Manastirea Hurezi sau Manastirea Horezu, judetul Valcea. Cel mai frumos şi mai rafinat exemplar de arhitectură românească. Manastirea Hurezi, inaltata in 1693 de Constantin Brancoveanu, a fost inclusa in 1995 in patrimoniul UNESCO.

 

Mănăstirea Hurezi sau Mănăstirea Horezu.

 

Manastirea Hurezi, renumita lavra domneasca a familiei Brancoveanu, se afla asezata la poalele line ale Muntelui Capatanii, la marginea satului Romanii de Sus, localitate aflata la o distanta de aproximativ 50 de kilometri inspre vest de Ramnicu-Valcea, pe Drumul National DN 67, in judetul Valcea.

 

Fiind considerata cea mai reprezentativa constructie in stil brancovenesc din intreaga tara, Manastirea Hurezi este poate si cel mai mare ansamblu monahal din Romania. Singuratatea si linistea de odinioara a locului era tulburata doar de cantecele huhurezilor, pasari de noapte, care au si dat denumirea locului.

 

 

 

Ansamblul monahal de la Hurezi se intinde pe mai mult de trei hectare, cuprinzand manastirea propriu-zisa, Biserica Bolnita, Schitul Sfintilor Apostoli si Schitul Sfantul Stefan. Acestora li se poate adauga, in mod firesc, si Biserica Sfintii Ingeri, ctitorita tot de unul dintre staretii manastirii celei mari, aflata putin mai la sud de incinta manastirii. Incepand cu anul 1993, manastirea de la Hurezi se afla pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

 

Manastirea Hurezi - scurt istoric

 

Numele manastirii se trage de la pasarile numite "huhurezi", pasari de noapte cu un penaj deosebit de colorat. Potrivit legendei locale, mesterii tocmiti de Sfantul Constantin Brancoveanu, anume sa construiasca o mareata lavra, din cauza turcilor, erau nevoiti sa lucreze mai mult noaptea, cand se auzeau numai huhurezii.

 

 

 

Manastirea Hurezi prezinta doua incinte: prima incinta este delimitata de ziduri din caramida, nu foarte inalte, care cuprind atat manastirea, cat si schiturile acesteia, in vreme ce a doua incinta este fortificata si deosebit de inalta, avand cladiri pe trei laterale, iar spre rasarit un zid inalt.

 

In centrul incintei principale se afla biserica cea mare de la Hurezi. Intrarea principala este asezata pe latura de miazazi, sub o bolta larga care, la vreme de necazuri, se inchidea cu o poarta masiva de lemn, ferecata cu fier, existenta si astazi, in forma ei originala.

 

 

 

Intrarea este asezata sub turnul-clopotnita, in care se afla, pana astazi, patru clopote mari, avand intre 300 si 1.000 de kilograme. Pe trei clopote sta scris, pana astazi, numele Sfantului Constantin Brancoveanu, credincios domnitor.

 

Biserica cea mare a Manastirii Hurezi, inchinata Sfintilor Imparati Constantin si Elena, a fost ctitorita, intre anii 1693-1697, de catre Sfantul Constantin Brancoveanu. Biserica cea mare are o lungime de 32 de metri si o inaltime de 14 metri, fiind zidita in forma de cruce si impartita in pridvor, pronaos, naos si Altar. Adesea s-a spus ca arhitectura acesteia a avut drept model biserica din Manastirea Curtea de Arges.

 

 

 

Sfantul Constantin Brancoveanu (1688-1714), domnitorul Tarii Romanesti, la inceputul secolului al XVIII-lea, vazand nestatornicia vremurilor, indata dupa primirea sceptrului Tarii, dupa cum glasuieste hrisovul de intemeiere al manastirii, "intr-al doilea an al domniei noastre, pus-am temelie si am inceput a zidi manastire".

 

Prin aceasta fapta cucernica, domnitorul isi vedea implinita o dorinta sfanta, care-l framanta, dupa cum citim in pisania de deasupra usii bisericii: "Nu voi intra in salasul casei mele, nu ma voi sui pe asternutul patului de odihna, nu voi da somn ochilor mei si pleoapelor mele dormitoare si repaos tamplelor mele, pana nu voi afla loc Domnului si salas Dumnezeului lui Iacob." (Psalmul 131)

 

 

 

Urmand in cuvant si in fapta pe Sfantul Prooroc si Psalmist David, el a inaltat cea mai de seama ctitorie a epocii sale, ctitorie care a atras admiratia si pretuirea tuturor vizitatorilor, din toate timpurile. Astfel, Charles Diehl, cunoscatorul de arta bizantina, considera ctitoria brancoveneasca de la Hurezi drept "cea mai frumoasa din Romania".

 

Lucrarile de constructie, incepute in anul 1690, s-au terminat in anul 1697. Domnitorul Constantin Brancoveanu a incredintat supravegherea acestor mari si valoroase lucrari, rudei sale Parvu Cantacuzino, mare stolnic, caruia, murind in anul 1691, i-a urmat Cernica Stirbei, fost mare armas.

 

 

 

Dintre mesterii renumiti de la Hurezi, ii mentionam pe: Manea, vataful zidarilor, pe Istrate lemnarul si pe Vucasin Caragea, pietrarul, toti trei fiind zugraviti pe perete, in pridvorul bisericii celei mari.

 

In dreapta si stanga clopotnitei, pe cele trei laturi sunt chiliile randuite pe doua nivele, suprapuse, in fata carora se gaseste cate o galerie cu arcade in semicerc, sustinuta de stalpi de piatra. Tot in latura de miaza-zi, la etaj, unde au fost casele domnesti compuse din sali mai frumos boltite, cu calote sferice pe arcade lungi, sprijinite pe monumentale coloane de piatra, la capiteluri si baze, acum este expusa interesanta si valoroasa colectie de obiecte si icoane bisericesti ale manastirii, un pretios tezaur cultural-national.

 

 

 

Paraclisul de la Hurezi, situat la mijlocul laturii de apus a incintei, drept in fata bisericii, ridicat in anul 1697, este unul dintre cele mai reusite monumente din aceasta epoca. Planul lui consta dintr-un naos patrat, dominat de turla octogonala, admirabil proportionata, cu opt ferestre, acum singurul izvor de lumina al zilei, dintr-un altar semicircular.

 

Pictura din paraclis este lucrata in fresca, de catre zugravii Preda si Marin, mesteri din aceeasi scoala brancoveneasca, fiind pastrata in conditii optime. Din tema iconografica nu lipsesc Sfintii Imparati Constantin si mama sa Elena si bogata familie a Brancoveanului. Tampla din lemn e fin sculptata si decorata cu aur si culori, aproape tot asa de vii, cum a fost initial.

 

 

 

Sub paraclis, la parter, se afla trapeza, sala de mese a manastirii, frumos boltita printr-o calota sferica, sprijinita pe arcuri joase si puternice. Pictura in fresca a acesteia, executata intre anii 1705-1706, este o desfatare spirituala si se pastreaza in conditii excelente.

 

Una dintre podoabele arhitecturale, care da Manastirii Hurezi un aer de sarbatoare, este Foisorul vrednicului egumen si iubitor de arta, Dionisie Balacescu, fiind ridicat intre anii 1725-1753, ca opera a pietrarului Iosif.

 

 

 

Biserica Sfintii Imparati Constantin si Elena (biserica mare) este construita in plan triconic, cu cate o turla poligonala pe naos si pronaos; are un pridvor deschis, sustinut de coloane din piatra sculptate, constructia lui fiind specifica stilului brancovenesc. Usa de la intrare are ancadramente in marmura, deasupra ei fiind asezata pisania cu stema tarii Romanesti si a Cantacuzinilor.

 

Biserica cea mare de la Hurezi a fost zugravita in fresca de catre zugravii Constantin, Ioan, Andrei, Stan, Neagoe si Ioachim. Pe peretii acesteia, incepand inca din pridvor, se afla asezati nenumarati sfinti, cat si scene biblice si istorice, precum Sinoadele Ecumenice.

