Istoria zbuciumată a culei lui Tudor Vladimirescu, Casa fortificată de la Cerneți, lăsata să se dărâme singura. 27 aprilie 2015.
Cula lui Tudor Vladimirescu de la Cerneţi, un simbol pentru Oltenia şi pentru istoria naţională, a rezistat atacurilor turceşti ordonate de Paşa de Vidin, dar nu şi vremurilor actuale. Din cauza unui proces de revendicare, acum acest monument se află într-o stare avansată de degradare.
Foarte aproape de Drobeta Turnu Severin, la Cerneţi, fostă reşedinţă de judeţ până în 1833, se află Cula lui Tudor Vladimirescu. Urmărită parcă de un blestem, cula conducătorului mişcării revoluţionare din 1821 a ajuns o ruină din cauza unui proces de revendicare care a durat câţiva ani.
În tot acest timp, Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, în administrarea căreia se afla cula, nu a putut investi niciun leu în această clădire inclusă în patrimoniul naţional. Doi craioveni, urmaşi ai boierului Ion Gărdărescu, au revendicat acest imobil construit în anul 1802, susţinând că Tudor Vladimirescu i-ar fi datorat acestuia o sumă de bani. Conflictul s-a stins abia în 2012, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procesul fiind câştigat de Consiliul Judeţean Mehedinţi.
Cula, printre cele mai cunoscute din Oltenia
Cula lui Tudor Vladimirescu, din satul Cerneţi, comuna Şimian, este printre cele mai cunoscute din Oltenia. Terenul pe care s-a construit cula se afla pe o fostă proprietate a mănăstirii Cozia.Conform tradiţiei istorice, a fost construită în anul 1802 de către Tudor Vladimirescu după arderea Cerneţiului de către trupele turceşti. După moartea lui Tudor, Vasile Strâmbeanu ia cula în proprietate, iar din anul 1838 îi revine lui Ion Gărdăreanu şi soţiei, Sevastiţa, fiind moştenită apoi pe linie feminină. În anii Primului Război Mondial, clădirea a fost folosită de către diverse unităţi militare.
Cula construită din cărămidă şi lemn se compune din parter şi etaj. Parterul este alcătuit dintr-un beci mare, o cameră şi casa scării care dă în cerdac. Etajul prezintă un cerdac cu zece coloane masive din cărămidă, trei camere şi un coridor îngust, lung la capătul căreia se află un wc sau „umblătoare”. La parter şi etaj se păstrează câteva guri de tragere (metereze). Ferestrele au fost mărite, după ce casa fortificată şi-a pierdut funcţia de apărare. Tavanele parterului sunt boltite, din cărămidă în timp ce tavanele etajului sunt din lemn. Învelitoarea este acoperită cu şindrilă.
Stare avansată de degradare
Cula a fost transformată în muzeu în 1967-1977, când a fost organizată o expoziţie, în care erau prezentate o serie de materiale legate de viaţa şi activitatea lui Tudor Vladimirescu.
Era acolo un costum de panduri şi arme din acea perioadă, diferite obiecte care aminteau despre începutul şi despre frământările politice din acea perioadă. În acele vremuri Cula oferea condiţii de expunere de bună calitate, dar treptat clădirea, începând de la acoperiş, a început să se degradeze. Singurul care se păstrează încă în condiţii bune este parterul.
Tudor Vladimirescu avea mai multe proprietăţi în Cerneţi
Construcţia culei a fost realizată la începutul secolului XIX, mai exact în anul 1802. Tudor Vladimirescu avea în Cerneţi mai multe proprietăţi şi a ales să ridice această culă chiar în centrul proprietăţilor sale. „Firesc, pentru perioada respectivă, nu putea să ridice decât o astfel de construcţie – o culă.Culele se întâlnesc în special în Oltenia, sunt construcţii cu un parter înalt şi cu o uşă zdravănă la intrare, şi cu etajul prevăzut cu încăperi pentru locuit, dar şi cu locuri de tragere deoarece este perioada când Paşa de Vidin, răzvrătit împotriva Imperiului Otoman, nu mai asculta de imperiu şi îşi permitea să facă foarte dese raiduri de pradă la nord de Dunăre. Populaţia locală trebuia să se apare şi pentru că am ajuns în acest context, trebuie să spunem că în Cerneţiul de atunci, existau mai multe mănăstiri şi biserici, înconjurate cu zid de apărare, cu creneluri. Deci vă daţi seama că era o parte a ţării şi o perioadă foarte frământată”, spune muzeograful severinean Gabriel Crăciunescu.
Tudor Vladimirescu a avut mai multe proprietăţi la Cerneţi, printre care o casă cu prăvălie, o moară, casa-culă cu vie şi livadă, pe deal, deasupra satului. Datele acestea sunt confirmate de diata, adică testamentul, sulgerului Tudor, de la 1812, pe când avea de gând să plece în Rusia.
Neştiind dacă se va mai întoarce de acolo, el şi-a pomenit întreaga avere, despre culă precizând că se află pe deal, peste drum de casa polcovnicului Istrate Sălşteanu. Cel despre care se spune că l-ar fi împrumutat pe Tudor Vladimirescu pentru a ridica această culă a fost cel mai bun prieten al lui, boierul Ion Gărdăreanu, din a cărui poruncă se zice că a fost săpată şi fântâna adâncă de peste 60 m. Ultima oară cînd Domnul Tudor a trecut pe la locuinţa sa din Cerneţi a fost pe 29 ianuarie 1821. Peste numai trei luni, la 26 aprilie 1821, comandantul pandurilor a fost asasinat de Eteria grecească şi aruncat într-o fântână în satul Goleşti, aproape de Târgovişte.
Primăria Şimian vrea să o reabiliteze
În amintirea viteazului Tudor Vladimirescu, la fiecare început de iunie, cernăţenii organizează o frumoasă manifestare, în cadrul căreia tinerii din Cerneţi îmbracă costumul de panduri şi, bineînţeles, pe cel al lui Tudor Vladimirescu. Este un eveniment care reuneşte toată suflarea satului cerneţi, dar şi foarte mulţi severineni. La solicitarea Primăriei Şimian, Cula lui Tudor Vladimirescu a intrat în administrarea acestei instituţii, care intenţionează să o reabiliteze.
Sursa: http://adevarul.ro/locale/turnu-severin/istoria-zbuciumata-culei-tudor-vladimirescu-casa-fortificata-cerneti-lasata-darame-singura-1_553e16a2cfbe376e359a2e50/index.html
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Cula lui Tudor Vladimirescu din Cerneţi, judeţul Mehedinţi, în paragină
Puţini ştiu că un sat aproape anonim din Mehedinţi a fost capitala judeţului pentru mai bine de două secole. Cerneţi este locul unde începe istoria revoluţiei lui Tudor Vladimirescu. Şi aşa cum istoria locului a fost acoperită de uitare şi cula construită de Tudor Vladimirescu în localitate se degradează de la o zi la alta.
Tudor Vladimirescu avea la Cerneţi câteva moşii, o cârciumă şi mori de apă. La Cula venea cu pandurii şi este probabil locul unde s-a născut ideea revoluţiei.
„În această culă, trebuie menţionat, el îşi pregătise Revoluţia de la 1821. Nu din patriotism local, dar susţinem că această revoluţie de aici a pornit, din satul Cerneţi”, este de părere profesorul Florian Copcea.
Cula a fost amenajată în 1960, ca muzeu dedicat lui Tudor Vladimirescu şi era vizitată anul de mii de oameni. După Revoluţie însă, un lung proces de revendicare a dus la ruinarea locului.
"Parcă te doare sufletul să spui că îl cunoşti din istorie, din lectură pe Tudor Vladimirescu. E ruşinos să mai spunem când cula lui Tudor Vladimirescu, acea cosntrucţie extraordinară, poate să arate în halul în care arată în anul acesta", a spus Pavel Popescu, arhitect.
Acum o lună de zile Primăria Şimian a reuşit să obţină în administrare cula lui Tudor Vladimirescu şi există proiecte pentru reintroducerea sa în circuitul turistic.
„Lucrăm la studiul de fezabilitate pentru un proiect de peste un milion de euro pentru ambele cule, pentru reabilitarea lor”, a precizat Constantin Truşcă, primarul comunei Şimian.
Comuna Cerneţi a ajuns capitală Mehedinţiului după ce locuitorii din Cetatea Severinului s-au retras aici din faţa lui Suleiman Magnificul. I-au dat numele de "Cerniţi" ca să-şi arate durerea că au fost alungaţi de turci din casele lor.
28.11.2013 ///
Sursa:
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu