auzi un sunet ca un lătrat de câine de vânătoare

Răsunând clar, ca un clopot în ființa ta, fugi înapoi în corp în cercuri.

 

Dupa ce ai intrat în forma în care locuiești,

folosește crucea și cercul combinându-le.

 

Deschide gura și folosește-ți Vocea.

 

Rostește CUVÂNTUL și vei fi eliberat.

Doar cel care are LUMINĂ pe deplin poate spera să treacă de păzitorii căii.

 

Iar apoi trebuie să se miște în curbe și unghiuri ciudate

Care sunt formate în direcții necunoscute omului.

 

Ascultă și ia aminte, omule:

Nu încerca să treci de păzitorii căii.

 

Mai degrabă caută să-ți sporești Lumina și pregătește-te să-ți continui drumul.

LUMINA este țelul tău suprem, fratele meu.

Caută și găsește de-a pururi Lumina pe calea ta.

-va urma-

====================================

==============================================

=============================================================