Pagini de interes

duminică, 19 aprilie 2015

Sagrada Familia... o navă... 'cosmică' ?!? Bisericile, Templele, Catedralele... 'amintiri... din viitor'?


Principala atracţie turistică a Barcelonei, Sagrada Familia, este, în mod paradoxal, o bazilică neterminată. Edificiul este în lucru de 133 de ani, adică de la punerea primei pietre în 1882.
BBC a relevat că imprimarea 3D a modelelor structurale din ghips ar trebui să permită accelerarea realizării ei, prevăzută pentru 2026, la un secol după moartea arhitectului ei, Antonio Gaudi, într-un accident de tramvai, în 1926.

De fapt, imprimantele 3D sunt folosite în procesul de construcţie încă de 14 ani. Tehnologia există din 1980 şi a fost integrată şantierului barcelonez încă din 2001, cu scopul de a realiza mai rapid prototipurile elementelor uneori dificil de conceput.


Sagrada Familia cu uimitoarea ei dantelărie în piatră

”Sunt aproape imposibil de desenat. Din cauza complexităţii suprafeţelor şi formelor, să lucrezi pe desenele în 2D ale lui Gaudi n-are niciun sens din punct de vedere arhitectural, cu atât mai mult cu cât cea mai mare parte a muncii sale era concepută deja la modul tridimensional”, explica arhitectul şef al şantierului, Jodi Coll, citat de ArtNetNews. Între timp, tehnologia a ajutat la corectarea eventualelor erori ale construcţiei.

”Antonio Gaudi a realizat puţine desene pentru Sagrada Familia, care este atât de complexă încât este aproape imposibil de desenat, cel puţin cu proiecţiile arhitecturale normale. Ceea ce a lăsat la moartea sa este un sistem geometric de suprafeţe reglate şi o metodă de lucru pentru a traduce aceste geometrii în modele de ghips”, adăuga şi Peter Sealy, cercetător la Şcoala de Design de la Harvard.


Sagrada Familia ce urcă spre ceruri

Imprimantele 3D stereolitografice folosesc pudra cu scopul de a crea în câteva ore prototipurile strat după strat, ajungând la un material asemănător ghipsului, care permite artizanilor să lucreze apoi uşor modelele cu mâna pentru o cât mai mare apropiere posibil.
Multe dintre modelele lui Gaudi au fost distruse în timpul Războiului Civil Spaniol (1936-1939), dar fragmentele care au supravieţuit pot fi numerizate folosind scannerele 3D.


Faţada Naşterii

Astfel, ”intenţiile lui Gaudi în ceea ce priveşte desenul pot fi reproduse plecând de la aceste modelări care pot fi folosite pentru a redezvolta modelele. Modul de a lucra în atelierul lui Gaudi continuă. Pentru fabricare, cu pietre decupate de maşină, şi beton turnat în formele realizate la scara 1:1 prin imprimări 3D”, declara cercetătorul.

Un video în trei dimensiuni, realizat de Fundaţia care girează proiectul susţinut din donaţii private, arăta, cu doi ani în urmă, etapele ce trebuie parcurse şi dezvăluia imaginea bazilicii în versiune finală. Pot fi văzute 12 turnuri, dedicate celor 12 apostoli şi, în punctul culminant, la o înălţime de 170 de metri, Turnul lui Iisus, care trebuie construit în centru. De asemenea, se putea vedea impresionanta faţadă destinată intrării principale în bazilică.


Sagrada Familia aşa cum a conceput-o Gaudi

Sagrada Familia a fost la origine un proiect al arhitectului Francisco de Paula, Gaudi preluând conducerea şantierului în 1883. La moartea lui, era terminat numai un sfert din edificiu. Arhitectul catalan lăsase machete şi planuri, dar cea mai mare parte a lor a dispărut într-un incendiu în timpul războiului. Şantierul a întârziat decenii la rând, din cauza acestui incendiu şi a dificultăţilor tehnice şi financiare.

Antonio Gaudi avea să creeze turle extraordinare la Biserica Sagrada Familia, ele fiind cu atât mai extraordinare cu cât nu au fost inspirate de nicio lucrare medievală.


Sagrada Familia, ca o navă cosmică

Gaudi vizitase Tangerul, în Maroc, în 1883, şi fusese uimit de turnurile construite din argilă în tradiţie africană. Zece ani mai târziu, când a fost angajat să proiecteze acolo o misiune franciscană, i-a conceput câteva turle circulare, cu o curbă convexă în profil. Deşi misiunea nu a mai fost construită, forma a rămas în bagajul său stylistic.


Proiect de decor de faţadă, design 2D şi animaţie 3D

La Sagrada a început cu un proiect gotic convenţional, dar a evoluat remarcabil de-a lungul timpului. În afară de absida gotică, faţada transpetului sudic a fost tot ce a reuşit Gaudi să construiască. Aceasta a început sub forma unui portal gotic triplu, cu o sculptură profund religioasă, dar pe măsură ce era ridicată, proiectul a început să dezvolte forme fantastice care par să fie bazate pe forme din natură. Proiectul complet al turlelor a fost stabilit în 1910, folosindu-se modelul Tanger, iar acestea erau relativ plate, cu benzi verticale în care se aflau crestături din piatră. Totuşi, în vârf, ele explodau în pinacluri fantastice care şi-au schimbat forma continuu pe măsură ce au fost ridicate. Faptul că au fost realizate integral şi desenate de Gaudi pe când nu existau computere este o dovadă remarcabilă a geniului său.


Macheta în 3D a turlelor catedralei

La capodopera sa grandioasă, dar neterminată, biserica Sagrada Familia din Barcelona, Gaudi a dorit să construiască un turn zidit, o ambiţie care se dovedeşte imposibil de realizat. Totuşi, la arcele şi ornamentele transeptului terminat, Gaudi a înţeles deplin sistemul gotic de construcţie. Lucrările la nava centrală a bisericii, începute în 1882, au fost finalizate în 2000. Coloanele arcelor se unesc pentru a susţine greutatea. Acolo unde Gaudi folosea machete la scară, alţii utilizează proiectarea pe calculator pentru a proiecta coloane şi arce monumentale.


Modele create cu ajutorul programului 3D

Îmbinând suprafeţe inegale, culori neobişnuite, arce parabolice şi materiale eclectice, lucrările arhitectului Antonio Gaudi sfidează clasificarea şi provoacă toate convenţiile arhitecturii. Însă la o privire mai atentă asupra lucrărilor lui, raţionalul şi realitatea par să dispară. Modelele excentrice ale lui Gaudi estompează graniţele dintre sculptură, arhitectură şi natură şi par mai degrabă concretizarea fizică a unui vis suprarealist. Mulţi dintre contemporanii săi i-au considerat lucrările şocante şi hidoase şi o ameninţare la adresa standardelor impuse cu multe secole în urmă.


Sagrada Familia reflectată

Amestecul realizat de Antonio Gaudi între formele biomorfe şi lichide, între turle şi arcele gotice a adus o variantă modernă ireconciliabilă cu modernismul convenţional al contemporanilor săi.
Antonio Gaudi concepuse edificiul cu o îndrăzneală arhitecturală rară, dublată de o bogăţie de simboluri care fac din Sagrada Familia un poem mistic.


Proiecţie 3D a Faţadei Catedralei

Arhitectul, care a fost, de altfel, înmormântat în bazilică, a lucrat aici timp de un sfert de secol. Opera realizată în timpul vieţii lui, cripta şi faţada Naşterii, a fost declarată Patrimoniu UNESCO în 2005.
Toţi arhitecţii care i-au succedat au dorit, chiar în lipsa desenelor originale, să rămână cât mai fideli posibil ideilor lui Gaudi.

Cât despre donaţii, pe care se sprijină exclusiv finanţarea lucrărilor, ele sunt în continuă creştere în ultimii ani, întreţinând speranţa terminării acestui edificiu extraordinar în 2026.


Prototipuri în 3D

Sagrada Familia este cel mai cunoscut exemplu de modernism catalan şi un monument emblematic al oraşului. Plasată în cartierul cu acelaşi nume, este monumentul cel mai vizitat din Spania, depăşind Alhambra din Granada şi Muzeul Prado din Madrid.

Proiectul prezentat de Gaudi când avea 31 de ani prevedea o arhitectură foarte personală, de tendinţă naturalist-modernistă, format din cinci nave, absidă, deambulatoriu exterior, trei faţade şi 18 turnuri: 12 pentru Apostoli, 4 pentru Evanghelişti, unul pentru Fecioara Maria, înalt de 120 de metri şi surmontat de Luceafărul dimineţii, şi, cel mai înalt, dedicat lui Iisus. Referinţele mistico-religioase sunt foarte importante în opera lui Gaudi atât din punct de vedere strict iconografic, cât şi din cel simbolic. El dorea ca templul să reflecte istoria şi misterele credinţei creştine. Astfel, cele trei faţade reprezintă trei etape ale vieţii lui Christ: Naşterea, Patimile şi Gloria.


O operă impunătoare în centrul Barcelonei, Sagrada Familia

Însă afinitatea lui Gaudio pentru curbele şi asimetriile naturii şi-a găsit ecoul mai târziu în operele lui Oscar Niemeyer, Jorn Utzon, Greg Linn, Zaha Hadid, Santiago Calatrava, Ben van Berkel şi ale altor arhitecţi care au preferat forme de aripi, scoici, valuri.

Sagrada trebuia să fie ”o predică rostită în piatră”, o mărturie a creaţiei sale. Cum ar fi arătat catedrala în cele din urmă, nu ştia nici el, decât metaforic vorbind: ”Modelul meu este un copac. Are ramuri, iar pe ramuri sunt frunze şi totul se dezvoltă armonios... Un copac nu are nevoie de ajutor din afară. Lucrurile sunt ele însele în armonie. Totul este în echilibru”.

Visul lui Gaudi se împlineşte încet-încet, iar faptul că finalul se apropie este ca un avertisment pentru admiratorii lui. La urma urmelor, grandoarea unui vis constă în neîmplinirea lui.

Publicat Miercuri, 15 aprilie 2015
Magdalena Popa Buluc

Sursa: http://www.cotidianul.ro/sagrada-familia-in-3d-259880/
--------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Un comentariu:

  1. Fara indoiala, Gaudi a fost ajutat de extraterestri. Este mai mult decit evident.

    http://strangesounds.org/2013/09/antoni-gaudis-sagrada-familia-a-majestic-alien-cathedral-to-adore-gozer-and-zuul.html

    RăspundețiȘtergere