Cine si de ce... ascund ADEVARUL?? Ce se ascunde sub statuile din Insula Paștelui ?!? Din 2010 dezgropate... doar 2 statui ?!?... /Dar pana in 2010... ce au facut?? Unde sunt REZULTATELE cercetarilor?

---

Cu toții am văzut fotografii cu statuile din Insula Paștelui, iar cei mai norocoși au reușit chiar să le viziteze. Misterioasele capete care privesc în zare apar peste tot: în reviste de turism, filme documentare sau cercetări arheologice.
Puțini știu, însă, că statuile din Insula Paștelui ascund un secret…

Statuile din Insula Paștelui – O mie de giganți

Peste o mie de capete enigmatice, cu o greutate medie de 12,5 tone și cu o înălțime de aproximativ 4 metri, împânzesc Insula Paștelui. Teoria general acceptată este că au fost sculptate de civilizația Rapa Nui între 1200 și 1500 e.n.
Totuși, nimeni nu a reușit să explice cum a reușit un popor cu posibilități tehnice extrem de reduse să construiască astfel de monumente. Mai mult, cercetările au scos la iveală faptul că sculpturile gigantice sunt mult mai mărețe decât se credea.
Conform ultimelor descoperiri, capetele statuilor sunt atașate de corpuri îngropate adânc în pământ.



Descoperirea a fost făcută de o echipă condusă de arheologul Jo Anne Van Tilburg, directorul Proiectului Insula Paștelui.



Echipa a început săpăturile în Insula Paștelui în anul 2010. De atunci, oamenii de știință au dezgropat două statui, ambele având corpuri de aproximativ 7 metri.



Potrivit arheologilor, statuile n-au fost îngropate intenționat. Ele au fost acoperite de pământ în timp, din cauza modificărilor climatice.




Și mai straniu este că pe statuile din Insula Paștelui au fost descoperite simboluri care se regăsesc și pe stâlpii de la Gobekli Tepe, cel mai vechi templu din lume.
Ridicat aum 12.000 de ani, Gobekli Tepe (sau „Dealul burtos”) este o ghicitoare impenetrabilă a antichității timpurii, când omul nu cunoștea nici măcar scrisul.
---------------------------------------------
 Sursa: https://incredibilia.ro/ce-se-ascunde-sub-statuile-din-insula-pastelui/

Corbii de Piatră. O COMOARĂ INESTIMABILĂ, lăsată de izbeliște și de care ne batem joc! / (The Stone Ravens) Monastery – a rupestrian ensemble full of history and mystery, a unique place in Romania.

OFICIAL, iata ce se cunoaste/spune/scrie: 🔴 ROM “Mănăstirea Corbii de Piatră este o mănăstire din România situată în satul Jgheaburi, comuna Corbi, (județul Argeș).
 ------------------------------------------------
Mănăstirea este un ansamblu rupestru din secolul XIV, reînființat în anul 1512, în perioada domnitorului Neagoe Basarab (1512-1521). Biserica mănăstirii este săpată în stâncă (gresie). Lângă biserică, săpat tot în stâncă, se află trapeza mănăstirii, sala de mese a mănăstirii, un spațiu dăltuit la rându-i în stâncă, despre care tradiția afirmă că a fost folosit de Neagoe Basarab ca tribunal în aer liber, pentru a face judecăți publice.

Este situată la 400 m de centrul comunei Corbi, pe malul stâng al Râului Doamnei(județul Argeș). Această localitate este atestată ca fiind locul de baștină al Corvineștilor. În prezent încă se mai pot observa în zonă ruinele castelului lui Voicu, tatăl lui Ioan Corvin. Biserica rupestră de la Corbii de Piatră a fost săpată în peretele masiv de stâncă, înalt de circa 30 m și lung de 14,5 m. Prima atestare documentară este la 23 iunie 1512, dar există informații certe conform cărora biserica a existat și înainte de această dată.

La 23 iunie 1512, monahia Magdalina – în mirenie Mușa, fiică și soție de boier, proprietară ereditară a moșiei de la Corbi, (re)înființează Mânăstirea de la Corbii de Piatră. Sfântul lăcaș a primit hramul ”Adormirea Maicii Domnului” și a fost închinată domnitorului Neagoe Basarab. Astfel, locașul capătă încă de la (re)înființare statutul de mănăstire domnească. În 1897, în timpul slujbei de Înviere, peretele vestic al naosului s-a surpat, nerănind pe nimeni. În vara aceluiași an, credincioșii au adus niște meșteri italieni cioplitori în piatră de la Albeștii de Mușcel pentru a reconstrui peretele surpat. Biserica este deosebit de valoroasă, nu numai prin felul în care a fost implantată în stâncă, ci și prin pictura care o împodobește, despre care specialiștii afirmă că este în cea mai pură tradiție bizantină, datând din secolul al XIV-lea sau chiar mai devreme. Sfântul lăcaș era cunoscut în vechime și sub numele de mănăstirea de la Meriș sau mănăstirea Meriș. Inițial, biserica avea 2 altare pe un singur naos, caracteristică prin care biserica rupestră este unică în România. Posibilitatea avansată de unii cum că unul dintre altare ar fi fost catolic este pură fantezie. Ambele altare au fost ortodoxe fiind realizate în cea mai pură tradiție bizantină. De altfel biserica se înrudește tipologic cu grupul de biserici rupestre din Capadocia, arhitectura bisericuței derivând tipologic din bisericile sală, cu două altare, dedicate unui hram dublu, caracteristici ale lumii bizantine din sec. X. Deasupra peretelui vestic al bisericii rupestre este amplasată o cruce de tip latin cu capitel piramidal detașabil de la anul 1761. La aproximativ 280 m de biserică se află piatra și stânca haiducului corbean Zdrelea. Monahia Magdalina, ctitora restauratoare a lăcașului de la Corbii de Piatră ca așezământ monahal, era mătușa voievodului Neagoe Basarab. Această legătură de rudenie face ca să nu mai apară surprinzătoare închinarea monastirii, la câteva luni după redeschidere, domnitorului Neagoe. Mănăstirea a fost redeschisă în 2003 iar de atunci se fac slujbe zilnice după rânduiala monahală.” https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83...

🔴 ENG : Corbii de Piatră (The Stone Ravens) Monastery –a rupestrian ensemble full of history and mystery, a unique place in Romania

In the village Corbi from Argeș County – the native place of the Corvin bloodline – in a space as if depicted from another world, there is an age-old place of worship built into the rock.

 

" The Corbii de Piatră Monastery is lying in a place as if chosen by the Divinity itself and the construction itself is remarkable by its complete simplicity that makes you meditate, introspect and pray. The church is documentary attested in 1512 when it became a place of worship having as titular Saint ”The Assumption of Mary” in the honor of the ruler Neagoe Basarab."

There are several opinions about the age of this place of worship, opinions that consider that its origins would be in immemorial historical times.

Dug into a huge rock wall (30 m high and 14.5 m long), the church is, from an architectural point of view, falls into the byzantine architectural typology, characteristically for the 10thCentury.

On the other hand, this type of rupestrian citadel, having a camouflaged entrance (under 1 meter high) determines some historians to presume its age to be around the period the Christians were persecuted, that is about the end of the 2ndCentury, B.C. Other historians place their suppositions further back, presupposing that here would have been a Dacian place of worship, votive to the ancient God Zalmoxis.

The unicity of this monastery is not given only by its aspect and the space around it but also by the fact that the church has two altars for the same nave. In front of the entry into the church, there is the refectory (the canteen of the monastery). The interior of the church is sublime, silent and simple.

It is worth noting that the mural painting date from the 14th Century and still has large original parts of the old painting, depicting biblical scenes: The Nativity Scene, The Raising of Lazarus, The Annunciation, and The Transfiguration.It is considered to be the oldest rupestrian painting into the country.

An 11th old Century wooden church, placed into the yard, poorly build, skewed by the time and weather-bitten, completes the whole image full of spirituality and depth. This mysterious hermitage, from immemorial times, in which you are only allowed to whisper heavenly-minded and humble, is a place of pilgrimage for the believers and for the tourists that are seeking places endowed with special energies.

Sursa:  http://www.imperialtransilvania.com/2018/01/21/read-more/argomenti/places-of-interest-1/articolo/corbii-de-piatra-the-stone-ravens-monastery-a-rupestrian-ensemble-full-of-history-and-mystery.html

-------------------------------------------------------------

Corbii de Piatra, judetul Arges, Romania. Un nepretuit, enigmatic si misterios artefact megalitic, lasat ca atatea altele... in crunta nepasare. Ce ne spun arheologii, specialistii? Nimic! Ei, tac! Ei, nu au puncte de vedere! Dar... unde nu este... nici Dumnezeu... nu cere!

-------------------------------------------

 http://romaniamegalitica.blogspot.com/2015/09/corbii-de-piatra-judetul-arges-romania.html

------------------------------------

Mănăstirea Corbii de Piatră | Vedere aeriana din drona | 4K

https://www.youtube.com/watch?v=xTapj55VtOI

----------------------------------------------
Știți care mai este ANOMALIA?
Asa zișii oameni de știință/arheologii... se fac ca nu vad/nu aud/nu  înțeleg! 
Asta e situația.../ăștia sunt 'istoricii de azi'.../cu ei 'defilam'! Din păcate!
Din motive temeinice și obiective, nu pot face public ce știu/cunosc! Se va afla... cândva!

REMEMBER! US... dar pe noi... de ce ne 'furi' si azi? Operaţiunea Paperclip, sau cum au „furat” americanii savanţii naziştilor

Vânătoarea de creiere continua și azi! Am cheltuit și cheltuim MILIARDE în pregătirea cetățenilor romani... dar 'beneficiarii' sunt.../ în alte parți! Operaţiunea Paperclip, sau cum au „furat” americanii savanţii naziştilor
-------------------------
Imediat după încheierea celui de al Doilea Război Mondial, o agenţie secretă americană a pus în practică un plan pe cât de îndrăzneţ, pe atât de folositor pentru Statele Unite. Acesta avea în vedere nici mai mult, nici mai puţin decât capturarea, sau convingerea (după caz) a tuturor savanţilor germani care lucraseră sub regimul nazist la dezvoltarea unor arme extraordinare şi nu numai. Episodul, denumit Operaţiunea Paperclip nu era deloc unul singular. Americanii trebuiau să se grăbească la modul cel mai serios. La celălalt capăt al Europei, sovieticii începuseră deja propria lor vânătoare de creiere. Scopul era acelaşi...
------------------------------------
Ce te faci când n-ai savanţi?
-------------------------------------
Recrutarea, răpirea sau chiar vânătoarea de oameni capabili şi inventivi nu este deloc o îndeltnicire nouă la scara istoriei. Ba din contră!
-----------------------------
Dacă studiem puţin trecutul militar al omenirii descoperim că de la sumerieni, egipteni, romani, bizantini, mongoli, otomani, până în zilele noastre, fiecare forţă militară angajată în orice conflict, încerca cu orice mijloace capturarea armurierilor şi meşterilor constructori inamici. Evident, odată ajunşi în tabăra duşmană, aceştia nu aveau încotro şi trebuiau să-şi ofere cunoştinţele acestora.
----------------------------------
Fenomenul a fost prezent în mai toate epocile istorice, având însă punctul culminant în perioada celor două Războaie Mondiale din secolul trecut. Confruntările americanilor cu armata nazistă au scos la iveală un fapt deranjant pentru autorităţile de la Washington. Din punct de vedere al armelor deţinute, dar mai ales al tehnologiilor militare de-a dreptul vizionare, germanii aveau un avans considerabil în faţa anglo-americanilor, nu mai pomenim de sovietici...
un grup de 104 experţi germani în tehnologia rachetelor la baza din Fort Bliss, Texas un grup de 104 experţi germani în tehnologia rachetelor la baza din Fort Bliss, Texas
----------------------------
Problema era una deosebit de importantă şi delicată, căci nici nu se sfârşise bine cea mai mare conflagraţie din istorie şi zorii Rozboiului Rece băteau deja la uşă. Statele Unite şi Marea Britanie, în particular erau conştiente de faptul că Uniunea Sovietică avea nu se va limita la rolul de rival eideologic şi cultural, dar prin politicile sale se erija deja într-un rival militar şi economic în viitor. Cu toate că războiul încă nu se încheiase, Marea Britanie şi Statele Unite ştiau deja că alianţa cu sovieticii se va sfârşi cât de curând, iar în codiţiile tensionate de atunci, oricare parte care ar fi obţinut supremaţia militară, urma să domine lumea şi să dicteze termenii propriei sale politici.
-------------------------------------
Ţinând cont de aceste raţiuni de stat de maximă importanţă Joint Intelligence Objectives Agency (un gen de agenţie de informaţii care combina activitatea viitoarei C.I.A. cu cea a unui serviciu de contraspionaj militar) a demarat un program extrem de ambiţios care avea să se concretizeze în celebra Operaţiune Paperclip. Atât de important era ţelul final al operaţiunii, încât agenţii săi au negat aliaţilor lor sovietici (de atunci) şi britanici că ar fi interesaţi de cunoştinţele savanţilor germani, cunoştinţe pe care le desconsiderau şi ridiculizau la nivel oficial.
----------------------------
Tot la nivel oficial termenii Operaţiunii Paperclip interziceau recrutarea sau racolarea oricărui savant sau cercetător german care a fost memebru al Partidului Naţional Socialist al lui Hitler sau ar fi fost implicat în experimente sadice, inumane sau ar fi luat parte la crime împotriva umanităţii. Realitatea a fost cum nu se paote mai diferită...

