Primăria comunei Cireșu va implementa un proiect de amenajare și introducere în circuitul turistic european a Complexului carstic ‘Topolnița-Epuran’, a declarat, pentru AGERPRES, primarul Doru Țîrlui.
Potrivit acestuia, suma necesară lucrărilor respective va fi atrasă din fonduri europene prin implementarea unui proiect derulat prin Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România—Republica Serbia.
‘Până în acest an am mai derulat, pentru punerea în valoare turistică a Peșterii Topolnița, două proiecte cu finanțare europeană și guvernamentală. Cel de realizare a unui Centru regional de intervenții rapide și monitorizare în situații de urgență, în valoare de un milion de euro, ne-a dat posibilitatea să achiziționăm echipamente și să pregătim, printre altele, echipe de salvamont și salvaspeo. Celălalt, să modernizăm un sector de 2,4 kilometri de drum de acces turistic până în zona de intrare în peșteră’, a precizat Țîrlui.
Edilul comunei Cireșu a mai arătat că va fi utilizată suma de aproximativ 500.000 euro pentru a da Peșterii Topolnița, a doua ca mărime din țară (după Peștera Vântului situată în munții Pădurea Craiului, în vecinătatea localității Suncuiuș) și a 17-a din lume, destinație turistică.
Peștera Topolnița, amplasată în partea centrală a Podișului Mehedinți, între localitățile Cireșu și Marga, la aproximativ 35 kilometri nord de Drobeta Turnu Severin, actualmente este închisă din cauza accesului dificil pe culoarele sectoarelor subacvatice. Cu o lungime de 20,5 kilometri )din care numai 11 kilometri exploatați de speologi), ea a fost săpată în calcarele malmneocomiene din Dealul Prosacului, la 400 metri altitudine. Este o peșteră gigant, cu o rețea de galerii dispuse pe patru niveluri: două fosile, unul subfosil și celălalt activ.
A fost săpată de trei râuri: Topolnița, Gaurinți și Ponorat. Are cinci guri de acces: gura Prosacului (cu un impresionant portal de 67 metri înălțime), gaura lui Ciocardie, intrarea cunoscută sub numele de Peștera Femeii, și cele doua deschideri de la Gaurinți.
Râul Topolnița pătrunde în subteran prin gura Prosacului și iese prin gaura lui Ciocardie. Galeria Emil Racovița, cea mai impresionantă formațiune speologică din Carpați, este cea mai lungă galerie a peșterii, are 1.570 metri.
În galerii, cu săli uriașe și cascade de apă, se întâlnesc forme bizare de relief, de unde și denumirile: marea lumânare, pădurea cu lumânări, marele dom stalagnitic, lacul de cleștar. În Peștera Topolnița s-au descoperit urme umane din neolitic. Din punct de vedere carstic, aici sunt conservate formațiuni fosiliere unice în lume.
Este o peșteră caldă, temperaturile oscilând între 8,2 și 10,8 grade. La poarta de ieșire a peșterii crește laleaua pestriță (Fritillaria montana), monument al naturii. Peștera Topolnița nu poate fi vizitată, deocamdată, decât cu aprobarea Academiei Române. Din acest motiv la fiecare dintre intrări au fost fixate grilaje de fier care stau tot timpul încuiate.
În context, primarul comunei Cireșu, Doru Țîrlui, a mai arătat că de 50 de ani în zonă se organizează, de fiecare dată în luna august, sărbătoarea câmpenească ‘Peștera Topolnița’, ocazie pentru participanți de a vizita sub supravegherea unor speologi și a unei echipe de voluntari pentru situații de urgență galeria principală pe o distanță de aproape 600 metri. sursa AGERPRES/ (A-autor: Florian Copcea, editor: Karina Olteanu)
Sursa: http://portaluldestiri.net/mehedinti-proiect-pentru-pestera-topolnitei/
----------------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu