Nu ati gasit ce cautati? Incercati Google search pe siteul nostru!

Google Translate

luni, 15 februarie 2016

Comorile Romaniei. Enigme si mistere... la tot pasul! Pestera Polovragi, lacasul misterios al lui Zalmoxis. Triunghiul Bermudelor din Oltenia




Pestera Polovragi  este o pestera calda si umeda ,cu temperatura constanta 9 grade si umiditate medie  90%, care „plânge” cu picaturi din infiltratii, apa bogata fie în carbonat de calciu, fie în bioxid de siliciu, oxid de fier etc., functie de straturile pe care le strabate, le „spala” si le readuce, cu îndelunga rabdare, în propria-i excavatie. În functie de impuritatile pe care le transporta apa în galeria principala, aceasta îsi schimba culoarea din aval catre amonte.
pestera polovragi ,lacasul misterios al lui Zalmoxis
Pestera Polovragi  este una din pesterile mari ale tarii noastre, avand o lungime de peste 9300m(impreuna cu galeriile laterale) si care se situeaza, din acest punct de vedere, pe locul 5 intre pesterile din tara. Este alcatuita dintro galerie principala orizontala, din care se desprind, in special in prima si ultima portiune a ei, galerii laterale mici, multe din ele colmatate cu aluviuni. Pestera Polovragi a fost cunoascuta din timpuri stravechi, cercetarile arheologice scotand la iveala urme materiale inca din epoca bronzului.

 Printre atractiile acestei pesteri, unele având o legenda sau istorie interesanta, se afla: Scaunul lui Zalmoxis, Izvorul Sperantelor, Bolta însângerata, Camera Alba, Sala Divina, Moartea cu coasa, Cuptorul dacic, Regele si Regina, Casuta piticilor si Alba ca Zapada etc.
pestera polovragi ,scaunul lui Zalmoxis
Cei 800 de metri de galerie din Pestera Polovragi  vizitabili (din cei peste 10 kilometri cartati de speologi din amonte catre aval) reprezinta marea varsare, iar poarta turistica este avalul, ceea ce explica dimensiunile impresionante de la intrare si, totodata, necesitatea opririi vizitarii începând cu portiunea inaccesibila publicului larg.

Primul sector al galeriei (aproximativ 400 m de la intrare) din Pestera Polovragi  prezinta o încarcatura emotionala de exceptie deoarece, fiind cea mai accesibila portiune, a fost de-a lungul timpului un refugiu al localnicilor: daci, vraci, calugari, fiecare având marcat cel putin câte un simbol distinct.

Astfel, Scaunului lui Zalmoxis îi corespunde la suprafata, dupa cca. 350 metri coperta de roci, fosta cetate dacica „Cetatuia”.

Cuptoarelor de ardere a plantei polvraga le corespunde radacina uriasa a acesteia, disparuta, dar împietrita în tavanul pesterii drept marturie , iar locul ascezei calugarilor ( 1505-1968) este marcat de o pictura realizata de catre un calugar, în tehnica negru de fum, reprezentând simbolul mortii. Cronologia istorica se încheie cu Izvorul Sperantelor, un gur care nu seaca niciodata, din spatele caruia ne „priveste” Maica Domnului cu Pruncul în brate, poate cea de la manastirea vecina, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.cuptorul dacic de la pestera polovragi
Începând cu sectorul al doilea din  Pestera Polovragi , Sectorul Ogivelor, pozitionat între Culoarul Stâlpilor si Culoarul Sufocant, pestera devine tot mai interesanta din punct de vedere geomorfologic: dantelarii de turturi stalactitici, coloane intermediare, domuri, pâlcuri de stalagmite, bazine adânci, scurgeri parietale argiloase, ocru de pestera etc., unele dintre forme capatând chiar denumiri gratie spectaculozitatii lor.

Pestera Polovragi  a fost modelata de apele Oltetului in banda de calcare jurasice din sudul muntilor Parang si Capatanii, lata de 1-1,5 km, aici avandu-si obarsia si un izvor carstic ce apare, in chei, chiar in dreptul portalului pesterii.

 Intrarea in Pestera Polovragi se afla in imediata apropiere a drumului forestier, ce urca in chei.
 Prima descriere a Pestera Polovragi  a fost facuta de Joannes, in anul 1868, pentru ca in 1901, scriitorul Al. Valhuta sa o aminteasca in vestita sa lucrare “Romania pitoreasca”.
In 1929 , ea este cercetata si de Emil Racovita si R. Jeannel, pentru ca cercetrarile arheologice sa fie efectuate de catre C.S. Nicolaescu Plopsor in anul 1952.
cheile oltetului
Cheile Oltetului
In Pestera Polovragi a fost descoperita o noua specie de lilieci. Felicia Bantea, muzeograf si ghid al pesterii, a precizat ca a ramas surprinsa când a descoperit-o: „Am ramas suprinsa ca în colonia de rinolofus, sau liliacul cu potcoava care exista în pestera ,au aparut cam o suta de indivizi din alta specie. Se împaca foarte bine. Oricum, colonia era una mixta si acolo erau doua-trei specii“.
Pestera Polovragi se afla în administrarea Muzeului Judetean Gorj si a fost vizitata, anul trecut, de 25.000 de turisti, fiind obiectivul care a adus cele mai mari venituri si cei mai multi vizitatori.
Manastirea si pestera cu acelasi nume 
Pornind de la Manastirea Polovragi, cea care strajuieste ca o bariera capatul strazii principale aferenta comunei,  urcam în chei, initial de-a lungul Padurii Polovragi, arie naturala protejata pentru castanul comestibil si vegetatia de tip mediteranean. Iesind din dreptul padurii, malul abrupt din dreapta – Muntele Capatânii si strajerul din stânga – Muntele Parâng, vestesc intrarea în Cheile Oltetului. Drumul forestier, de utilitate publica, urca lin, paralel cu râul Oltet, care, din abisul albiei sale, desparte cei doi munti frati, sapând înca veritabile chei, cu pereti verticali, pe lungimea totala de 3 kilometri.Dupa 200 – 300 metri de urcus prin Cheile Oltetului, în dreapta, se deschide o poarta de dimensiuni impresionante, a carei amenajare ne îndeamna sa intram :  Polovragi…

 In constiinta localnicilor, se pastreaza vie o credinta conform careia, liderul spiritual al geto-dacilor, Zalmoxis, ar fi locuit în Pestera Polovragi. Tot aici, vracii prelucrau o planta rara, numita povraga, polvraga, sau polovraga, întrebuintata în popor ca remediu împotriva bolilor. Este posibil ca denumirea localitatii si implicit a pesterii si manastirii, sa fie de origine dacica, cuprinzând în sine o criptograma nedescifrata înca, despre vreo conceptie a stramosilor nostri referitoare la credinta lor religioasa sau la practicile medicale atât de raspândite în viata lor. Aceasta legenda este consemnata si de Alexandru Vlahuta în „România Pitoreasca”.
manastirea polovragi
 Manastirea Polovragi are o vechime de peste 500 de ani (1505), ctitori de început ai acestui lacas fiind Radu si Patru, fiii lui Danciul si Zamona, mentionati într-un hrisov emis la 18 ianuarie 1480 de voievodul Basarab cel Tânar (1477-1481). Timp de peste un secol si jumatate, documentele nu mai pomenesc nimic despre acest sfânt lacas, pentru ca în anul 1645, satul Polovragi sa fie în stapânirea lui Danciu Pârâianul, fiul lui Hamza. Danciu Pârâianu a zidit biserica pe vechile temelii, asa cum se proceda frecvent în epoca,  pastrând partea cea buna  a acestora. Dupa Danciul Pârâianu si înaintasii acestuia,Constantin Brâncoveanu poate fi socotit, al treilea ctitor al  Manastirii Polovragi. Pictura bisericii este deosebit de valoroasa atât în ceea ce priveste iconografia cât si executia tehnica. Ea a fost executata în anul 1713 de Constantin Zugravul.
Legendele si misterele pesterii 
Pe malul batrânului Oltet, chiar în sudul Muntilor Capatânii, Pestera Polovragi reprezinta nu doar o oaza de atractie turistica, ci si un loc misterios în care diverse fenomene inexplicabile se petrec la o anumita perioada de timp. Supranumita si “Triunghiul Bermudelor din Oltenia”, Pestera Polovragi este unul din locurile sacre ale dacilor.moartea de la polovragi
De-a lungul timpului, diverse legende s-au tesut în jurul acestei pesteri în care se adapostea marele Zalmoxis. Conducatorul dacilor, se spune, ca avea puteri impresionante si putea sa-si schimbe înfatisarea din tânar în batrân ori de câte ori dorea. Tronul lui Zalmoxis se afla si astazi în Pestera Polovragi .Este locul cel mai sacru, încarcat cu diverse energii, din toata pestera. Numerosi turisti au spus ca în momentul în care s-au apropiat de piatra pe care obisnuia sa se odihneasca zeul dacilor sunt cuprinsi de diferite sentimente sau gânduri stranii. Aceasta este dovada certa ca locul poarta si în ziua de astazi energia unui personaj comparabil cu un zeu.

Pestera Polovragi a fost redescoperita acum circa 100 de ani si are o dimensiune de peste 10 kilometrii.Speologii sunt de parere ca este mult mai lunga decât se cunoaste în prezent, dar din diverse motive ea nu a putut sa fie explorata. De asemenea, se mai zvoneste ca aurul dacilor este ascuns undeva la capatul pesterii, din acest motiv numerosi cautatori de comori incearca prin metode propii sa-l descopere. Poate ca din acest motiv Pestera Polovragi este deschisa publicului doar partial. Pâna sa se apeleze la aceste limitari au existat diversi cautatori de comori care au avut acces pana în adâncurile pesterii, dar toti au avut parte de morti tragice.Blestemul lui Zalmoxis a fost aruncat peste întreaga pestera si doar cei lacomi sunt pedepsiti fara drept de apel.
Se mai spune ca diversi tarani care si-au adapostit vacile si oile în pestera    s-au trezit fara niciun animal, iar sanatatea lor mintala a avut de suferit. Pe lânga aceste fenomene inexplicabile si altele se mai petrec în misterioasa pestera. Diverse lumini, aparute din neant, lumineaza coridoarele întunecate ale pesterii, dar când cineva se apropie de ele dispar pur si simplu.

 O alta curiozitate o reprezinta pielea de leopard de pe pereti. Aceste formatiuni se întâlnesc doar în aceasta pestera.
misterele pesterii polovragi
O alta poveste incredibila se refera la faptul ca Zalmoxis  avea mai multe pasaje secrete prin care ajungea din pestera direct la Sarmizegetusa sau chiar la cetatea dacica de deasupra muntelui. Aceste pasaje nu au fost  descoperite si au ramas la nivel de legenda. Când speologii au cercetat pestera în premiera, acum circa 100 de ani, au fost uluiti sa descopere urme de picioare umane încaltate, vechi de 2.000 de ani. Este posibil ca aceste urme sa fie lasate de daci în conditiile în care temperatura din pestera este de doar 9 grade si este constanta indiferent de anotimp? Nimeni nu poate raspunde la aceasta întrebare asa cum nu se poate raspunde nici la celelalte întrebari când vine vorba despre misteriosii nostri stramosi.

Sursa:  http://www.mixdecultura.ro/2014/03/pestera-polovragi-lacasul-misterios-al-lui-zalmoxis/
---------------------------------------------------------------------------------

Un comentariu:

  1. Pasaj secret pana la Sarmizegetusa????? :-)))))))) Sunt 200 km. distanta intre cele doua...

    RăspundețiȘtergere

Click here!

Follow Vasile Burcu

COUNTERsite

BING, Search romania megalitica:

TOP 10. Cele mai citite Postări