 

 

 

Desi programul iconografic pastreaza traditia bizantina, distingem insa si cateva particularitati, dintre care: introducerea portretelor mesterilor constructori, in pridvor, alaturi de ctitori; interpretarea libera a compozitiei icoanelor de hram; abordarea in maniera noua a scenei Judecata de Apoi. Intre scenele istorice se afla si "Viata Sfantului Constantin cel Mare", reprezentare rare si de mare valoare artistica si istorica.

 

Tabloul votiv este poate cel mai mare, deosebit si valoros din intreaga tara. Acesta infatiseaza o veritabila galerie de portrete istorice, de mare valoare artistica, infatisand pe Sfantul Constantin Brancoveanu, impreuna cu intreaga lui familie, in care se distinge chipul doamnei Maria, alaturi de stramosii lui directi si de rudele din neamul Basarabilor si al Cantacuzinilor. De aici se intelege si faptul ca biserica se dorea a fi necropola a familiei Brancoveanu, cat si a neamului sau.

 

 

 

Pronaosul pastreaza cateva morminte. Mormantul cel mai de seama, lucrat din marmura si acoperit cu o placa sculptata, pregatit pentru ctitorul voievod, nu si-a implinit insa niciodata rostul sau. Astfel, se crede ca Sfantul Constantin Brancoveanu ar fi fost inmormantat, pe ascuns, de frica turcilor, in Biserica Sfantul Gheorghe, din Bucuresti. Un alt mormant din pridvor, deosebit si el, este cel al vrednicului egumen, Ioan Arhimandritul.

 

Catapeteasma cea mare, sculptata in lemn de tei si suflata cu aur, este donata de Doamna Maria Brancoveanu. In randul mobilierului din lemn, alaturi de extraordinarul iconostas sculptat si aurit, numim aici si Tronul Domnesc, maiestros sculptat, care poarta stema Cantacuzinilor. Alaturi de acestea, stranile si marele policandru, dateaza toate din vremea ctitorului.

 

 

 

Manastirea Hurezi, importanta si valoroasa asezare monahala, reprezinta cel mai vast ansamblu de arhitectura medievala pastrat in Tara Romaneasca. Langa manastire au fost zidite mai multe locasuri de rugaciune, deosebit de frumoase, fiecare imbinand armonios stilul bizantin cu cel romanesc.

 

Astfel, pe langa biserica cea mare, crestinul se poate inchina si in alte trei biserici brancovenesti: Biserica Bolnita, ctitorita de Doamna Maria, sotia Sfantului Constantin Brancoveanu, a fost ridicata in anul 1696, ea fiind zugravita in fresca de zugravii Preda Nicolae si Ianache; Schitul Sfintilor Apostoli, asezat la aproximativ 50 de metri inspre nord de biserica cea mare, a fost ctitorit de marele staret Ioan Arhimandritul, in anul 1698, aceasta fiind zugravita de zugravii Iosif si Ioan, in anul 1700; Schitul Sfantul Stefan a fost zidit de catre fiul cel mare al domnitorului, anume de Sfantul Stefan Brancoveanu, in anul 1703, biserica acestuia fiind zugravita in fresca de catre zugravii Ianache, Istrate si Harinte.

 

 

 

Bisericuta Sfintii Ingeri, aflata putin mai spre sud de poarta manastirii, a fost ctitorita de Arhimandritul Ioan, ca biserica pentru robii care munceau pe domeniul manastirii. Biserica a fost zidita in anul 1700, pictura in fresca a acesteia, fiind zugravita in anul 1757, din grija parintele staret Dionisie Balacescu.

 

Biserica Sfintii Ingeri functioneaza astazi ca biserica de parohie, ea apartinand satului Romanii de Jos. Datorita arhitecturii acesteia, cat si datorita ctitorilor ei, biserica poate fi insa foarte usor incadrata in ansamblul arhitectural monahal de la Hurezi. Impreuna cu celelalte patru biserici, aceasta formeaza o Sfanta Cruce: Biserica cea mare, a Sfintilor Imparati Constantin si Elena, se afla in centru, in vreme ce biserica Bolnitei, cele doua schituri si Biserica Sfintilor Ingeri se afla in cele patru laterale ale Crucii. 

 

 

 

Manastirea Hurezi a avut obste de monahi pana in anul 1872, cand a devenit manastire de maici. Spre sfarsitul secolului al XVII-lea, la Manastirea Hurez a functionat o scoala de sculptura si de pictura. De-a lungul vremii, asezamantul monahal de la Hurezi a fost reparat si restaurat de mai multe ori (1827, 1872, 1907-1912, 1954, 1960-1978).

In cadrul ultimelor lucrari, ansamblul monahal de la Hurezi a fost restaurat in intregime. Locasul monahal ofera si cazare, insa destul de restransa: 20 de locuri, in dormitoare cu 1-2 locuri, iar la mansardă, 3 camere cu cate 4 paturi.

Manastirea Hurezi, Biserica Sfintii Imparati Constantin si Elena
Adresa: localitatea. Horezu, judetul Valcea, Cod Postal 30459, Romania

Teodor Danalache

 

 

 

                                                Sursa: http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/mitropolia-olteniei/manastirea-hurezi-68220.html
------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------

Mugur Isarescu, la manastirea Hurezi, despre sabia lui Constantin Brancoveanu: o sabie a diplomatiei.

Autor: Bancherul.ro. 2014-10-05.

 

Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat sâmbătă seara, la Mănăstirea Hurezi, în cadrul unui simpozion organizat cu ocazia anului comemorativ Brâncoveanu, că nordul Olteniei are monumente de cel puțin aceeași valoare ca și cele din nordul Moldovei.

"Ne aflăm aici între zidurile pline de amintiri ale Sfintei Mănăstiri Hurezi, aici, unde Constantin Brâncoveanu este prezent în tot ce ne înconjoară. (...) Arhitecții spun că aici, la Hurezi, suntem în incinta cele mai strălucite ctitorii ale domnitorului martir. (...) Pentru că aici găsim, alături de simbolul mormântului gol, pridvorul românesc, 'pridvorul lui bunicu' i-aș spune eu, înălțat la scară înaltă, boierească, domnească, dar este la fel ca pridvorul bunicului meu din Șirineasa. Acolo făcea mierea la centrifugă. Acest stil brâncovenesc a fost ulterior întrebuințat în arhitectură în întreaga țară. Aici mai găsim și alte lucruri de identitate pe care ar trebui să le cultivăm, cum ar fi de exemplu mâncarea românească. Nordul Olteniei are monumente de cel puțin aceeași valoare ca și nordul Moldovei, dar o vreme îndelungată au fost mai puțin mediatizate",

a spus Isărescu, citat de Agerpres.

 

Guvernatorul a menționat că BNR a fost alături de Arhiepiscopia Râmnicului în proiecte care au vizat reabilitări sau renovări de lăcașe de cult.

"Noi, cei de la BNR, ne-am alăturat de mai multă vreme Arhiepiscopiei Râmnicului. Am observat cum și cât de mult această instituție s-a implicat în ample proiecte de renovare și reabilitare a acestor lăcașuri sfinte. Și am contribuit și noi, pe măsurile noastre și cu ce am putut, de regulă cu finanțare, la renovarea acestor lăcașuri sfinte. Desigur că nu am făcut tot ce puteam să facem și, în măsura în care putem să mai contribuim pe viitor, o vom face, mai ales dacă vom găsi aici oameni vrednici, alergători și implicați. (...) Recomand tuturor celor care nu sunt din Oltenia să vină să viziteze Mănăstirea Dintr-un Lemn, Govora, Surpatele și mai ales Arnota, este o minune aflată la 900 de metri altitudine",

a subliniat guvernatorul BNR.

