Bibliotecile in Antichitate.
În primele civilizatii, bibliotecile ca institutii de cultura cu functionalitati multiple privind colectarea, adapostirea, tezaurizarea culturii si civilizatiei umane, asa cum acestea au fost cuprinse în paginile unor carti, (daca dam cuvântului un sens generic de document general), au fost o sursa de singulara importanta în sprijinul cunoasterii.
Atena, Alexandria, Pergam, Roma – au devenit centre culturale si datorita bibliotecilor lor. In Evul Mediu la Constantinopol cartile ramase sunt privite ca niste comori, in catedralele din Paris si Chartres, Spania la Toledo (urmand modelul Bagdad). Deasemenea, marile centre universitare devin cele care detin stiinta - Universitatea din Paris, în 1253, a fost înzestrata cu biblioteca personala a lui Robert de Sorbon- cel care va da numele sau prestigioasei universitati franceze. Bogatele colectii de la Paris si Oxford, constituite în secolele al XIII-lea si al XIV-lea, au sprijinit formarea marilor savanti, filosofi si teologi ai Europei medievale . Desi bibliotecile monastice, episcopale si universitare si-au îndeplinit cea mai veche si elementara functie, aceea de a conserva, multe din resursele culturale ale societatilor trecute au ramas neexploatate, gresit utilizate si adesea neîntelese.
In Siria, Irak, Iran existau arhivele si textele de la Ebla , cca. 2500, odata cu distrugerea orasului cca. 2250 î.Hr., constituie cea mai veche biblioteca organizata descoperita inca.
Bibliotecile de la Ugarit ( Siria ), cca. 1200 î.Hr., includ arhive diplomatice, opere literare si alte biblioteci private.
Biblioteca lui Ashurbanipal (668-627 î.Hr.), în Ninive (aproape de modernul Mosul, Irak ), mult timp considerata a fi prima biblioteca sistematica, a fost redescoperita în secolul al XIX-lea. În timp ce biblioteca a fost distrusa, mai multe fragmente de vechi cuneiforme comprimate au supravietuit si au fost reconstruite. Portiuni mari din Epopeea lui Ghilgames au fost printre cele mai multe descoperiri.
Academia lui Gundishapur în vestul Iranului, a stabilit in timpul Imperiului Sassanid standardul in cunoastere si inteleptciune.
Pe subcontinentul indian – marile centre culturale, si anume Takshasila (secolul al VI-lea spre secolul al V-lea î.Hr., în zilele noastre Pakistan), Nalanda ( in 427 i.Hr si considerats “una dintre primele universitati mari din istoria înregistrata.” ), Vikramshila (secolul al VIII-lea), Kanchipuram si alte universitati, mentinute, de asemenea, ca biblioteci mari de manuscrise pe frunze de palmier pe teme diverse, de la teologie la astronomie. În 1193, Universitatea din Nalanda a fost distrusa de catre invadatorii musulmani turci sub Bakhtiyar Khilji, acest eveniment este vazut ca o piatra de hotar în declinul budismului în India .
In Africa – Biblioteca din Alexandria , Egipt, secolul al III-lea î.Hr. (cca. 295 î.Hr.). Data sa de distrugere este incerta, dar se presupune ca a gazduit una dintre cele mai mari colectii din lumea clasica.
Grecia si Roma
Biblioteca din Pergam la Pergam (în ceea ce este acum Turcia), de asemenea, în secolul al III-lea î.Hr., regii Attalid au format a doua biblioteca importanta in lumea elenistica dupa Alexandria, fondata de Ptolemeu. Când Ptolemeu a oprit exportul de papirus , în parte din cauza concurentilor si partial din cauza lipsei, Pergamenes a inventat o noua substanta pentru a fi utilizata în codice, numita Pergam sau pergament dupa numele orasului. Acest lucru a fost facut din piele fina de vitel, un predecesor al hârtiei .
Bibliotecile Forumului, au constat în biblioteci separate, fondate de Augustus în apropiere de Forumul Roman, care contineau atât texte in greaca si latina, adapostite separat, asa cum era practica conventionala. Mai existau biblioteci în Octaviae Porticus lânga Teatrul de Marcellus, în templul lui Apollo Palatinus, iar în Ulpiana Bibliotheca, în Forumul lui Traian.
Bibliotecile private ale Romei antice au fost, de asemenea, considerabile: aristocratia romana a vazut biblioteca ca un punct de prestigiu si multe dintre acestea au fost transferate la manastiri in anii Evului Mediu.
