Trovantii din Romania. Costesti, Valcea, un alt tărâm al Trovantilor. O enigma pe cale de a fi dezlegata

Sunt stranii, bizare, au forme sferice, elipsoidale ori au aspectul cifrei opt. Au marimi diferite, de la cativa centimetri pana la cativa metri. “Se nasc” intr-un deal nisipos, se desprind dintr-o rapa si cad intr-o vale. Sunt pietrele din comuna valceana Costesti, denumite stiintific trovanti.

Rezervatia Naturala Muzeul Trovantilor din comuna Costesti, judetul Valcea, a fost infiintata prin HG nr. 1581/2005 si este administrata de Asociatia Kogayon, organizatie nonguvernamentala de protectie a mediului care are sediul in localitate. Rezervatia este situata in sudul comunei, langa Drumul National 67 Ramnicu Valcea-Targu Jiu. Are o suprafata de 1,1 hectare si a fost constituita ca rezervatie geologica. “Muzeul e arie protejata.

Noi ne ocupam de administrarea parcului de cand a fost infiintat si am semnat un contract cu Agentia pentru Protectia Mediului in acest sens. Am delimitat rezervatia naturala, am securizat accesul masinilor in zona cu o bariera, am montat un panou in care sunt trecute informatii cu privire la parc, bancute si cosuri de gunoi. Am mers in zona si cu cateva grupuri de copii carora le-am prezentat trovantii si le-am explicat de ce trebuie sa protejam natura”, a explicat Florin Stoican, presedintele Asociatiei Kogayon.

Costeşti - parcul trovanţilor

20 octombrie 2008

Trovanti pot fi intalniti in mai multe zone din Romania, dar cei de la Costesti impresioneaza prin diversitatea formelor. “Costestiul e singurul loc din Europa unde a fost amenajat un parc pentru aceste formatiuni geologice. Trovantii de aici sunt impresionanti prin dimensiunea lor, de la doi-trei centimetri pana la aproximativ cinci metri, dar si prin forma lor”,

a spus presedintele Asociatiei Kogayon.

Formati intr-o delta, in urma cu 6,5 milioane de ani

Termenul “trovant” este specific literaturii geologice romane si a fost introdus de Gh. Murgoci in lucrarea “Tertiarul din Oltenia, 1907″. Trovantii sau concretiunile grezoase reprezinta cimentari locale in masa nisipurilor ce le contin, iar secretia neuniforma a cimentului conduce la diferite forme ale acestora, uneori cu totul bizare.

In Miocenul superior (Moetian inferior – acum 6,5 milioane de ani), in zona in care sunt azi trovantii era un bazin de sedimentare – o delta. Depozitul de nisip din care ies azi trovantii s-a format prin depunerea succesiva a materialului transportat de rauri de pe continent. Odata cu aceste sedimente din apa s-au depus si produsi chimici (carbonati), in exces. Peste primele nisipuri s-au asezat alte sedimente, care le-au presat, apa eliminandu-se prin golurile ramase intre particule, iar granulele s-au tasat. Daca intre nisipuri se acumuleaza o cantitate suficienta de carbonati, prin cimentare ia nastere o gresie.

 “S-au facut numeroase studii pe acesti trovanti si inca se fac. Se stie ca s-au format din straturi de nisip prin care au circulat solutii incarcate cu carbonat de calciu, care a dus la formarea unei gresii. Ca roca, trovantii sunt o gresie silicoasa”, a declarat Florin Stoican. Majoritatea trovantilor au forma sferica si elipsoidala, iar cei care sunt uniti au aspectul cifrei opt. Cei mai frumosi sunt cei formati din mai multe elemente sferice.

Muzeul, modernizat cu fonduri europene

Muzeul Trovantilor din Costesti va fi amenajat cu fonduri de la Uniunea Europeana, in cadrul proiectului “Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii generale si turismului in zona cultural-istorica a Depresiunii Horezu”. Proiectul a fost realizat de Consiliul Judetean (CJ) Valcea in parteneriat cu consiliile locale din orasul Horezu si din localitatile Maldaresti si Costesti, pe PHARE 2004-2006. “Proiectul a fost aprobat luna trecuta de Comisia Europeana si are

 o valoare de patru milioane de euro.

