Salina Praid. Oraşul din adâncuri. The famous Praid salt mine. Praid mine catholic chapel

Situata la 10 km de statiunea Sovata in judetul Harghita, Salina Praid este una dintre cele mai mari mine de sare din tara si Europa, exploatarea ei constituind de sute de ani sursa de venit pentru localnici, multi dintre ei lucrând acum în salina.

In inima muntelui de sare se ajunge cu autobuzul, printr-un tunel lung de 1.500 de metri, apoi accesul in salina se face coborand 300 de trepte abrupte iar în fata ochilor apare un adevarat orasel subteran, la 120 de metri adâncime.

 

Cu o forma eliptica, zacamântul are diametre de 1,2-1,4 km si o adâncime de 2.700

metri, cu rezerve de aproape 500 de ani, o adevarata comoara pentru economia Transilvaniei.

 Prin exploatari masive de sare au ramas goluri subterane de mari dimensiuni, unde s-a individualizat un microclimat de salina, cu temperaturi relativ constante, intre

14-16 0C, umiditate scazuta 66-70% si presiune mai mare decat la suprafata

in medie de 735-738 mmHg.

Aerul este puternic ionizat, deosebit de eficient in tratarea afectiunilor respiratorii.Tratamentele se fac sub supravegherea unei echipe medicale care mai sustine programe de gimnastica si respiratie alese pentru fiecare boala in parte. Practic, tratamentul cuprinde inhalarea aerului din mina, iar pentru rezultate bune, sunt necesare cam 18 zile petrecand cel putin 4 ore pe zi in salina.

Primul nivel, cel destinat turistilor, se întinde pe 1.300 de metri, iar cel care vine aici are parte de tot confortul: baze de tratament, cafenele, biliard, internet, biblioteca, numeroase locuri de distractie.

 Praid mine catholic chapel

Capela din salina a fost construita in anul 1993. De atunci, în fiecare zi de miercuri, joi si vineri se tin slujbe pentru ortodoxi, catolici si reformati. Exista si un muzeu al minei de sare, o biblioteca si chiar o galerie a vinurilor, unde puteti degusta tot soiul de licori. Temperatura, în orice anotimp al anului, în salina este de 16 grade Celsius.

Sursa text: Salina Praid

Praid. Târgu Ocna. Slanic Prahova. Turda.

Saline , foste ocne de sare, ale Romaniei megalitice.

Periplul ar putea continua. Mai sunt multe altele.

Adevarate fabrici naturale de sanatate.

Purtatoare de valuta forte.

Si ce daca ...

Munţii noştri aur poartă,

noi cerşim din poartă-n poartă ...

Admin

Salina Târgu Ocna. Târgu Ocna Salt Mine. Salt Mine Church. Periplul prin imensele subterane ale Romaniei megalitice, continua

Salina Târgu Ocna

( a nu se confunda cu Sanatoriul Balnear Slanic Moldova, unitate sanitara de interes public national, aflata în subordinea Ministerului Sanatatii), este situată în inima Moldovei, pe valea pitorească a Trotuşului, în perimetrul oraşului Târgu Ocna, judeţul Bacău, la 15 km de municipiul Oneşti. Acces rutier DN 12 A.

Pe lângă activitatea de producţie, la Salina Târgu Ocna se desfăşoară şi activitatea de turism. Actuala bază de agrement, amplasată la 240 m adâncime, oferă condiţii optime pentru: relaxare, mişcare pe terenurile de minifotbal, baschet, tenis de masă; tratarea afecţiunilor respiratorii, reculegere sufletească în lăcaşul sfânt al Bisericii Sfânta Varvara şi cunoaştere în cadrul „Muzeului Sării”.

Cei mici îşi pot petrece timpul în zona amenajată pentru ei cu leagăne şi tobogane.

Biserica Sf. Varvara - Salina Tg. Ocna (Salt Mine Church)

Biserica ortodoxă „Sfânta Varvara”

(unica in Europa)

Sfânta Varvara este ocrotitoarea minerilor şi Biserica este ctitoria celor ce muncesc în mină. A fost săpată în sare la adâncimea de 240 de m, în anul 1992. Aplicele, marele candelabru care asigură iluminarea întregii biserici, chinoavele şi alte obiecte de cult sunt tăiate din sarea muntelui. Catapeteasma este şi ea minunată: dreaptă, cu volute elegante şi sclipiri de aur stins.

Începuturile exploatării sării în această zonă se pierd în negura vremii. Unii afirma ca inca de pe vremea dacilor! Dar altii ... nu vor sa fie de acord! Prima mărturie scrisă, datând din a doua jumătate a secolului al XIV-lea, este constituită de un hrisov domnesc din care rezultă plata a 2000 oca de sare pentru construcţia unui pod de piatră lângă localitatea Căiuţi. Şi Ştefan cel Mare în jurul anului 1502 a cerut de la salina de pe valea Trotuşului, câte o sută şi cinzeci de dropi de sare.

În veacul al XVII-lea călătorul străin Pietro Deodato preciza că „în acest ţinut se găsesc saline, de unde se scoate sarea în cantităţi aşa de mari, încât se trimite în toată ţara Moldovei, Rusia, în alte ţări, transportându-se pe Dunăre, pe Marea Neagră până la Constantinopol.

Mărturie despre existenţa din cele mai vechi timpuri a salinei din Târgu-Ocna stau şi consemnările lui Dimitrie Cantemir din „Descrierea Moldovei”.

Ehee ... cata istorie ... cate comori inestimabile ...

Admin