Romania Megalitica: Breaking News. Mai GRAV de asa... NU cred ca exista! ""Brățările dacice, turnate în secolul XX" ! Escrocheria DETURNARII a multor milioane euro, cu complicitatea autoritatilor statului! Important UPDATE.

"Brățările dacice, turnate în secolul XX"

Fostul ministru al Culturii, Adrian Iorgulescu, a plătit peste șase milioane de euro din banii statului pentru brățări dacice false, potrivit ziuanews.

ZIUAnews solicită anchetarea magistraților, a fostului ministru al Culturii, Adrian Iorgulescu, și a tuturor celor care au fost implicați în modificarea istoriei României și în devalizarea bugetului național în urmă cu șapte ani. Autoritățile s-au folosit de expertul infractorilor, pe care l-au transformat în martor și expert al acuzării, pentru a confirma veridicitatea istorică a brățărilor. Niciun moment nu s-au gândit de ce au fost găsite 38 de brățări într-un singur loc, de parcă toți dacii s-au îngrămădit să-și depună brățările în aceeași groapă, descoperită 2000 de ani mai târziu, de trei inși.

Publicația a lansat autorităților, de la începutul dosarului penal, solicitarea de a stabili cu exactitate unde este groapa în care au fost descoperite cele 30-40-50 de brățări pentru că, după 8-9 ani de procese, nu se cunoaște încă dacă aceasta este în Sarmizegetusa, ori la un kilometru depărtare, ori pe o culme numită Căprăreața, aflată în afara oricărui sit arheologic.

ZIUAnews vă prezintă în exclusivitate documentul care probează că brățările dacice au fost făcute din „goarna lui Tudorică", folosindu-se, după cum am spus cu ani înainte, aur de la Roșia Montana, și, ulterior, vândute unor străini dornici de a deține piese istorice.

Statul român, prin liberalul Adrian Iorgulescu, polițistul Aurel Condruz și procurorul Augustin Lazăr, în prezent procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba, și-au creat cariere pe spinarea acestui dosar, au justificat cheltuirea a peste șase milioane de euro și n-au realizat nimic. Brățările dacice aflate în Muzeul Național de Istorie a României sunt false!

Brățările sunt „de dată recentă"!

La ultimul termen de judecată din dosarul aurul dacilor, derulat la Curtea de Apel Alba, maestrul Gheorghiță Mateuț a depus o expertiză semnată, în iunie 2000, de expertul în artă și specialistul în tehnici de laborator P.H. Laycock, de la Institut Superieur Industriel de Bruxelles, care arată că brățările sunt "de dată recentă". Redăm mai jos concluziile raportului de expertiză semnat de Laycock. "Subsemnatul, P.H.Laycock, expert în artă și specialist în tehnici de laborator, autorizat de Camera belgiană a Experților în opere de artă și de camera experților belgieni privind chestiuni legale și de arbitraj, declar că am examinat cu ajutorul unui microscop binocular brățara de aur, a cărei fotografie este atașată mai sus, și dimensiunile precise ale acesteia sunt: diametru 120 mm, înălțime 99 mm. Pe baza examinării microscopice a suprafeței acesteia, certific că această bijuterie este de dată recentă, așa cum este atestat de caracteristicile depunerilor, absența coroziunilor, regularitatea manufacturii și descoperirea unor urme lăsate de unelte moderne".

În anul 2000, când această expertiză a fost realizată la cererea unuia dintre antreprenorii din Deva, înainte de începerea oricărui dosar penal, descoperirea unor obiecte încadrabile ca fiind de patrimoniu și nepredarea lor era considerată contravenție, nu infracțiune!

Filiera aurului

Mai mulți antreprenori din Deva au descoperit, în urmă cu mai bine de 13 ani, o schemă pentru a obține bani ușor, profitând de istorie și de dorința unor oameni de afaceri străini de a deține obiecte istorice. Ca atare, afaceriștii, deveniți ulterior inculpați în dosarul "Aurul Dacilor", au achiziționat aur pur de la Roșia Montană, din care, cu ajutorul unor meșteșugari și al mai multor experți din cadrul Muzeului Deva, au confecționat brățările.

Acestea imitau aproape la perfecție brățările dacice din argint. Grupul de escroci a pus la cale o adevărată filieră pentru scoaterea pe piață a brățărilor, găsind experți, case de licitație dornice să scoată la vânzare asemenea obiecte și bineînțeles, cumpărători privați. Șmecheria întregului plan era următoarea: nimeni nu putea proba adevărata istorie a dacilor sau a meșteșugurilor lor, dovadă că, de abia după începerea dosarului penal au apărut cercetători care au susținut că dacii aveau cultura aurului.

Poziționați într-un spațiu istorico-geografic aproape virgin, sub influența a 50 de ani de istorie fabricată de comuniști, antreprenorii deveni au găsit soluția pentru a face vandabile brățările din aur: dacii le purtau pe mâini și le-au îngropat pe toate într-un singur loc, pentru că erau foarte bogați, dar nu foarte deștepți.

Au câștigat din asta sume bune, până ce unui politician i-a trecut prin minte că nimeni nu poate proba că brățările sunt false. Ca atare, statul le răscumpără, noi primim medalii, bacșișuri sub formă de prime, ne facem cariere și escrocheria devine cu dublu sens. În mare, aceasta este istoria dosarului "Aurul Dacilor", în care escrocii au fost escrocați. Din păcate pentru ei, îi așteaptă ani grei de pușcărie, pentru că niciun om politic nu va putea să își asume responsabilitatea de a recunoaște public că un coleg, fie el și liberal, un procuror, fie el și procuror general, și un milițian, fie el șef la IGP, au deturnat milioane de euro pe sub nasul lor.

EXPERT. Barbara Deppert-Lippitz a fost prezentă la Sibiu, la vernisarea expoziţiei brăţărilor dacice cărora le-a stabilit autenticitatea (Foto: Vladimir Brilinsky)

Barbra - agent dublu

Pentru a-și asigura condamnările inculpaților în acest caz, procurorul Lazăr Augustin și polițistul Condruz au apelat la un expert-martor pe care l-au prezentat presei ca fiind cel mai mare specialist în brățări dacice, Barbra Deppert-Lippitz. Culmea, aceasta a fost cea care a văzut prima dată brățările, de la escroci, și care, contra unor comisioane, le-a dat acestora fix ce aveau nevoie pentru a le scoate la vânzare - certificatul de autenticitate.

După ce a demarat dosarul penal în România, Barbra Deppert-Lippitz a fost contactată de autoritățile române și, de această dată, din nou, pentru un onorariu de la autoritățile române, a susținut că brățările sunt reale, dacice. Nici procurorul Lazăr Augustin, nici polițiștii care au lucrat la acest dosar, dar nici Iorgulescu nu s-au chinuit să verifice modul în care Lippitz a analizat prima dată brățările, la fel cum nu au fost interesate să afle de ce, în calitatea sa de expert în antichități, deși a susținut în instanță că a avut îndoieli cu privire la proveniența obiectelor, nu a anunțat nicio autoritate, română sau germană, ci doar și-a încasat comisionul.

Mai mult, în timpul procesului, încă înainte de a exista vreo condamnare în acest caz, statul român a început să plătească sume colosale, de ordinul milioanelor de euro, către deținătorii străini de brățări, pentru a le răscumpăra, fără ca măcar să verifice autenticitatea acestora și dacă cumpărătorii au fost de bună-credință, așa cum le impunea legea. Dacă ar fi descoperit că deținătorii nu au fost de bună-credință și aveau dubii cu privire la proveniența brățărilor, statul român ar fi trebuit să solicite confiscarea lor, nu să le răscumpere! Culmea, cea prin conturile căreia s-au făcut răscumpărările, cu acordul lui Iorgulescu, a fost chiar Barbra Deppert-Lippitz!

Acuzațiile maestrului Mateuț

Maestrul Gheorghiță Mateuț a declarat, pentru ZIUAnews, că această expertiză demonstrează că nu există obiect material, și, ca atare, nu există faptă! Mai mult, maestrul a explicat, pentru ZIUAnews, că în acest dosar numai în faza de urmărire penală au fost făcute de către specialiști, nu de experți, constatări tehnico-științifice, nu expertize, iar instanțele au refuzat să dispună realizarea unor expertize care să certifice, mai presus de orice îndoială, autenticitatea brățărilor! Atitudinea instanțelor, dar și a procurorului Lazăr, este una inexplicabilă. De ce ar fi ales reprezentanții statului să plătească milioane de euro opunându-se unei expertize care ar fi demonstrat autenticitatea bunului răscumpărat?

Mateuț a precizat că a solicitat instanței să decidă achitarea inculpaților, pe motiv că fapta nu există! "Lipsește obiectul material și consecința este că nu există faptă fără obiect material, pentru că obiectul aici este element constitutiv al infracțiunii, fără obiect material nu există infracțiunea de furt. Dacă lipsește obiectul, s-a dus dosarul, nu mai există cadru, în situația în care se ia în considerare această expertiză. Am solicitat achitare pe motiv că fapta nu există, procurorul de ședință nu a contestat această expertiză, dar ea, fiind prezentată de părți, are caracter extrajudiciar, pentru că nu este una care să fi fost încuviințată de instanță și de aceea, în general, în practică, se acordă mai puțină importanță. Dar, oricum, e o piesă foarte importantă.

S-a cerut la curte o expertiză și s-a respins, cred că cei care au făcut expertiza sunt numai specialiști, nu experți, și cred că doar la urmărire s-a făcut o constatare. S-a respins cererea de realizare a unei expertize, și de aceea s-a recurs la o expertiză extrajudiciară, pentru că există mari dubii despre identitatea obiectelor. Nu s-au depus în instanță nici dovada locului exact unde se presupune că a fost comisă infracțiunea, nici dovada că locul respectiv face parte din vreun sit, deși am cerut să facă dovada că erau în evidența ministerului, pentru că la furt bunul trebuie să se afle în posesia sau detenția persoanei vătămate, trebuie să fie în stăpânirea de fapt a proprietarului, altfel nu este furt, ci ar putea fi însușirea bunului găsit, care are alt regim juridic.

Ei nu au făcut dovada posesiei, care e un element esențial, nici când am cerut noi, nici nu puteau, nu au asemenea evidențe, totul se bazează pe presupuneri, nu pe elemente materiale. Părerea mea este că în acest dosar trebuie să fie pronunțate achitări, o dată că nu există identitate de obiect și există această suspiciune și apoi că niciodată nu au fost în posesia statului, a ministerului, niciodată".

Dovada că procurorii nu știu cine ce a furat este faptul că, după trimiterea în judecată a primului grup de antreprenori, în sarcina cărora procurorii au reținut că au furat 13 brățări, anchetatorii au susținut că, de fapt, numai o brățară din cele 13 au fost furate de acest grup, restul de altele! Asta după întocmirea rechizitoriului și desesizare!

Ministerul Culturii refuză să facă dovadă vătămării

ZIUAnews a solicitat Ministerului Culturii, parte civilă constituită pentru 6,6 milioane de euro în dosarul „Aurul Dacilor", încă de acum trei săptămâni, să facă dovada că din situl Sarmisegetuza Regia ar face parte culmea Căprăreața, de unde bănuiesc procurorii că s-au furat brățările. Deși o astfel de solicitare ar fi trebuit soluționată în mai puțin de 24 de ore, pentru că MC ar fi trebuit să aibă această dovadă, de vreme ce se consideră vătămată prin acțiunile inculpaților, după trei săptămâni, solicitarea ZIUAnews se plimbă pe la Deva, la Muzeul Civilizației Dacice, la Consiliul Județean Hunedoara și la Institutul Național al Patrimoniului. Incredibil este că Ministerul nu a depus, conform maestrului Mateuț, nici la dosar aceste acte! Cu alte cuvinte, „Aurul Dacilor" este un dosar în care nicio autoritate nu poate proba autenticitatea obiectului material al unei infracțiuni, nu poate proba că a deținut vreodată obiectul, locul din care acesta a fost sustras!

Kosonii - altă țeapă!

Nu numai brățările dacilor au fost replicate de antreprenori dornici de un ban câștigat rapid pe spatele unor colecționari. Și kosonii, monedele dacilor, au fost copiați și replicați pentru export, numai că, fiind cunoscute caracteristicile acestora, și având imprimări descrise în foarte multe studii și tratate de-a lungul timpului, falsificarea acestora s-a dovedit extrem de dificilă.

Brussels Art Laboratory- cel mai vechi laborator european

Institutul din Bruxelles la care a fost făcută expertiza brățărilor dacice are 27 de ani de experiență și este, conform propriei prezentări, "cel mai vechi laborator european care asigură clienților teste științifice, este singurul laborator european condus de un expert autorizat de camera națională a experților în artă".

Articol publicat de ziuanews.ro

Sursa:

http://www.cotidianul.ro/bratarile-dacice-turnate-in-secolul-xx-228093/

==================================================

=============================================================

====================================================================

Multumesc pentru semnalare,

===================

Danila /// 10 decembrie 2013, 20:42

Interesant documentarul, dar cititi ce au putut face "pseudoculturalistii" Romaniei in ziua de azi. Cititi si va cruciti!!! ""Brățările dacice, turnate în secolul XX".

http://www.cotidianul.ro/bratarile-dacice-turnate-in-secolul-xx-228093/

=====================================================

===========================================================

==================================================================

http://romaniamegalitica.blogspot.ro/2011/12/ipoteza-soc-bratarile-dacice-obiecte-de.html?showComment=1386754869717#c737642886256110749

Click here:

Ipoteza soc! Brăţările dacice, obiecte de podoabă, artefacte ritualico-magice sau ... brăţări radionice?!

Extrem de interesante... si comentariile !!

============================

19 decembrie 2013

Important UPDATE

Alba: Pedepse mai mici, în apel, pentru unii dintre inculpații din dosarul "Aurul Dacic"

joi, 19 Dec 2013

Unele dintre cele 13 persoane judecate pentru că ar fi efectuat săpături ilegale în situl arheologic Sarmizegetusa Regia, din Munții Orăștiei, unde ar fi descoperit și traficat ilegal, printre altele, și 15 brățări dacice de aur, au primit la Curtea de Apel Alba Iulia o condamnare mai mică decât la instanța de fond, respectiv Tribunalul Hunedoara.

Curtea de Apel Alba Iulia s-a pronunțat miercuri seară în dosarul "Aurul Dacic", proces care a debutat la instanța din Alba în primăvara lui 2010, alți peste patru ani judecându-se pe fond la Tribunalul Hunedoara.

Instanța din Alba a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, inculpați și partea civilă, respectiv Ministerul Culturii.

Decizia instanței nu este definitivă, poate fi atacată cu recurs în termen de zece zile de la pronunțare cu cei prezenți și de la comunicare cu celelalte părți, competența soluționării acestuia revenind Înaltei Curți de Casație și Justiție, a menționat purtătorul de cuvânt, Cosmin Muntean.

Pentru Iulian Ceia, care primise la Tribunalul Hunedoara cea mai mare condamnare dintre inculpații din acest dosar, respectiv 12 ani de închisoare și 4 ani interzicerea unor drepturi civile, Curtea de Apel Alba Iulia a stabilit ca acesta să execute 7 ani de închisoare. El a fost achitat de săvârșirea infracțiunilor de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni și de instigare la efectuarea de către persoane neautorizate a unor detecții și săpături ilegale în situri arheologice. Magistrații au decis și încetarea procesului penal pornit împotriva lui Ceia în privința săvârșirii infracțiunilor de șantaj împotriva a trei părți vătămate, în două dintre cazuri constatând împlinit termenul de prescripție. Totodată, instanța a decis schimbarea încadrării juridice a faptei săvârșite de inculpat din infracțiunea de complicitate la infracțiunea de furt calificat de obiecte de patrimoniu cu consecința pierderii acestor bunuri pentru patrimoniul cultural național, în infracțiunea de tăinuire cu consecința pierderii unor bunuri pentru patrimoniul cultural național.

Cu privire la inculpatul Ciprian State Hidișan, condamnat la Deva la 11 ani de închisoare și 4 ani interzicerea unor drepturi civile, Curtea de Apel Alba Iulia a dispus ca acesta să execute 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea unor drepturi civile.

Pentru șase dintre inculpați, Curtea de Apel Alba Iulia a menținut condamnarea la pedeapsa de 10 ani închisoare cu executare și 4 ani interzicerea unor drepturi civile.

Cu privire la alți doi inculpați, instanța a menținut condamnarea la pedeapsa de 7 ani închisoare cu executare stabilită de către Tribunalul Hunedoara.

În ceea ce o privește pe singura femeie inculpată în acest dosar, Curtea de Apel Alba Iulia a dispus condamnarea la pedeapsa redusă de 3 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 5 ani, după ce la instanța de fond a fost condamnată la 7 ani de închisoare cu executare.

Un inculpat a fost achitat de Tribunalul Hunedoara, iar pentru un altul s-a stopat procesul penal ca urmare a decesului.

Pe latura civilă, instanța a decis să-i oblige pe patru dintre inculpați să restituie Ministerului Culturii în natură bunurile sustrase sau să plătească acestuia, în solidar, contravaloarea a peste 1,1 milioane de euro în lei la data plății. Alți patru inculpați trebuie să restituie părții civile bunurile sustrase sau să plătească acesteia, în solidar, contravaloarea a peste 446.000 de euro, în lei la data plății, iar Ceia a încă peste 223.000 de euro.

Inculpații au fost acuzați de săvârșirea mai multor fapte penale, între care se numără cele de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, furt calificat de obiecte de patrimoniu din situri arheologice, cu consecințe de pierdere a acestora pentru patrimoniul cultural național, și efectuarea de săpături neautorizate în situri arheologice.

Ministerul Culturii s-a constituit parte civilă în acest proces cu suma de 6,6 milioane de euro, care ar reprezenta prejudiciul creat statului român prin acțiunile desfășurate de inculpați.

Primele arestări în dosarul "Aurul dacic" au avut loc în mai 2005, iar pe 7 iulie în același an au fost trimise în judecată cele 13 persoane.

Până în prezent, statul român a reușit să recupereze 13 din cele 15 brățări, care se află acum în custodia Muzeului Național de Istorie a României.

Inițial, s-a crezut că a existat un singur tezaur descoperit și traficat pe piața neagră internațională, constituit din 15 brățări spiralice de aur, pe care braconierii le-au sustras din situl arheologic de la Sarmizegetusa Regia. Ulterior, pe măsură ce statul român a reușit să identifice și să recupereze 13 brățări dacice, experții au ajuns la concluzia că există cel puțin cinci astfel de tezaure, iar numărul total al spiralelor este de 24. AGERPRES (AS — autor: Marinela Brumar, editor: Ștefan Gabrea)

http://www1.agerpres.ro/justitie/2013/12/19/alba-pedepse-mai-mici-in-apel-pentru-unii-dintre-inculpatii-din-dosarul-aurul-dacic--09-55-58
=======================================

=====================================

============================================