Daca multe specii iarna hiberneaza, noi ne limitam la a fi somnorosi.
Ne continuam activitatea, desi coloniile de lilieci se retrag in
pesteri, ursii isi petrec vremea in barlog, iar barzaunii se ingroapa in
sol.
Tot felul de animale
hiberneaza, de la insecte la amfibieni si pana la pasari si chiar
primate. Iar acest obicei pare sa le faca bine. Noua nu ne-ar prinde
bine, oare, sa facem la fel?
Unul dintre impedimente e faptul ca
nu putem sta prea mult timp in pat. Nedrept, dar e crunta realitate.
Daca e atat de benefic sa hibernezi, noi de ce nu o facem? - se intreaba
BBC, care ofera si cateva raspunsuri.
Inainte
de a raspunde la aceasta intrebare, e nevoie sa aflam de ce hiberneaza
unele dintre necuvantatoare. Iar primul raspuns care ne vine in minte e:
pentru a evita frigul.
Hibernarea e, practic, o perioada de
"amorteala", care nu consuma decat foarte putina energie. Organismul isi
incetineste functiile, iar respiratia, temperatura, metabolismul si
ritmul cardiac, toate scad.
Si toate acestea au sens, din moment
ce conditiile sunt grele, mancarea e putina, pentru ca si plantele sunt
greu de gasit. Asa ca multe animale se ingrasa vara, iar apoi traiesc
din rezervele facute.
Cele mai multe dintre animalele care
hiberneaza traiesc in emisfera nordica. Cea mai mare portiune de uscat
din emisfera sudica e langa ecuator, asa ca si iernile sunt mai blande.
Insa
chiar si asa, exista specii care hiberneaza, chiar daca traiesc in zone
calde. Asa se intampla in cazul unui tip de lemurian care traieste in
Madagascar, pe numele sau stiintific Cheirogaleus sibreei, sau in cazul
ariciului sud-african, Atelerix frontalis, care traieste in Angola,
Zimbabwe si alte tari africane.
Nu doar iarna animalele hiberneaza
Mai
mult, hibernarea nu este rezervata doar sezonului rece. Un studiu de
anul acesta a aratat ca alunarii, specie de soareci de padure care se
hranesc cu alune, continua hibernarea si dupa ce frigul trece. Unele
animale hiberneaza sub pamant si 11,4 luni, aproape un an, cea mai lunga
perioada de hibernare observata in salbaticie.
O astfel de
absenta nu poate fi explicata doar prin frigul de afara, declara
cercetatorul Claudia Bieber, de la Universitatea de Medicina Veterinara
din Viena, Austria. Daca in cazul unor specii de animale iesirea din
locul de hibernare coincide cu momentul aparitiei plantei preferate, cea
cu care se hranesc, in alte cazuri e vorba pur si simplu despre
supravietuire.
Hibernarea mareste rata supravietuirii
Adesea,
animalele mici au si foarte multi dusmani. Mamiferele mici sfarsesc cel
mai des mancate de animale mai mari, asa ca a sta ascuns mai mult timp
inseamna si o rata de supravietuire mai mare. In timpul hibernarii, rata
de supravietuire este de aproape 100%, arata studiile.
Daca pana
recent se credea ca hibernarea e doar o forma de a economisi energie,
de a sta departe de frig si de a face fata perioadelor in care mancarea
nu se gaseste, acum se stie ca e mai cu seama o cale de a fugi din calea
pradatorilor, explica si Thomas Ruf, de la aceeasi universitate.
Indiferent
de motiv, hibernarea transforma vietile animalelor. Astfel, unii dintre
alunarii studiati de oamenii de stiinta reusesc sa ajunga si pana la 12
ani, o speranta de viata extraordinara pentru un mic rozator. Un
soarece salbatic nu traieste de obicei mai mult de trei luni.
Un
studiu din 2011 a aratat ca animalele care hiberneaza traiesc mai mult. E
drept ca se reproduc mai putin, insa sunt mai longevive, explica
Bieber. Hibernarea pur si simplu incetineste ritmul trecerii vietii,
afectand intreg ecosistemul. Un pradator care nu-si gaseste hrana
preferata, o vietuitoare mai mica, este fortat sa caute alternative.
Cand si de unde a pornit hibernarea?
Nu
se stie insa ce animal a hibernat primul si nici cand a fost adoptata o
astfel de "strategie". Nu exista fosile care sa dea aceste informatii,
cercetatorii putand doar sa speculeze la acest capitol.
Oamenii
de stiinta cred de multa vreme ca dinozaurii care locuiau langa Polul
Nord hibernau pentru a face fata iernilor lungi. Insa hibernarea lasa
urme la nivelul microstructurii animalelor, iar analiza fosilelor unui
dinozaur polar, in 2011, nu a scos la iveala astfel de dovezi. Se crede
insa ca acest "obicei" este vechi de milioane de ani.