 Din aceasta suma, 3,6 milioane de euro reprezinta fonduri de la Uniunea Europeana si de la bugetul de stat, iar diferenta e asigurata de la bugetul local”, a spus Carmen Alexandrescu, directoarea Departamentului Integrare Europeana din cadrul CJ Valcea.

In cadrul proiectului vor fi investiti bani in monumentele locale protejate si de interes mondial si national din orasul Horezu, Costesti si Maldaresti. “Va fi amenajat si Muzeul Trovantilor din Costesti, care e unic in Europa. El va fi imprejmuit, se vor realiza o intrare si o platforma de pe care sa fie vazuti de sus trovantii.

Va fi stabilita si o taxa de intrare.

Tot in Costesti, se va reface calea de acces spre Pestera Liliecilor, monument de patrimoniu, in care traiesc 17 specii protejate de lilieci”, a spus Carmen Alexandrescu. Angajatii Departamentului Integrare Europeana din cadrul CJ Valcea urmeaza sa organizeze licitatia pentru realizarea lucrarilor, iar la inceputul lui 2009 va incepe executia lor. Pana cand va fi imprejmuit muzeul, localnicii pot lua in continuare trovanti din zona, pe care ii folosesc la ornamentarea curtilor si gradinilor.

Sursa: Gazeta de Sud

http://www.gds.ro/Olt%20si%20Valcea/2008-10-20/Costesti+-+parcul+trovantilor&hl=trovanti&tip=toate

Patru milioane de euro pentru Horezu

13 septembrie 2008

Infrastructura din zona depresiunii oraşului Horezu, din judeţul Vâlcea, va fi reabilitată, iar turismul se va dezvolta cu fonduri de la Uniunea Europeană.

Proiectul „Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii generale şi turismului în zona cultural-istorică a depresiunii Horezu“, depus şi realizat de CJ Vâlcea în parteneriat cu consiliile locale din oraşul Horezu şi din localităţile Măldăreşti şi Costeşti, pe PHARE 2004-2006, a fost aprobat săptămâna trecută de Comisia Europeană.

„E un proiect foarte mare, în valoare de patru milioane de euro. Din această sumă, 3,6 milioane de euro reprezintă fonduri de la Uniunea Europeană şi de la bugetul de stat, iar diferenţa e asigurată din bani de la bugetul local. Urmează să organizăm licitaţia pentru realizarea lucrărilor, iar la începutul lui 2009 va începe execuţia lor“,

a declarat Carmen Alexandrescu, directoarea Departamentului Integrare Europeană din cadrul

CJ Vâlcea.

În cadrul proiectului vor fi investiţi bani în monumentele locale protejate şi de interes mondial şi naţional din cele trei localităţi. Va fi amenajat un drum de acces din centrul oraşului Horezu până la Mănăstirea Hurezi, declarată monument UNESCO, şi de acolo, până la Mănăstirea Bistriţa din Costeşti. Pe marginea drumului vor fi amenajate parcări şi grupuri sanitare publice, în special în zona celor două mănăstiri.

Tot în Horezu va mai fi amenajată şi strada Romani pe un kilometru şi vor fi realizate un centru de informare turistică, o galerie de ceramică şi o parcare. Zona centrală veche a oraşului Horezu va fi amenajată în stil de epocă, la fel şi târgul în care se desfăşoară anual „Cocoşul de Hurezi“.

În Costeşti va fi amenajat Muzeul Trovanţilor, care e unic în Europa.

Tot la Costeşti, se va reface calea de acces spre Peştera Liliecilor, monument de patrimoniu, în care sunt 17 specii de lilieci protejate şi care adăposteşte şi două bisericuţe făcute în stâncă. La Măldăreşti se va face drumul de acces către Culele Greceanu şi Duca.

http://www.gds.ro/Societate/2008-09-13/Patru+milioane+de+euro+pentru+Horezu&hl=trovanti&tip=toate

Iata, despre aceste PROIECTE si mari sume de bani,

de ani de zile am auzit (inclusiv la radio), am citit deseori in presa, dar ...

Smecherie tipic romaneasca: NIMENI, nici macar presa, nu ne mai spune

CUM si pe CE s-au cheltuit banii!

Din nefericire, MUZEUL TROVANTILOR de 4 MILIOANE EURO,

il vedem ... asa cum arata! Maracini, gunoaie, vite!

Enigma trovantilor?

A fost dezlegata de unii Şmecheri, , asa-zisi intreprinzatori:

masina de facut si tocat bani!

Fonduri UE , fonduri de la bugetele locale, fonduri de la bugetul de stat!

Mai mult, se vand si cumpara la bucata!

Admin, Romania Megalitica

======================================

duminică, 4 iulie 2010

TROVANTII din VALCEA ! Un fenomen care fascineaza o lume intreaga, dar nu si pe Ministrii E.Udrea si Blaga! La noi, se fura si vand, cu bucata!

http://romaniamegalitica.blogspot.ro/2010/07/trovantii-din-valcea-un-fenomen-care.html

=================================================================

 The Trovants of Costesti -- Romania's Unique Growing Rocks 

Published on Jun 2, 2014

Read More: http://www.GistOnThis.com
When I first read about trovants, I couldn't believe they were real. They sounded like objects Captain Kirk and his crew would discover on an alien planet. Strange rocks that grow when it rains and move from one place to another without any assistance. Totally sci-fi, right?

As I kept reading about them, I discovered that trovants aren't a part of science fiction, they are just an amazing geological phenomena. These stones seem to grow as if they are alive, even though they're not. They are found in the small Romanian village of Costesti. The word 'trovant' is a synonym for the German term "Sandsteinkonkretionen" (try saying that really fast), which means 'cemented sand'.

Cemented sand -- that's a strange name for a rock, isn't it? But that's what trovants are -- spherical shapes of sand that appeared on earth after powerful seismic activity. In fact, the earthquakes that brought these strange rocks into existence are said to have occurred 6 million years ago. Trovants grow when they come into contact with water. Stones as small as six to eight millimeters end up as large as six to ten meters. Some of them even move on their own. When cut, trovants reveal spherical and ellipsoidal rings, similar to tree trunks.

It is assumed that trovants consist of a stone core, with an outer shell of sand. After a heavy rain, smaller stones form on the larger ones, which is why they are called growing stones. All trovants are believed to be identical to each other, but I'm not sure if this is true.

There are many theories, some scientific, and some fantastical, explaining the origin and strange behavior of trovants. Scientists are baffled by the phenomenon. They believe that under the shell, the stones contain a high mineral content. When the surface becomes wet, the minerals begin to spread, and pressurize the sand to expand. This makes the stones 'grow'.

But this is just a theory; no well-documented research or conclusive experiments have ever been conducted on these miraculous rocks. For now, they remain a popular tourist attraction in Romania. "Muzeul Trovantilator" (Trovants Museum National Reserve) was inaugurated in 2004 and is now protected by UNESCO.

==================================================

=================

Trovantii. Misterul „pietrelor vii”! Trovantii din Buzau. Pietrele vii de la Ulmet-Bozioru. O "lume de piatra" si la Costesti, jud. Valcea. O enigma pe cale de a fi dezlegata!

Trovantii sunt concretiuni grezoase , o adunatura de pietricele de dimensiuni diferite, legate intre ele printr-un ciment carbonatic. In principiu sunt gresii cu o textura mai dura decat a stratului in care se dezvolta.

„Concretiune” are origine latina, con insemnand impreuna, iar cresco a creste. Termenul de trovant este specific literaturii noastre si-a aparut prima data in 1907 in lucrarea „Tertiarul din Oltenia”, a naturalistului Gh. Munteanu Murgoci.

Din Romania si pana in Noua Zeelanda , din Antarctica si pana in Groenlanda, trovantii starnesc uimire si admiratie. In Romania pot fi vazuti in judetul Valcea, unde exista un muzeu in aer liber, la Cluj pe dealul Feleacului, in Muntii Buzaului la Ulmet, langa Sibiu si in Hunedoara.

(NOTA: Au fost gasiti si in exploatarile miniere de suprafata din jud Mehedinti, Cariera Husnicioara!)

Poetul Ion Gheorghe sau regretatul arheolog Dinu Rosetti considerau ca o parte din concretiunile grezoase sunt artefacte lucrate din pasta litica, inspirate dupa natura. Dupa aceste forme, omul, incepand cu cel primitiv si-ar fi creat o intreaga mitologie, si tot de aici ar fi nascut si fantasticele povesti cu Feti - Frumosi, Ilene Cosanzene, balauri sau zmei.

In zona Valcii sunt numiti ,, balatruci” , cunvant ce vine din vechea ariana, si s-ar traduce ,,rasucirile lui Baal”, un stravechi zeu solar. Trovantii de la Costesti-Valcea prezinta niste particularitati interesante: cei foarte mici sunt friabili si au niste excrescente ce creeaza senzatia de radacini. In urma ploilor, pe suprafata celor mari apar un fel de basici, adica se formeaza niste pui de trovanti care imita perfect ,,parintii” pe care cresc. Se crede ca aceste pietre sunt vii. Ele sporesc cu 4-5 cm la 1200 de ani dar, se si inmultesc, asa cum spun oamenii locului , ,,puiaza”.

Sau, trovantii ar putea fi o misterioasa trecere de la regnul mineral la cel vegetal. Altii sustin ca bolovanii acestia ar avea origini supranaturale sau ar fi marturii ale existentei unor civilizatii extraterestre foarte avansate.

Filosofiile si religiile din antichitate admiteau ca pietrele au o energie anume, care interfereaza cu energia umana. Astfel, samanii uzau de ele in cadrul descantecelor, considerandu-le pietre din care se revarsa divinul, crezand in proprietatile lor terapeutice. Le foloseau si pentru a insoti sufletele in calatoria spre vesnicie. In trecutul nu prea indepartat, ardelenii asezau uneori trovanti in cimitire la capataiele celor dragi .

Datorita aspectului sferic a unora dintre trovanti, oamenii ii considerau a fi oua uriase de dinozaur. Multa vreme pietrele vii au fost considerate fosile de plante sau de animale si foarte cautate de catre paleontologi, pentru colectiile de fosile continute in miezul lor. In alte tari din lumea intreaga exista trovanti uriasi ce ajung pana la 3m in diametru si unii presupun c-ar fi de fapt animale preistorice pietrificate. Si uite asa, transormarea in stana de piatra nu ar mai fi doar o actiune de basm.

Taranii din zona Muntilor Buzaului obisnuiesc sa aduca un bolovan la portile gospodariilor lor, pentru ca din mosi - stramosi se stie ca acestia aduc spor si indestulare.

Paracelsus, vestitul medic alchimist, sustinea in sec.XV ca bilele de cristal pe care le numea ,,pietre conjurate” sporesc gradul de perceptie si ajuta la intelegerea naturii orcarui fenomen. Pietrele ar avea memorie , ele detinand un vast univers de cunostinte. Ele stiu totul despre originea formarii Pamantului si-a Cerului. Memoria lor este infinita si in ele regasim intreaga istorie a Universului. Dar pentru a le-ntelege , pentru a le deslusi tainele trebuie sa ai un suflet pur , trebuie sa inveti ca sa le simti.

Concretiuni grezoase s-ar fi observat si in solurile lunar si martian. Se numesc ,,afinele” datorita formei si culorii. Nu este cunoscuta textura lor si nici cine a determinat ,,cresterea prin imitare”.

Ulmet-Bozioru, jud.Buzau, vine cu forme al caror secret doar Creatorul il detine. Aici, legile fizicii par sa ingenuncheze, trovantii infatisandu-se sub forme ciudate, mai ales de nave spatiale . Babele , cum le numesc loclnicii, pot fi admirate in toata splendoarea pe culmile ce se descriu deasupra satului. Forme precise, discoidale, desprinse parca dintr-o alta lume par sa fi inspirat pe creatorii filmelor SF americane.

O legenda spune ca unul dintre bolovani ar fi fost dislocat si mutat din locul lui de catre extraterestrii care , se zice, din cand in cand vin si viziteaza zona. In vreme ce un localnic se afla la munca pamantului pe proprietatea sa, acolo unde de multa vreme se stabilise unul dintre trovanti dupa ce se prevalise din coasta, la Balca, cum e cunoscut locul, aude deodata trecandu-i pe deasupra capului, un zgomot ce greu ai fi reusit sa-l definesti, un zbarnait spunea el. In incercarea de a-si intoarce privirea spre a vedea ce stranie aparitie tulbura linistea tinutului constata cu stupoare ca trupui-i ramasese tintuit locului. Trecu asa o vreme, dupa care trezindu-se din ciudata stare observa ca bolovanul cu pricina se deplasase. Intr-un suflet a alergat spre sat spre a–i instiinta pe consateni de nemaiauzita intamplare. Cum seara deja coborase , au decis sa lase pe a doua zi deslusirea povestii. Dis de dimineata au purces cu totii catre Balca. Dar ce pacat! Peste noapte iarba s-a regenerat fara sa mai fi ramas vreo dovada a mutarii dint-un loc in altul a pietroiului. Multa vreme, oamenii din sat, masurand regulat distanta de la bolovan la Balca ( un bazin de captare a apei) au constatat ca o data la 7 ani acesta s-ar deplasa cu 1-2 m.

Pe-acest taram mitic se deosebesc si forme zoomorfe, antropomorfe iar uneori, pietrele creeaza senzatia de resturi de capitel.

Vorbim de o regiune cu energii ciudate, unde candva, posibil sa se fi stabilit niste fiinte venite poate din alte lumi , detinatoare a unor tehnologii deosebit de avansate. Tara Luanei, un taram al soarelui, intemeiat in vremuri indepartate peste inaltimile Buzaului , ce vine si ne aminteste de civilizatiile sumeriene, ar fi functionat drept spatioport in timpuri prediluviene. Ciudatele forme, aici prezente, par sa aminteasca de evenimente petrecute candva, trecand drept simboluri creeate parca de mainile unor uriasi.

Insasi natura ar putea lua astfel de forme. S-a demonstrat stiintific ca, atunci cand un corp se ridica de la sol, miscandu-se prin rotatie, la o anumita viteza genereaza un soi de electricitate ce duce la multiplicarea imaginii. Cand miscam cu repeziciune mana, nu-i vorba de iluzie optica, aerul chiar ia forma degetelor noastre creand astfel impresia mai multor imagini. Natura poate imita; orice din natura poate lua diverse forme, dar numai piatra le poate si pastra. Fenomenul se poate produce atunci cand natura este martora vreme indelungata, in cazul de fata, spectacolului venirii si plecarii navelor spatiale.

Cercetatorul Vasile Rudan sustine ca intr-una din grotele aflate in tinutul Luanei ar fi surprins un desen ce aducea a scena desprinsa parca dintr-un razboi cosmic.

Pietrele vii de la Ulmet , aceste curioase creaturi, ar putea reprezenta cheia misterului ce invaluie de atata vreme aceasta regiune a Carpatilor de Curbura.

Fantastica lume a trovantilor ramane insa necunoscuta. Oamenii de stiinta nu au reusit inca sa desluseasca misterul formarii acestora. Ei nu fac decat sa tot emita ipoteze.

Sursa:

Trovantii de Buzau-Pietrele vii de la Ulmet-Bozioru

Autor: Diana Gavrila, ghid turistic in zona, licentiata in istorie

http://calauzainmuntiibuzaului.blogspot.ro/2011/11/de-buzau-pietrele-vii-de-la-ulmet.html?showComment=1342438393823

Pentru o mai buna intelegere a ce urmeaza,

voi readuce in atentie si TROVANTII de la Costesti, jud.Valcea.

Ar fi fost la fel de interesant si util, o noua postare si cu TROVANTII de la Cluj, Dealul Feleacului,

dar nu dispun de fotografiile necesare! Promit o SURPRIZA interesanta!

Dezlegatorii ENIGMEI TROVANTILOR, puteti fi chiar dumneavoastra! Trebuie doar sa ALEGETI!

Admin

=================

PROPUNERE:

====================

Tineretului, elevilor si profesorilor din Localitatile care au in ZONA

aceste "minuni" (cu varste mai mult decat VENERABILE - mai multe zeci, chiar sute de milioane ani) ale PLANETEI  ! De ce nu, chiar si PENSIONARILOR!

Oameni buni, OCROTITI si INGRIJITI permanent,

 fiecare TROVANT.

Incercati sa-i scoateti URGENT din maracini si gunoaie!

In masura posibilitatilor, creati fiecaruia o micuta si frumoasa imprejmuire!

TROVANTII, pot aduce BANI MULTI si CONSILIILOR LOCALE, daca vor intelege sa puna bazele unor muzee in aer liber, eficient administrate!

Admin, Romania Megalitica