 

Acesta a donat o replică a sabiei domnitorului Constantin Brâncoveanu Arhiepiscopiei Râmnicului.

 

 

 

"În patrimoniul cultural al României se află un obiect cu puternice semnificații, care a aparținut domnitorului Constantin Brâncoveanu. Acest obiect aici de față face parte din colecția Muzeului Municipiului București, este vorba de sabia lui Brâncoveanu. Sabia a fost confecționată la sfârșitul secolului al XVII-lea sau la începutul celui următor, într-un atelier din vestul Europei, înainte ca Brâncoveanu să se fi urcat pe tron. Asta sugerează că rostul ei nu a fost acela de a fi purtată în războaie. Este vorba de o lamă de oțel lungă de 93 de centimetri, este încovoiată după modelul oriental, este decorată cu intarsii aurite pe ambele fețe. Pe mâner, spre față, este înfățișată icoana Maicii Domnului cu pruncul iar pe cealaltă parte stema orașului București de la acea vreme. În lungul lamei se găsesc, pe față, un ornament vegetal cu pietre semiprețioase iar pe cealaltă, o inscripție în caractere slavone, de asemenea încrustată cu pietre semiprețioase",

a descris obiectul Isărescu.

Guvernatorul BNR a precizat că replica sabiei lui Brancoveanu a fost realizată la Monetăria Statului.

"Împreună cu garda sabiei, mânerul este, de asemenea, încrustat cu pietre semiprețioase. Brâncoveanu, însă, n-a folosit niciodată această sabie în vreun război, Brâncoveanu a fost un om de cultură și un diplomat, mai puțin sau aproape deloc un războinic. Ce semnificație poate să aibă atunci sabia pentru un domnitor care, pe tronul țării, a cucerit o lungă pace? Este sabia diplomației",

a afirmat Isărescu.

Totodată, BNR a donat Arhiepiscopiei Râmnicului și un set de 20 de monezi din aur, dintr-o ediție realizată special cu această ocazie.

"Brâncoveanu a pornit această ctitorie de la Hurezi la 1690, după doi ani de la urcarea sa pe tron. Noi, cei de la BNR, am spus așa: în acest an comemorativ și pentru că Brâncoveanu a fost — cred—unicul după capitulațiile cu turcii care a îndrăznit să facă un fel de monedă de aur, am bătut cu această ocazie monezi de aur și de argint. Oferim 20 de exemplare din aceste monezi de aur Arhiepiscopiei Râmnicului",

a mai spus Mugur Isărescu.

Sursa: http://bancherul.ro/mugur-isarescu,-la-manastirea-hurezi,-despre-sabia-lui-constantin-brancoveanu-o-sabie-a-diplomatiei--13441

------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------

 

Moaștele Sf. Martir Constantin Brâncoveanu au fost aduse

sâmbătă 11 octombrie 2014, 

la Mănăstirea Hurezi din județul Vâlcea, ctitorie a acestuia, după 300 de ani de la moartea domnitorului, de o delegație clericală condusă de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel.

Rămășițele pământești ale lui Constantin Brâncoveanu au fost primite la Mănăstirea Hurezi cu onoruri militare, cu sute de preoți și mii de enoriași din județul Vâlcea, urmând ca o parte din acestea să rămână definitiv la Mănăstirea Hurezi, locul în care domnitorul și-a dorit să fie înmormântat.

 

Manifestările religioase din județul Vâlcea prilejuite de această ocazie vor avea loc sâmbătă și duminică. Racla în care sunt expuse aceste oseminte va fi expusă lângă Mănăstirea Hurezi pentru mai multe luni.

 

 În urmă cu o săptămână, tot la Mănăstirea Hurezi, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a donat din partea băncii o replică a sabiei domnului Constantin Brâncoveanu.

 

Mănăstirea Hurezi a fost ctitorită de Constantin Brâncoveanu. Este patrimoniu UNESCO și a fost locul în care Constantin Brâncoveanu, ucis de turci în 1714, și-a dorit prin testamentul său să fie înmormântat.

AGERPRES

------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------