Hibernarea
se regaseste la toate cele trei grupuri majore de mamifere si e sigur ca
animalul din care s-a desprins stramosul omului putea hiberna.
Totusi,
e clar ca ne-am pierdut niste abilitati de baza. De exemplu, inima
noastra nu mai functioneaza daca ii scade prea mult temperatura.
Contractiile
inimii sunt un raspuns la calciu, iar daca acesta se afla intr-o
cantitate prea mare, inima se opreste. Sub o anumita temperatura, inima
nu mai poate indeparta calciul in exces, asa ca cedeaza. "Inima noastra
se opreste daca temperatura sa scade sub 28 de grade Celsius", explica
Ruf.
Spre deosebire de inima noastra, cea a unui animal care
hiberneaza inca bate la o temperatura a corpului de un grad Celsius,
pentru ca exista niste pompe specializate in indepartarea calciului,
pompe care noua ne lipsesc.
Se pune intrebarea: de ce noi nu avem acele pompe? Stilul nostru de viata poate fi un factor.
Sunt specii care hiberneaza si la tropice. Si primatele hiberneaza
Oamenii
au evoluat in Africa ecuatoriala, adanc, la tropice, unde si rezerva de
mancare era constanta. Nu aveam nevoie sa hibernam pentru a scapa de
conditiile grele.
Interesant e insa faptul ca chiar si la tropice
exista destule specii care hiberneaza. Cu cat se cauta mai mult, cu
atat mai multe sunt descoperite. De exemplu, exista o specie (Nycticebus
pygmaeus) de primata mica asiatica, fara coada, cu ochi mari, care se
deplaseaza foarte incet si care hiberneaza in serii de pana la 63 de
ore, in perioada decembrie - februarie.
Descoperirea e mai cu
seama importanta in contextul in care e vorba de primate, aceeasi
familie care include maimutele si oamenii, si arata faptul ca hibernarea
poate fi gasita chiar si in randul primatelor, ca e mai raspandita
decat ne-am astepta.
Spre deosebire de aceasta specie, omul si
chiar stramosul sau, sunt mai impunatoare, de statura mare. Suntem
pradatori de top si putem vana chiar animale mai mari decat noi. Nu a
fost nevoie sa hibernam pentru a scapa de alti pradatori.
In
plus, in general animalele care hiberneaza sunt mici, cantarind, in
medie, 70 de grame. Exista si exceptii - ursul - insa acestea nu
hiberneaza la fel de adanc ca alte vietuitoare.
Ce s-ar intampla daca am hiberna?
La
capitolul dezavantaje, daca oamenii ar hiberna, sunt multe puncte.
Animalele, atunci cand hiberneaza, sunt practic lipsite de sistem
imunitar, expuse infectiilor.
In plus, daca am hiberna, ne-ar fi
afectata memoria. Un studiu din 2001, realizat la Universitatea din
Viena, a aratat ca veveritele care fusesera invatate sa iasa dintr-un
labirint au uitat asta in timpul hibernarii.
Asta nu inseamna,
insa, ca oamenii de stiinta nu exploreaza posibilitatea de a gasi o
metoda prin care oamenii sa hiberneze. Anestezistul Rob Henning, de la
Universitatea Groningen, din Olanda, lucreaza cu NASA exact la acest
capitol.
Astronautii ar putea ajunge pe Marte in stare de hibernare
Potrivit
acestuia, hibernarea ar oferi nenumarate beneficii astronautilor, ar
reduce costurile (pentru ca s-ar trimite mai putine provizii in spatiu)
si le-ar proteja sanatatea. Unul dintre cele mai obositoare activitati
pentru astronautii care se afla in statiile spatiale este faptul ca
trebuie sa faca exercitii fizice timp de sase ore pe zi. Altfel, muschii
si oasele lor s-ar atrofia. Daca ar hiberna, ar scapa de acest chin,
explica Henning.
Ursii, de exemplu, sunt singurele mamifere
cunoscute care nu pierd din masa osoasa in timpul hibernarii, a aratat
un studiu din 2008.
In plus, se pare ca hibernarea protejeaza si
de radiatii, iar asta ar fi cu adevarat important in spatiu, mai spune
el. In prezent, oamenii nu pot sta in spatiu mai mult de un an. Altfel,
riscul lor de cancer ar incepe sa creasca.
Daca oamenii ar intra
in hibernare, atunci si durata misiunilor ar putea sa creasca. Nu se
stie insa daca, odata treziti, ar sti unde se afla sau de ce.
Sursa: http://www.ziare.com/life-style/animale/de-ce-nu-hiberneaza-oamenii-1397160
----------------------------------------------------------------------------------------