SFINXUL DE LA TOPLET.
( vazut pentru cei care au ochi sa vada, din drumul european E 70 Bucuresti -Timisoara, dincolo de Topleţ, pe partea dreapta, cu 3 km inainte de a ajunge in gara Baile Herculane. )
===================================================
MOTTO: 'Mai exista si un Sfinx banatean, “de la Toplet”, undeva, pe un mal al raului Cerna...'
===============================
=========================================
========================
Poate fi el rezultatul capriciilor vremii? E indoielnic, având in vedere perfectiunea formelor.
Privit dintr-un anumit unghi, constatam ca avem de-a face cu o reprezentare antropomorfa. E destul de dificil sa-ti imaginezi ca vântul si ploile s-au straduit sa daltuiasca o stânca care sa reprezinte un cap omenesc. Si nu orice fel de cap. Ci unul impunator, misterios, degajând o forta si autoritate greu de obtinut si de catre un sculptor talentat.
Spatiul liber din jurul acestui simulacru, te duce cu gândul la un amplasament anume ales. Stânca pare sa vegheze ca un adevarat "Pazitor al pragurilor".
Daca "Sfinxul" a fost inaltat de oameni, oare când s-a produs acest lucru si cine erau acesti oameni? Cât de departe putem sa ne lasam purtati de imaginatie pentru a afla din ce motive acei oameni l-au creat?
Ce mesaj ne transmit peste milenii aceste stanci uriase cu forme ciudate din Carpati? Reprezinta ele figuri uitate de ZEI si de EROI daltuite in piatra? ...
Nimeni nu stie cu exactitate...
Povestile care mai circula si astazi aici, isi poarta eroii catre izvoarele Cernei... pe care grecii o numeau Ternessos, romanii Dierna sau Lerna iar populatiile autohtone Zernes.
De la gara din Baile Herculane se merge pe drumul european DN 70 spre Orsova,
( vazut aici din sens opus, cum mergi spre Orsova, Bucuresti. Pare a fi ...
o pasare uriasa, un chip uman ... extraterestru. ) unde ajungem la al doilea pod de beton peste riul Cerna . La capatul podului, gasim un drum de tara (baltit, plin de gunoaie si gropi), care trece pe linga gradinile oamenilor . O luam pe acest drum ... circa 3 km si ajungem la Sfinx .
o pasare uriasa, un chip uman ... extraterestru. ) unde ajungem la al doilea pod de beton peste riul Cerna . La capatul podului, gasim un drum de tara (baltit, plin de gunoaie si gropi), care trece pe linga gradinile oamenilor . O luam pe acest drum ... circa 3 km si ajungem la Sfinx .
Sfinxul reprezinta figura dacica (???!!!) a unui cap de om, cu un coif dacic orientat cu fata spre vest . Nici pina in momentul de fata nu se stie cum a fost posibila o sculptura a naturii (???!!!) atit de perfecta .
Stinca are o inältime de 16 m si o latime de 8 m, putind fi usor observata de la distanta - inaintea aparitiei vegetatiei inalte - de pe drumul european E 70 Bucuresti - Timisoara . Din pacate, indicatoarele E.Udrea, 3D sau clasice, nu au ajuns pana aici! Milioane de oameni au trecut in zeci/sute de ani "pe langa", fara a-si da seama ca pe dreapta, cum mergi spre TIMISOARA, peste apa CERNEI, exista un MEGALIT care ar aduce "bani cu carul" unor buni gospodari! [ Enigmatica Terra, emisiune TVR Cultural, despre megalitii din Romania. Prezentare filmata a ing. Dan Braneanu, membru al Uniunii Ziaristilor Profesionisti. Imagini ale statuilor megalitice lasate de Daniel Ruzo. Filmarile au fost facute in Bucegi, Ciucas si la Cetateni (Cetatea lui Negru Voda):
Unora care au minte si respect pentru natura, istoria tarii in care locuiesc. Spuneti va rog, si d-nei E.Udrea! Macar niste indicatoare de semnalizare pentru turisti!
Pacat de aceasta tara frumosa, presarata la tot pasul cu "minuni ale lumii", dar ai carei multi, prea multi locuitori, nu stiu decat "vaicareala" ori "intinsul mainii"!
P.S. ATENTIE! In zona sunt vipere!
Vipere cu corn!
Vipere cu corn!
Muscatura este mortala!
Ele probabil, pazesc TAINA ... Sfinxului de la Topleţ!
Admin, Romania Megalitica
_____________________
_______________________
Nea Vasile , ti-am spus ca merg la Herculane , nu mi-ai spus sa trec sa vad si eu acest magnific monument. As fi riscat o muscatura de vipera , numai sa il vad de aproape , sa il ating si sa spun " Et in Arcadia ego !"
RăspundețiȘtergereAm fost acolo! Sunt si merita a fi discutate cateva probleme! Prin ~ almanahele ~ de pe vremuri, si chiar din unele ~ ziceri~ dupa ureche, ale unora care scriu "de toate pentru toti", aflam ca Sfinxul de la Toplet, precum si Sfinxul din Bucegi, alti "sfincsi" de prin Romania ... "s-au format prin eroziune eoliană (datorată vântului), de-a lungul unei perioade îndelungate de timp"! Prieteni, e doar un punct de vedere! Al unor oameni grabiti! Grabiti prin viata, prin cultura universala! Personal, am alta convingere! Voi reveni pe larg, intr-o postare ulterioara!
RăspundețiȘtergere“Nu sunt copil, da` mi se facuse parul maciuca in cap”
RăspundețiȘtergereIn apropiere de Orasul Herculane, de-a lungul Cernei, pe soseaua catre Orsova, se gaseste un alt Sfincs, cel de la Toplet, ascuns privirilor turistilor, dar de a carui existenta stiu iubitorii muntelui. Se ajunge ceva mai greu la el, din cauza drumului anevoios. Si el este inconjurat de legende si povestiri fantastice. Si daca stim ca Nicolae Densusianu a localizat Muntele Sfint Kogaionon putin mai jos, la Dunare, in apropiere de Portile de Fier, nu ne mai miram de nimic. Sub Sfinxul de acolo se spune ca ar fi ingropate ciomagul lui Hercule si piele leului prin care nu trecea nici o arma. Multi au cautat, de-a lungul anilor, cele doua obiecte mistice dar nimeni nu le-a gasit. Spun oamenii ca numai un viteaz cu inima curata le va gasi si ca acela va deveni aparatorul romanilor. Ba mai mult, oamenii spun ca o data la 100 de ani, cele doua arme pot fi vazute stralucand, timp de cateva minute.
“Atunci trebuie ele luate, pentru ca altminterea nimenea nu le gaseste”, afirma domnul Nicoara Matei, profesor etnolog si istoric, citind una din legendele locale. Tot domnia sa spune ca despre unul dintre eroii locali, haiducul Pantelimon, pe la 1830, oamenii spuneau ca ar fi gasit pielea de leu si ca din cauza asta nu-l atingeau gloantele poterei si ale strajilor domnesti trimise sa-l pranda.
“Dar eu mai curand cred ca dadea bani poterei si aceia nu aveau nici un interes sa-l omoare”, incheie domnul Matei. Tot de la domnia sa aflam si ca in preajma Sfinxului de pe Cerna, viperele sunt mai mari si mai veninoase.
“Eu am vazut cateva si m-au trecut fiori pe sira spinarii. Era una care sta tolanita taman pe sfinx si arata ingrozitor. Avea pe putin 2 metri si o grosime ca pe brat. Cand m-a auzit s-a ridicat ca la juma` de metru si a sisiit spre mine de m-a luat groaza. Apoi a alunecat pe stinca si s-a strecurat printr-o crapatura, chiar sub sfinx. Nu sunt copil, da` mi se facuse parul maciuca in cap. Am crezut ca nu scap de acolo”, isi incheie etnologul relatarea.
Viperele din romania nu depasesc 60 cm ! si cum exista multe " basme " despre ele cum ca ar sarii la gat , ,,,,,, doar povesti ! toti serpi fug !
RăspundețiȘtergerece de aberatii cu toate monumentele astea megalitice... voi chiar va credeti pe voi cand spuneti ca nu sunt naturale ?