------------------------------
Mult râvnita listă a lui Osenberg
----------------------------
Într-adevăr, lista aceasta era probabil cel mai căutat document militar german de la închierea războiului, însă încă mai căutaţi erau oamenii care făceau parte din ea. Regimul nazist a fost dintotdeauna conştient atât de progresele tehnologiilor sale militare, cât şi de valoarea şi pregătirea oamenilor din spatele acestor adevărate inovaţii ale Zeului Marte.
------------------------------
După eşecul cuceririi şi ocupării URSS-ului, şi mai ales după începerea devastatoarei ofensive a sovieticilor care nu aveau să se oprească decât la Berlin, autorităţile naziste au fost conştiente de pericolul care-i viza pe cercetătorii lor cei mai importanţi care riscau să fie executaţi sau capturaţi de sovietici. Atunci, naziştii au ordonat întoarcerea în Germania a celor mai importanţi oameni de ştiinţă, cercetători şi tehnicieni.
---------------------------
Aceştia trebuiau neapărat să se întoarcă în interiorul granişelor germane unde urmau să fie folosiţi la alcătuirea unui plan fulger destinat stopării înaintării Armatei Roşii. „Armata de genii a lui Hitler”, cum fusese numită în grabă de către Aliaţi, această unitate formată în grabă de nazişti, includea un număr de circa 4.000 de experţi şi ingineri în studiul şi dezvoltarea potenţialului militar al rachetelor (în fond rachetele erau tot o invenţie germană). Savanţii germani au fost detaşaţi rapid în baza militară din Peenemunde, pe coasta maritimă din nord-estul Germaniei.
------------------------------
Firi suspicioase, naziştii vroiau ca toţi savanţii selectaţi pentru viitoarele lor planuri de război să corespundă din punct de vedere ideologic şi politic programei Partidului Naţional Socialist. Din acest motiv, i-au încredinţat lui Werner Osenberg, un cercetător militar, misiunea de a întocmi o listă cu colegii săi corecţi d.p.d.v. politic, deci demni de încrederea şi aprecierea finală a lui Adolf Hitler în persoană. Aşa a apărut Lista lui Osenberg, un document păstrat secret pentru mulţi ani de atunci încolo.
----------------------------
Aliaţii au dat din pură întâmplare peste ea. În luna mai a anului 1945, un spion polonez a găsit fragmente din Lista lui Osenberg ascunse într-o toaletă dintr-o clădire a Universităţii din Bonn. Lista a ajuns în mâinile celor din serviciul secret MI6, care au trimis-o omologilor lor americani. Robert B. Staver, şeful Direcţiei de Studii şi Cercetări asupra Aparatelor de Propulsie cu Reacţie din cadrul Armatei Americane s-a folosit din plin de această listă pentru a înjgheba, şi apoi completa, un prim nucleu de savanţi germani care aveau să fie capturaţi şi interogaţi. Printre primele nume din listă se evidenţia şi cel al celebrului Werner von Braun, cel mai important savant german şi pionerul rachetelor aşa cum le ştim şi la ora actuală.
------------------------------

Schimbarea taberelor (cu tot ce înseamnă asta)
----------------------------
Fenomenul nu este deloc unul nou în istorie. Cu atât mai mult cu cât savanţii germani nu prea aveau de ales. Un refuz de colaborare ar fi însemnat să intre pe mâna sovieticilor care s-ar fi purtat cu ei mult mai aspru decât americanii, şi germanii ştiau ce înseamnă să fii prizonier de război al Armatei Roşii, sau ar fi putut fi deferiţi Tribunalului de la Nurnberg pentru colaborarea unora dintre ei cu şefii lagărelor de exterminare de tristă amintire. În plus, miza şi interesele aflate în joc erau atât de mari încât americanii le-ar fi iertat savanţilor inclusiv participarea activă la crime împotriva umanităţii, în schimbul cunoştinţelor lor.
----------------------------------
La urma urmei nu au lansat ei expresia, cât se poate de adevărată, de altfel, „Knowledge is Power” ?
---------------------------------
Werner von Braun, spre exemplu, avea grad de colonel în SS, şi se folosea din plin de acest grad pentru a se deplasa pe tot teritoriul deţinut de germani, chiar şi în ultimele săptămâni de dinaintea încheierii războiului. Talentul şi creativitatea omului care inventase tehnologia rachetelor precum şi prototipul V2 erau suficiente pentru ca americanii să ordone o operaţiune de „înălbire” a trecutului acestuia înainte de a fi trimis în Statele Unite unde a beneficiat de cele mai bune condiţii de trai şi lucru din lume pentru restul tuturor zilelor sale.
----------------------------------
Ordinul de „înălbire” a sa fusese semnat chiar de preşedinţii americani din acele vremuri, iar von Braun a fost creierul din spatele aselenizării cu succes a americanilor din anul 1969. Cazul său nu a fost deloc singular, sute de astfel de cercetători germani au fost transformaţi pe loc, cu cetăţenie şi drepturi sporite în „cercetători guvernamentali americani”. După capturarea majorităţii savanţilor germani descoperiţi la Baza din Peenemunde, americanii i-au transferat temporar, cu tot cu familii, într-un loc sigur din Landshut, în sudul Bavariei. Dacă nu ar fi fost descoperită lista din toaletă, sovieticii ajungeau înaintea lor, iar Uniunea Sovietică ar fi avut un mare avantaj militar asupra întregii omeniri...
Werner von Braun (centru) în anul 1961, alături de membri ai echipei sale de studii.
--------------------------
Începând cu luna iulie a anului 1945, savanţii lui Hitler, cum li se zicea deja în cancelariile occidentale au fost transferaţi rapid pe pământ american. Iniţial au fost ţinuţi pentru interogatorii într-o închisoare secretă din Fort Hunt, statul Virginia. Conform surselor oficiale americane, savanţii germani nu au fost torturaţi, marea lor majoritate acceptând de bunăvoie să-şi continuie cercetările sub cetăţenie şi identitate americană.
------------------------------
Nici nu ar fi avut de ales...
-----------------------------
Sovieticii începuseră deja propriile lor „vânători de genii”, dar nu avuseseră norocul americanilor. Cu toate acestea, Washingtonul dăduse deja undă verde unei alte operaţiuni specializate, denumită Proiectul Safeheaven, care avea ca scop identificarea savanţilor capturaţi de sovietici, precum şi a celor care reuşiseră să fugă în Africa, Spania sau America de Sud.
-------------------------------
În anul 1947, Operaţiunea Paperclip putea fi considerată deja un succes, căci americanii reuşiseră să obţină un număr de aproximativ 1.800 cercetători germani, alături de 3.700 rude şi membri ai familiilor acestora care reuşiseră să scape de sovietici.
----------------------------------
Se estimează că din cauza acestei operaţiuni, Statele Unite au ţinut în loc reconstruirea Germaniei timp de trei ani de zile, căci şi statul german ar fi avut mult de câştigat de pe urma cercetătorilor săi.
----------------------------------
În urma Operaţiunii Paperclip, atât forţele armate americane, cât şi cercetarea ştiinţifică la nivel mondial au primit un impuls fără precedent, de-a dreptul extraordinar.
----------------------------------
Se estimează că în anul 1955, alţi 94 de savanţi germani care lucraseră la bazele americane din Germania, au ajuns în Stetele Unite, ridicând la circa 1,600 de oameni, numărul cercetătorilor puşi de americani să lucreze pentru ei. Mulţi dintre ei au impulsionat decisiv domenii importante ale ştiinţei şi cercetării. Bunăoară ingineria rachetelor americane a beneficiat nu numai de Werner von Braun, dar şi de Rudi Beichel, Magnus von Braun, Georg von Tiesenhausen, Ludwig Roth, Artur Rudolph şi mulţi alţii fără de care nu se poate imagina Programul Spaţial American de la începuturile sale până în prezent.
---------------------------------
Cercetarea în domeniul aeronauticii a fost impulsionată de nume mari precum Sighars F. Hoerner şi Alexander Martin Lippisch. Medicina, cercetarea în domeniul electronicii, ba chiar şi serviciile secrete au avut numai de câştigat de pe urma creierelor germane.
----------------------------------
Gurile rele vorbesc chiar despre faptul că toate tehnicile de tortură şi interogatorii dure folosite în CIA ar fi fost alcătuite pe baza informaţiilor obţinute de la cercetătorii germani care au făcut experimente pe oameni în lagărele naziste. Este cazul lui Hubertus Strughold care deşi a fost învinuit în cadrul Procesului de la Nurnberg că făcea experimente cumplite pe deţinuţii din Dachau, nu doar că nu a păţit nimic, dar se pare că a avut o funcţie importantă în cadrul NASA, iar biblioteca unei baze militare din San Antonio, Texas, poartă şi astăzi numele său...
------------------------------

Întotdeauna politicile mari au propriile raţiuni şi judecăţi de măsură...
------------------------------
Sursa:http://www.descopera.ro/…/12205352-operatiunea-paperclip-sa…