Vila din Herculaneum, Italia, este cunoscuta doar dupa biblioteca ce a supravietuit din antichitate clasica. Aceasta colectie mare a unei vile private poate a apartinut odata lui Iulius Cezar.
Îngropat de eruptia de pe Muntele Vezuviu, care a distrus orasul în anul 79, a fost redescoperit în 1752 , orasul Pompei ascunde in printre lava si cenusa aproximativ 1800 de suluri carbonizate.. Folosind tehnici moderne, cum ar fi imagini multi-spectrale, sectiuni anterior ilizibile sau invizibile de pe suluri care au fost derulate sunt în curs de descifrare.
Biblioteca de Teologie din Cezareea Maritima afla în prezent in Israel , a fost o mare biblioteca crestina timpurie. Prin Origen din Alexandria si operele preotului Pamphilus de Cezareea, scoala a câstigat o reputatie de a avea cea mai extinsa biblioteca ecleziastica din timpul sau, care continea mai mult de 30.000 de manuscrise: Grigorie de Nazianz , Vasile cel Mare , Jerome si altii au venit pentru a studia acolo.
Biblioteca Imperiala de la Constantinopol, fondata în 330 d.Hr., a fost în mare parte distrusa sau arsa de catre cruciati în timpul Cruciadei a patra.
Biblioteca lui Celsus (in stanga in imagine, sursa: archaeological.org) a fost o biblioteca din antichitate situata în orasul antic Efes, in vestul Anatoliei. Contrar perceptiei generale Biblioteca din Alexandria (Egipt) nu a fost prima mare biblioteca antica. Biblioteca din Alexandria a fost precedata de cel putin alte trei mari biblioteci de care nici bibliofilii invederati nu prea au auzit. Pentru a facea aceasta prezentare gasim necesara o diferentiere intre o biblioteca si o arhiva. O biblioteca este bazata pe o clasificare rationala a continutului care este in majoritatea cazurilor multidisciplinara.Exista si biblioteci cu un continut specific unei discipline, atunci clasificarea se face conform ramificatiilor acestei discipline, perioadelor cronologice sau autorilor pastrati in aceasta biblioteca. Arhiva este in general o colectie de inscrisuri cu caracter istoric-cronologic a unor organizatii felurite.
Majoritatea bibliotecilor mari au un caracter multi-lingvistic continand texte in mai multe limbi, acest caracter este insa un caracter nou si este in mod special de sorginte Crestina. Crestinismul fiind o religie cu caracter universal si provenind din surse multiple din punct de vedere lingvistic a dezvoltat acest concept. In lumea antica pre-Elenistica caracterul bibliotecilor a fost mono-lingvist bazat in special pe lingua franca (preponderent comuna) a vremurilor respective. Din punctul meu de vedere o biblioteca care merita un comentariu este o biblioteca antica desoperita si descifrata cu un continut de cel putin 10000 de titluiri diferite.
Cele mai vechi biblioteci care pot corespunde definitiei de mai sus sunt bibliotecile Mesopotamiene si cele din Asia Mica. Vom urma itinerariul spre Alexandria (Egipt), vom discuta despre Biblioteca Ulpiana a stramosului nostru Traian, vom incerca sa rezolvam istoria complicata a “Vilei Papyri” din Herculane (Italia).
O discutie (sau mai multe) vom avea despre prima mare biblioteca Crestina din Caesarea Maritima (Israel) care a aprtinut primului colegiu teologic Crestin, colegiu in care au functionat ca maestri Origen si Pampfil si care a continut 30000 de manuscrise. In sfarsit vom discuta putin de “Casa Intelepciunii” a Academiei Gundishapur din Bagdadul Persan, intemeiata de Persani in timpul Imperiului Sassanid.
Marile biblioteci antice pierdute ale omenirii
Lumea a uitat, s-a inecat profund in jurnalismul cotidian, in uriasul spatiu al www-ului. Intr-o era digitala cine mai citeste, cine mai frunzareste cartile, cine le mai cauta, cine le mai acorda atentie?
Anticariatele au disparut, librariile s-au transformat in mici capuse intelectuale (exista si exceptii, desigur) care profita din plin de noua era media si de descoperirea marketing-ului agresiv, a targetarii pietei, a consumului, a trend-ului, etc.
Totul a devenit minimalist, totul se face la comanda de parca cartea insasi ar fi un produs ordinar, unul despre care s-ar putea spune ca exista cerere si oferta. De la marile colectii la best-seller, de la cartile pentru copii la aceasta tendinta moderna adolescentina spre vampirism, licantropism, vrajitorie si altele asemenea, cartile se publica in tiraje imense pentru ca sunt citite de mase.
Vom incerca in episoadele care urmeaza acestei prezentari sa aratam lumii intregi izvoarele pierdute ale cunoasterii – vechile biblioteci antice – care au pierit de-a lungul timpului prin foc si sabie din cauza semenilor nostri.
Veti vedea mii de volume disparand pentru totdeauna, surse unice stranse de-a lungul timpului in arhive care au fost ingropate pentru noi. Scriitori si intelepciune populara apartinand zecilor de culturi si rase de pe pamant care au cazut prada nebuniei omenesti, revoltelor, viciului, barbariei. Puteti citi in continuare, articolele din aceasta serie.
Biblioteca din Ugarit
Ugarit a fost un vechi oras-port din estul Mediteranei, aflat la 11 kilometri nord de Latakia in nordul Siriei. In acest loc s-au descoperit dovezi arheologice ce au aratat ca asezarea exista inca de acum 8000 de ani.
Pe langa ruinele orasului, s-au descoperit o serie de texte religioase, scrise in alfabetul ugaritic. Alfabetul ugaritic este o forma de scriere cu cuneiforme, continand 30 de litere, a limbii ugaritice, o limba disparuta din ramura de nord-vest a limbilor semitice.
Alfabetul ugaritic a fost folosit de limbi foarte diferite, dar distrugerea civilizatiei ugaritice si lipsa argilei au dus la disparitia rapida a acestei scrieri. Alfabetul ugaritic dateaza din 1200 i.en, cu 200 de ani mai vechi decat cel fenician, cel considerat ca ar sta la originea tuturor alfabetelor.
Biblioteca lui Assurbanipal
Biblioteca lui Assurbanipal din Ninive (aproape de modernul Mosul, Irak) a fost una dintre cele mai mari si poate prima blibioteca moderna, impartita in mai multe camere, textele fiind grupate dupa subiect. Intr-unele camere se gaseau texte despre istorie, in altele descpre religie si magie, geografie, poezie sau chiar stiinta. Fiecare grup de tablite continea o mica descriere afisata langa intrarea in camere pentru a identifica mai rapid continutul.
Biblioteca Assurbanipal a fost denumita astfel dupa regele Imperiului Neo-Asirian, Assurbunipal (668-627 i.en). Biblioteca contine peste 30.000 de tablite datand din secolul VII i.en. Poate cel mai cunoscut text descoperit aici este faimoasa epopee a lui Gilgamesh. Tablitele au fost descoperite in situl arheologic Kouyunjik, in nordul Mesopotamiei (Irak-ul de astazi).
Biblioteca din Alexandria
Numele celebrei Biblioteci din Alexandria evoca imaginea unui trecut glorios, o mostenire comuna umanitatii, nu doar Greciei si Egiptului. Pentru ca a fost într-adevar acea biblioteca antica care a ridicat standardele peste timp, aceasta a renascut din cenusa. A reprezentat intr-adevar cea mai mare aventura a intelectului uman.
Biblioteca Regala reprezenta unul din cele mai mari depozite de texte literare, politice, juridice, economice, academice, filozofice si religioase de pe glob.
Cu 2300 de ani în urma, Alexandru cel Mare, elev al lui Aristotel, a adus visul sau de cultura si de cucerire, de a uni lumea si lansarea unei noi ere în tara atemporala a Egiptului antic.
Arderea Bibliotecii din Alexandria
Pierderea celei mai mari arhive de surse si de cunostinte din lumea antica, Biblioteca din Alexandria, a fost plânsa de toate vârstele. Dar cum si de ce a fost pierduta este înca un mister. Misterul nu exista din cauza lipsei de suspecti, ci din cauza unui exces.
Alexandria a fost fondata în Egipt de catre Alexandru cel Mare. Succesorul lui s-a numit Faraon ca, Ptolomeu al II-lea Soter, a fondat Muzeul Regal sau Biblioteca din Alexandria în 283 î.Hr. Muzeul a fost un altar inchinat muzelor modelat dupa Liceul lui Aristotel în Atena. Muzeul a fost un loc de studiu care a inclus zone de curs, gradini, o gradina zoologica, si altare pentru fiecare dintre cele noua muze, precum si Biblioteca în sine.
====================================
================================================
==============================================================
apropo de distrugere
RăspundețiȘtergerehttp://news.msn.com/world/workers-bulldoze-mayan-pyramid-use-rock-to-build-road
Extrem de interesant articolul. Mi-a facut placere sa il citesc.
RăspundețiȘtergere