RăspundețiȘtergereMadaline, pe cine esti suparat?
RăspundețiȘtergereNu este problema.... nu este obligat nimeni sa mai cunoasca si cate ceva ... altceva... Tu poti sa ramai, cu ce stii tu mai bine!
@Pegasus Research Consortium,
RăspundețiȘtergereVa multumesc pentru preluarea postarii si traducerea in engleza:
______
Sfinxul (Sphinx) Banatean
Valea Cernei, Topleţ, Romania
http://www.thelivingmoon.com/46ats_members/Lisa2012/03files/Banatean_Sphinx_Romania.html
______
Admin
Eu din legendele locului stiam ca sfinxul de pe cerna ,e facut de mana omului...sau mai exista vreunul asemanator prin zona Bailor Herculane?chiar am un lapsus...Razvan
RăspundețiȘtergere@Razvan,
Ștergere1. Iti vom fi recunoscatori daca ne vei relata aici ce legende cunosti cu privire la acest Sfinx!? 2. Altul asemanator nu mai exista in zona! I se mai spune si: Sfinxul de la Toplet sau Sfinxul Banatean! 3. A nu se confunda cu o carciuma si motel din zona: Motel Sfinxul Banatean, Baile Herculane !!!
suntem leaganul tuturor civilizatiilor.. si de modesti ce suntem nu putem sa recunoastem, ca avem atatea si atatea podoabe pe si sub pamantul romanesc... suntem bogati cultural...:X macar atat...
RăspundețiȘtergereAm trecut in 3 aprilie pe acolo cu un autocar cu 50 de turisti. Aproape nimeni nu stia de existenta Sfinxului banatean. Din pacate, am constatat cu stupoare ca exact in fata lui, intre apa Cernei si sosea, se construieste o fabrica de conserve de peste. Sunt consternata. Cine le-a dat autorizatie de constructie in fata unui momument din patrimoniul nostru natural??? De jur imprejur era suficient teren . Pacat !!! Nu stim sa ne punem in valoare patrimoniul si sa-l pastram pentru generatiile viitoare.
RăspundețiȘtergereFabrica de peste... n-are si nu va avea niciodata... peste!
RăspundețiȘtergereEste clar... scopul acesteia! dar... otoritatile dorm/dormirea somnul de veci!
Sfinxul banatean trebuie ASCUNS! Lasat in uitare, in nepasarea contemporanilor vanduti altora!
Mancav-a-r iadul, nenorocitilor!
Sau DNA-ul, coruptilor locali!
Duiculeee....,
ȘtergereSe aude si la tine?!?
Parca si tactu... e vice-primar ori... consilier la Toplet!
Ia sa ne spuna si noua AICI... cineva... care este toata tarasenia cu 'fabrica de peste'?!?
Sfinxul Bănățean
RăspundețiȘtergere---------------------
Die Banater Sphinx (rumänisch Sfinxul Bănățean, auch Sfinxul de la Topleț oder Capul Turcului) ist ein Naturschutzgebiet der IUCN Kategorie III, Naturdenkmal, am linken Cernaufer, im Kreis Caraș-Severin, im Südwesten Rumäniens. Die Banater Sphinx ist ein Megalith nördlich des Dorfes Bârza, auf der Gemarkung der Gemeinde Topleț.
Dies ist ein Auszug aus dem Artikel Sfinxul Bănățean der freien Enzyklopädie Wikipedia.
Topleț.
Ștergere-------------
Der Begriff Topleț ist im englisch-sprachigen Wikipedia aufgeführt. Dort heißt es dazu:
Topleț (Hungarian: Toplec) is a commune in Caraș-Severin County, western Romania with a population of 2923 people. It is composed of two villages, Bârza (Börza) and Topleț.
Dies ist ein Auszug aus dem Artikel Topleț der freien Enzyklopädie Wikipedia.
Iata aici si Sfinxul din Apuseni, aflat in Cheile Ariesului:
RăspundețiȘtergerehttps://www.google.ro/search?q=sfinxul+din+apuseni&espv=2&biw=1094&bih=511&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjS87uSk7fQAhWEFywKHbQTDVQQ_AUICCgB