Sute de români dețin, în momentul de față, detectoare de metale, în baza unor autorizații emise de Poliție, cu ajutorul cărora caută obiecte cu valoare arheologică, inclusiv comori. Unii sunt pasionați de istorie și dornici să scoată la lumină artefacte, apoi să le predea autorităților locale, alții vor doar să se îmbogățească, știind că, pentru acest lucru, statul îi despăgubește cu până la 30% din valoarea obiectelor. Un gest lăudabil, pentru că ar fi putut să vândă obiectele pe piața neagră. Dar, atunci când sapă după obiecte de metal, persoanele respective pot distruge fără voia lor locul respectiv, extrem de important pentru arheologi, care trebuie să afle toată povestea din spatele tezaurului. Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a declarat recent că se intenționează schimbarea legii, astfel încât detectoriștii să nu mai primească bani pentru obiectele găsite. Ei vor fi obligați să colaboreze cu arheologii, iar obiectele vor fi cumpărate de stat doar dacă au fost descoperite de o astfel de echipă mixtă ! “ Mai bine să rămână acolo, în pământ, unde au stat 2.500 de ani, decât să devină un obiect de vandalizare!”, a declarat ministrul, referitor la comori.
„Scoaterea haotică a unor artefacte din pământ - similară cu distrugerea unor clădiri cu excavatorul sau dinamitarea unor monumente”
Dr. Alin Frînculeasa, șeful Biroului Arheologie din cadrul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, susține că ar fi o idee bună ca statul să nu mai cumpere artefactele căutătorilor de comori care nu colaborează cu arheologii. Totodată, el este de părere că toți deținătorii de detectoare de metale ar trebui să primească autorizații de la Ministerul Culturii de fiecare dată când pleacă pe teren să caute obiecte de metal cu valoare arheologică. „Eu, în calitate de arheolog, solicit autorizații de la Ministerul Culturii pentru fiecare lucrare. Ar trebui ca această regulă să se aplice și deținătorilor de detectoare de metale aflați în căutare de comori” , ne-a precizat acesta. În cadrul întâlnirilor avute până acum cu deținătorii de detectoare de metale din județ, arheologul Alin Frînculeasa i-a îndemnat pe aceștia să nu scoată obiectele din pământ, ci să cheme arheologii atunci când descoperă ceva, pentru a nu distruge locurile respective. În opinia acestuia, noua lege o să-i descurajeze pe unii dintre căutătorii de comori interesați doar de câștigul bănesc, dar vor exista, în continuare, și persoane interesate să facă trafic cu obiectele găsite.
Declarația Ministrului Culturii este considerată salutară și de dr. Ovidiu Țentea - arheolog în cadrul Muzeului Național de Istorie a României și responsabil științific din partea MNIR pentru cercetările arheologice de la Dumbrăvești, Prahova, unde se află ruinele unui castru și ale unor băi romane. Acesta se numără printre cei 22 de arheologi de la Muzeul Național de Istorie a României semnatari ai unei scrisori deschise către Ministerul Culturii, document ce abordează și problema deținătorilor de detectoare de metale. Specialiștii așteaptă încă un răspuns oficial din partea Ministerului Culturii la mai multe solicitări legate de această chestiune și implicit „adoptarea unor măsuri urgente și ferme pentru stoparea acestui flagel considerat de ei un pericol la adresa siguranței naționale, dar și un spectacol mediatic de prost gust!” susține dr. Ovidiu Țentea. Acesta este de părere că rețelele acestor afaceri nu vor înceta să caute soluții, dar are încredere că vor fi luate măsurile legale corespunzătoare pentru limitarea acestui fenomen nociv. „Aș dori să atrag atenția și pe această cale asupra faptului că importanța informației istorico-arheologice provine din descoperirea acestor obiecte în contextul lor original, anume asociate cu alte artefacte și structuri constructive aparținând epocii respective. Numai astfel aceste obiecte pot fi apreciate prin justa lor valoare istorică, astfel contribuind la mai buna cunoaștere și înțelegere a trecutului. Scoaterea haotică a unor artefacte din pământ este similară cu distrugerea unor clădiri cu excavatorul sau dinamitarea unor monumente aflate în picioare. Colectarea lor în grupuri ad-hoc de obiecte de aur sau argint este similară, spre exemplu, cu adunarea într-o grămadă de moloz a fragmentelor decorative dintr-un portal al unei catedrale gotice! Ce valoare mai pot avea aceste piese provenite dintr-un ansamblu proaspăt distrus cu intenţie doar în scopul câștigării unor recompense materiale sau argumentându-se că este obligatoriu ca toate vestigiile trecutului să fie descoperite printr-o întrecere cu miză cantitativă? În niciun caz nu-mi imaginez că suntem actori ai unor ecranizări ca "Goana după aur" sau "Indiana Jones"!".
Braconaj arheologic la Mălăiești
Potrivit interlocutorului nostru, sunt descoperite frecvent urme ale detectărilor ilegale, în zonele șantierelor arheologice, inclusiv în Prahova. „Urmele detectoriștilor le-am găsit frecvent în necropola estică de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa începând cu anul 2001, inclusiv în complexele pe care le cercetăm, pentru a le finaliza, până seara târziu. Dimineaţa, la prima oră, când ne întorceam, piroanele de la caroiajul cu care realizam desenele erau smulse, semn că braconierii îşi verificau aparatele, întrucât detectau pe întuneric. Zonele învecinate punctului respectiv erau, la rândul lor, răscolite. Erau persoane care cunoșteau îndeaproape cercetările noastre. Ceea ce puteam face era să sesizăm poliţia locală! Cele mai recente și frecvente braconări le-am constatat și documentat pe suprafața castrului roman de la Mălăiești (din comuna Dumbrăvești, județul Prahova – n.red). Aici, începând cu anul 2011, de când desfășor împreună cu echipa pe care o coordonez cercetări arheologice, avem astfel de surprize de câteva ori pe an, pe perioada verii, cât suntem la fața locului.
Fenomenul, pornit în cazul unora poate de la un hobby, a devenit aşadar "sport naţional", având deja și o oarecare "tradiţie"! Deși ne aflăm încă la nivelul declarațiilor în ceea ce îl priveşte pe ministrul Culturii, sper ca măsurile menite să stopeze acest fenomen profund nociv să nu întârzie, iar atunci când ele vor demara, să fie coerente și să reglementeze corespunzător situația foarte gravă în care ne aflăm. Mi-aș dori ca acțiunile noastre să aibă ecou și în rândul societății civile, a cărei voce autoritățile au început să o asculte!”, ne-a mai precizat dr. Ovidiu Țentea.
Sursa: http://www.ziarulprahova.ro/stiri/cultura/232571/statul-a-pus-%E2%80%9Egand-rau%E2%80%9D-cautatorilor-de-comori-preocupati-doar-de-castiguri-banesti#.Vvo0L6k_kEk.facebook
------------------------------------------------------------------------------
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu