Exploziv. Trovantii sunt FORME de VIATA bazate pe SILICIU. Romania detine COMORI inestimabile, lasate vraiste, la voia raufacatorilor. Romanii, incapabili sa GESTIONEZE comori nepretuite. Trovantii - trecerea de la regnul mineral la cel vegetal. Tara Multivers. Romania – tara universurilor paralele!

Exploziv. Trovantii sunt FORME de VIATA bazate pe SILICIU. Romania detine COMORI inestimabile, lasate de izbeliste.

 ----------------------------
Trovantii sunt trecerea de la regnul mineral la cel vegetal. Trovantii. Muzeul trovantilor Costesti - Valcea. Pietrele erotice care cresc. URGENT se impun masuri de SECURIZARE a TROVANTILOR. Se fura în draci - se sparg cu ranga, barosul și ciocanul! Crime impotriva PATRIMONIULUI mondial!
Admin, Romania Megalitica
----------------------------------

 

Au forma unui penis sau a unui san modelat cu maiestrie. Seamana, cresc si se inmultesc dupa fiecare ploaie. Aparuti din senin, se spune ca trovantii sunt un "cadou" extraterestru. Putin erotic, ce-i drept. Bolovanii cu aspect de lemn emana energii negative, motiv pentru care e bine sa le vorbesti frumos. Cercetatorii sunt depasiti de misterul pietrelor adunate intr-un muzeu mai abitir ca de o gluma a naturii.

Atunci cand dai cu ochii de ele, te lasa fara grai. Alcatuiesc o armata de forme bizare, care cu siguranta te pun pe ganduri mai putin ortodoxe. Sunt denumite de oamenii Costestiului "pietrele care cresc". Si nu intamplator. Bolovanii ciudati sunt aproape identici, iar dimensiunile lor variaza de la cativa milimetri la zece metri. Imprastiati pe colinele Costestiului de Valcea, trovantii dau si azi batai de cap oamenilor de stiinta. Geologii afirma ca rocile ar fi rezultatul unor cimentari care au avut loc cu milioane de ani in urma, insa procesul nu e bine cunoscut. Pietrele care cresc prezinta chiar niste prelungiri ce pot fi considerate radacini. Daca sunt taiate, sectiunea arata precum cea a unui trunchi de copac cu inele colorate.

IMAGINATIE. Cunoscatorii spun ca, indiferent cat am merge de departe cu imaginatia, aceste exponate unice nu contin mici animale pietrificate, asa cum se spune in basmele romanesti. Stranietatea acestor pietre este determinata de formele aproape identice, pentru ca, in natura este aproape imposibil sa gasesti doua pietre la fel. Trovantii au doua forme de baza: sferica si elipsoidala. Forma se poate complica, iar atunci, pietrele arata precum cifra opt. Haiosi, trovantii au inceput sa rasara de peste tot, nu numai in zona muzeului. Ii gasesti pe marginea drumului, la temeliile caselor si chiar prin Bucuresti, ca ornamente in casele turistilor. Formele deosebite ale trovantilor, denumiti popular balatruci sau dorobanti au impresionat oamenii de ani buni. Pe vremuri, in Transilvania, existau cimitire vechi, unde trovantii erau asezati la capataiul mormintelor.

VORBE DIN SAT. Oamenii locului se impart in doua categorii: cei care personalizeaza pietrele bizare si cei care prefera sa nu stie de existenta lor. Povestile se transmit insa din generatie in generatie. "Am facut noi asa, o panda... daca te uiti la ele, la 40 de minute dupa ce ploua, nisipul incepe sa se transforme in piatra. E un fel de inmultire. Si asa rasar trovantii", explica Marin Neagoe, un localnic din Costesti. Minunati de straniile formatiuni, unii sateni au luat trovantii din muzeu si si-au populat gradinile, pentru a le aduce noroc. Cu toate astea, pietrele aduc stari ciudate. "Nu ne simtim bine in preajma lor. Sunt lasate de extraterestri aici. De aceea e bine sa le vorbim frumos, prieteneste. Altfel se razbuna pe tine!", crede tanti Lenuta. Chiar pe dealul alaturat malului care naste trovanti s-a dat crancena lupta intre mineri si jandarmi, inca un motiv pentru care lacul nu e privit cu ochi buni.

PICTURA. Indivizii de piatra, aproape gemeni, se regasesc intr-un muzeu situat pe DN 67, care leaga Ramnicu-Valcea de Targu-Jiu, protejat de lege si considerat monument. Pietrele cu forme de penis si sani atrag frecvent turisti care nu sunt nevoiti sa plateasca nici un leu la intrare. Autoritatile locale au avut ceva de lucru, mai ales dupa ce vizitatorii, pictori de ocazie, mazgaleau cu vopsele pietrele in forma de penis. Era un fel de joaca. Artistii vopseau seara, muncitorii primariei lustruiau bolovanii dimineata.

"Am observat un penis imens cand am intrat prima oara in muzeu. Credeam ca este o sculptura erotica a vreunui artist glumet. Ceea ce vedeam erau insa niste forme de piatra. E adevarat ca era o piatra speciala, cu nuante diferite si aveai impresia ca organul acela era acoperit cu un fel de piele de rinocer, de culoare roscovana, care se aduna si facea ochiuri, asa cum face aluatul cand il framanti",

a marturisit Mircea Ticleanu, unul dintre cercetatorii care au studiat fenomenul de la Costesti.


IPOTEZE. Oamenii de stiinta cred ca trovantii s-au format in urma seismelor cu intensitati relativ mari. Cu cat socurile au fost mai puternice si numeroase, cu atat s-ar fi obtinut o sfera mai bine conturata. La Costesti insa s-a remarcat o particularitate ce poate reprezenta un unicat la nivel mondial. Este vorba de prezenta unor trovanti foarte mici pe suprafata altora mai mari. Alti specialisti considera ca trovantii ar face trecerea de la regnul mineral la cel vegetal.

PROIECT PHARE. Autori-tati locale din Costesti au decis sa ia masuri pentru conservarea Muzeului Trovantilor. Obiectivul turistic, lasat ani de-a randul de izbeliste, a fost inclus intr-un proiect cu finantare PHARE, care vizeaza refacerea infrastructurii turistice din zona Horezu. In acest scop, Uniunea Europeana va pune la dispozitie peste 4 miliarde de lei vechi. O parte din acesti bani vor folosi la reabilitarea muzeului, dar si pentru construirea unei parcari in zona.

IMPRESIE
"Am observat un penis imens cand am intrat prima oara in muzeu. Credeam ca este o sculptura erotica a vreunui artist glumet. Ceea ce vedeam erau insa niste forme de piatra speciala, cu nuante diferite si aveai impresia ca organul acela era acoperit cu un fel de piele de rinocer, de culoare roscovana" - Mircea Ticleanu, cercetator

UTILE
"Aceste forme sculpturale naturale sunt folosite de secole in satele in apropierea carora ele apar la suprafata in rape si ogase. Din multele reprezentari existente unde stau nemiscate in eleganta liniilor este dificil sa alegi forma dorita"

DIVERSITATE
"Multe imagini, multe chipuri, intr-o lume de piatra, insufletita doar de jocul de lumini si umbre dat de zi sau noapte. Exponatele, ingemanate, inmugurite, simple, concrescute, constituie frumuseti ale naturii" - Ioan Chintauan, directorul stiintific al Complexului Muzeal Bistrita Nasaud

TRANSFORMARE
"Am facut noi asa, o panda... daca te uiti la ele, la 40 de minute dupa ce ploua, nisipul incepe sa se transforme in piatra. E un fel de inmultire. Si asa rasar trovantii" - localnic din Costesti

SUPERSTITII
"Nu ne simtim bine in preajma lor. Sunt lasate de extraterestri aici. De aceea e bine sa le vorbim frumos, prieteneste. Altfel se razbuna pe tine!" - tanti Lenuta, o localnica din Costesti

LOCALIZARE

Muzeul Trovantilor este situat pe DN 67 (Ramnicu Valcea - Targu-Jiu), in satul Costesti, comuna Otesani, la aproximativ opt kilometri de orasul Horezu. Se presupune ca trovantii au varsta miocen superior si sunt alcatuiti din siliciu pietrificat. "Pietrele care cresc" au fost descoperite in 1994 de un grup de arheologi. In luna iunie a acestui an, asociatia valceana Kogayon a semnat o conventie de custodie pentru rezervatia, intinsa pe 1,1 hectare. Muzeul a fost infiintat pe baza avizului Academiei Romane - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturale. Asociatia, formata dintr-un grup de tineri care studiaza stiintele pamantului, se ocupa de protejarea si promovarea obiectivului turistic.

------------------------------------------------

Ce spun specialistii

Curiosi cu privire la acest subiect, care nu ne-a dat liniste cateva zile, am incercat sa gasim tot felul de opinii avizate, care sa explice cumva fenomenul de la Costesti. Intr-una din lucrarile sale, lectorul Alexandru Andrasanu din cadrul Societatii Geologice a Romaniei spune ca termenul de trovant este specific literaturii geologice romane si a fost introdus de Murgoci, in lucrarea "Tertiarul din Oltenia".

"Stiintific vorbind, trovantii sunt niste concretiuni grezoase, iar secretia neuniforma a cimentului conduce la diferite forme ale acestora, uneori bizare. Ei sunt caracterizati prin gradul de deschidere si comunicare a spatiului interstitial", puncteaza specialistul. Alte documente spun ca in urma cu peste sase milioane de ani zona pe care este amplasat in prezent muzeul arata cu totul diferit fata de azi. Se spune ca spatiul respectiv era ocupat de o delta, iar actuala cariera s-a format prin depunerea succesiva a materialului transportat de pe continent. "Procesul de formare al trovantilor este considerat ca facand parte din diageneza timpurie. Cele doua conditii esentiale de formare a trovantilor ar fi urmatoarele: existenta unor sedimente nisipoase ori prezenta unor fluide carbonatice in nisipuri",

sustine geologul.

Si doctorul Ioan Chintauan, directorul stiintific al Complexului Muzeal Bistrita Nasaud a facut cateva mentiuni cu privire la Muzeul Trovantilor din Valcea.

"Aceste forme sculpturale naturale sunt folosite de secole in satele in apropierea carora ele apar la suprafata in rape si ogase. Din multele reprezentari existente unde stau nemiscate in eleganta liniilor este dificil sa alegi forma dorita, cu atat mai mult cu cat imaginatia nu te lasa sa te fixezi la ceva anume",

povesteste Chintauan. Potrivit acestuia, atractia catre pietre este data tocmai de "posesia" de frumos, de supranatural.

"Multe imagini, multe chipuri, intr-o lume de piatra, insufletita doar de jocul de lumini si umbre dat de zi sau noapte. Exponatele, ingemanate, inmugurite, simple, concrescute, constituie frumuseti ale naturii, pe care le putem aduce langa noi, langa frumusetile facute de noi",

a conchis specialistul intr-unul din buletinele sale. De stiut ca, trovantii se afla pe lista geotopurilor din Romania. (Alexandra Chivu)

EXPLICATII
"Stiintific vorbind, trovantii sunt niste concretiuni grezoase, iar secretia neuniforma a cimentului conduce la diferite forme ale acestora, uneori bizare. Ei sunt caracterizati prin gradul de deschidere si comunicare a spatiului interstitial. Procesul de formare al trovantilor este considerat ca facand parte din diageneza timpului. Conditiile de formare sunt existenta unor sedimente nisipoase ori prezenta unor fluide carbonatice in nisipuri" - Alexandru Andrasanu Societatea Geologica din Romania

24 Iul 2006
Costesti - Pietrele erotice care cresc dupa ce a plouat
http://jurnalul.ro/campaniile-jurnalul/descoperirea-romaniei-06/costesti-pietrele-erotice-care-cresc-dupa-ce-a-plouat-16159.html
-----------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Mai mult, si aici:

-------------------------------

1. TROVANTII din VALCEA ! Un fenomen care fascineaza o lume intreaga, dar nu si pe Ministrii E.Udrea si Blaga! La noi, se fura si vand, cu bucata!

 

2. Trovantii din Romania. Costesti, Valcea, un alt tărâm al Trovantilor. O enigma pe cale de a fi dezlegata

 

3. Trovantii din Costesti, judetul Valcea. Muzeul Trovantilor din Costesti by Laurentiu Lary photo - ROMANIA

 

4. Trovanţii din Romania sunt unici! Dilema Prof.univ.dr. Murgoci. Am dezlegat enigma acestei denumiri!

=========================
===================================
================================================