Agregator de idei, speculatii, ipoteze

Ne interesează: Istoria ascunsă.
Arheologia interzisă.
Civilizații pierdute.
Timpul fantomă. Enigme și mistere.
Piramide. Uriași. Tartaria.
Mud Flood. UFO. Extratereștrii. s.a.

 Pentru inscrieri, Click here: https://www.facebook.com/groups/agregatordeidei/
-------------------------------------
 

Adevăruri ascunse.Civilizații pierdute.Istorie interzisă Grup Închis · 541 de membri Înscrie-te în grup Ne interesează și vom posta/comenta despre:Istoria ascunsa.Arheologia interzisa. Arhitectura incredibila. Tehnologii antice uitate. Catedrale. Castele...

Bucureştiul, promovat într-un articol publicat pe site-ul CNN: 9 motive pentru a vizita capitala României

Centrul Vechi, Palatul Parlamentului, concertele organizate la Ateneul Român, Biserica Stavropoleos şi librăria Cărtureşti Carusel se numără printre atracţiile turistice elogiate într-un articol publicat pe site-ul postului de televiziune american CNN, dedicat capitalei României.

”Poate că zilele în care era cunoscut sub numele de «Micul Paris» au trecut de mult timp, însă acest lucru nu înseamnă că gloria Bucureştiului a dispărut şi ea. Capitala României continuă să se redefinească, combinând o istorie bogată în evenimente cu o identitate modernă”, afirmă autoarea acestui articol, Marissa Tejada.

Jurnalista CNN s-a declarat impresionată de arhitectura ”ameţitoare” a Bucureştiului, bazată pe combinaţie fascinantă de stiluri.

”Între blocurile cu apartamente din era comunistă se află clădiri bizantine, biserici vechi de mai multe secole şi reşedinţe Art Nouveau care ies în evidenţă ca un fel de supravieţuitori ai cutremurelor, războiului şi comunismului. Privind şi mai de aproape una dintre cele  mai promiţătoare capitale din Uniunea Europeană, vei avea şansa de a descoperi şi alte detalii fermecătoare”, a adăugat Marissa Tejada.

Un Centru Vechi întinerit

Bucureştiul este locul în care se întâlneau comercianţii şi călătorii europeni din secolul al XV-lea. A supravieţuit planului de sistematizare demarat de Nicolae Ceauşeşcu, care dorea să distrugă o cincime din vechiul oraş pentru a construi versiunea lui de capitală socialistă.
După ce au rămas mult timp reduse la rangul unor clădiri de mahala, vechile case din Centrul Vechi au fost rând pe rând restaurate. Străduţele înguste, acoperite cu piatră pavată, au fost transformate în unul dintre cele mai pline de viaţă cartiere din Europa în ceea ce priveşte viaţa nocturnă.
Librării, cinematografe, restaurante şi cafenele adăugă un farmec suplimentar acestei zone.

Trecutul princiar al contelui Dracula 

Palatul Voievodal Curtea Veche, în trecut palatul foştilor prinţi valahi, inclusiv al lui Vlad Ţepeş, care a fost sursa de inspiraţie a scriitorului Bram Stoker atunci când a redactat romanul ”Dracula”, a avut întotdeauna legături cu regalitatea.
Era palatul în care erau încoronaţi foştii prinţi români. Muzeul Curtea Veche expune vase din ceramică şi artefacte care au fost descoperite printre ruinele acestui palat.
Circuitul turistic ”Two Castles in One Day” (”Două castele într-o zi”), demarat de agenţia TravelMaker Romania, îi duce pe turişti în centrul României, oferindu-le posibilitatea de a vizita Castelul Dracula (Castelul Bran) şi elegantul Castel Peleş.

Vastul Palat al Parlamentului

Acest colos arhitectural a stabilit mai multe recorduri, fiind desemnat cea mai grea clădire din lume, cea mai mare clădire din Europa şi a doua cea mai mare clădire administrativă din lume (după Pentagon).
Palatul Parlamentului a generat şi critici pentru dimensiunile şi kitsch-ul ei, reprezentând un fel de testament al luxului opulent pe care Nicolae Ceauşescu şi l-a dorit pentru el însuşi, înainte de a fi alungat de la putere în decembrie 1989.
La mică distanţă se află şi Muzeul Naţional de Artă Contemporană.

Concerte la Ateneul Român

O seară la Ateneul Român oferă spectatorilor şansa de a asista la reprezentanţii ale Filarmonicii Române George Enescu în una dintre cele mai grandioase clădiri de secol XIX din Bucureşti.
Semănând cu un templu din Grecia Antică şi construit sub forma unui dom cu înălţimea de 41 de metri, Ateneul Român impresionează prin interiorul său amplu, marcat de decoraţii sub forma unor frunze aurite, balcoane din marmură şi scări în spirale largi.
În sala de concerte propriu-zisă, o frescă lungă de 70 de metri şi înaltă de trei metri, care descrie istoria României, atrage întotdeauna atenţia spectatorilor.

Frumoasa Biserică Stavropoleos

Ridicată în secolul al XVIII-lea de arhimandritul Ioanichie Stratonikeas, Biserica Stravropoleos este o clădire mică, liniştită şi frumoasă. Construită în stilul brâncovenesc, biserica are o intrare deosebită, decorată cu colonade ample. Pietre de calitate superioară şi sculpturi în lemn, alături de o combinaţie specială de elemente româneşti şi bizantine, pot fi admirate în interiorul acestei biserici ortodoxe.

Rămăşiţele ”Micului Paris”

Bucureştiul era cunoscut în trecut sub numele de ”Micul Paris”, fiind o capitală înfloritoare în timpul domniei regelui Carol, care a adus arhitecţi francezi cu misiunea de a oferi oraşului un nou tonus.
Multe dintre acele creaţii au fost apoi ”desfigurate” de arhitectura din beton realizată în timpul perioadei socialiste.
Calea Victoriei deţine încă o serie de monumente şi clădiri elegante în stilul Belle Epoque.
Construit în spiritul electic francez, Palatul Cantacuzino de pe Calea Victoriei este una dintre cele mai extravagante clădiri din oraş, care găzduieşte în prezent un muzeu dedicat compozitorului George Enescu.
Pe Şoseaua Kiseleff poate fi admirată o replică a Arcului de Triumf din Paris. Traficul rutier înconjoară într-un sens giratoriu amplu acest monument, ce are o înălţime de 27 de metri, care a fost finalizat la începutul secolului al XX-lea.

Un muzeu în aer liber fără egal

Casele tradiţionale din satele României sunt ”vedetele” Muzeului Naţional al Satului ”Dimitrie Gusti”, care se întinde până pe malul Parcului Herăstrău.
Vizitatorii pot să admire aproximativ 300 de clădiri tradiţionale, inclusiv case ţărăneşti cu acoperişuri ţuguiate, hambare acoperite cu paie, biserici şi mori de măcinat - toate fiind aduse din localităţi ale României.

Kilometri de parcuri

Bucureştiul are multe parcuri frumoase. Cel mai vechi, creat la jumătatea secolului al XIX-lea, este Grădina Cişmigiu.
Impresionează însă şi Parcul Herăstrău, întins pe o suprafaţă de 160 de hectare, în care se află un teatru în aer liber şi multe spaţii publice recreative. Pot fi închiriate şi bărci de agrement pentru plimbări pe lac în timpul verii.
Parcul Carol, finalizat în 1906, este considerat cel mai frumos din Bucureşti. Aici se află Monumentul Soldatului Necunoscut şi un teatru în aer liber construit în stil roman - Arenele Romane.

Probabil cea mai frumoasă librărie din Europa

Amenajată în interiorul unei frumoase clădiri din secolul al XIX-lea ce a fost restaurată, Cărtureşti Carusel este considerată una dintre cele mai uluitoare librării din lume.
Designul interior, minimalist dar impresionant, este potenţat de razele de lumină, filtrate printr-un luminator central, care oferă vizitatorilor impresia unui spaţiu amplu şi sentimentul că se află într-un carusel în mişcare.

Conspiratie... sau prostie... tipic romaneasca!?! În ultimele decenii, producția a scăzut de la 56 000 de hectare la doar 75. Canepa - planta miracol, lichidata de jigodii!

Nu mai avem cânepă industrială în România din cauza marijuanei ; România a scăzut de la 56 000 la 75 de hectare de cânepă, în ultimii ani.

 

Aşa arată o plantaţie de canabis legal în România. Şi nu, nu se fumează. 

În '89, România era pe primul loc în Europa la producția de cânepa industrială și pe locul trei mondial. În ultimele decenii, producția a scăzut de la 56 000 de hectare la doar 75. Am ajuns aici, pentru că geniile care conduc ţara n-au fost în stare să facă diferenţa între tipuri de cânepă. 

 Cea românească, folosită masiv în industria textilă pentru fibrele vegetale lungi, se numeşte canabis sativa şi, din păcate, la fel se numeşte şi planta din care se prăjesc oamenii. 

Ca orice plantă, canabis sativa se împarte în mai multe soiuri, iar unele conţin mai mult THC (elementul psihoactiv din marijuana) ca altele. La noi, statul le-a băgat pe toate în aceeaşi oală în legea combaterii traficului şi consumului de droguri. Asta e ca şi cum ai interzice oamenilor să aibă animale de casă, pentru că şi câinii, şi lupii au denumirea ştiinţifică de canis lupus.

După ani de zile de stârpire a celei mai versatile culturi din ţară, firele de cânepă o să renască în curtea Muzeului Poarta de su' Feleac, la cinci kilometri de Cluj-Napoca. Proiectul este realizat de Iosif Ciunterei, un student la etnologie care are şi o emisiune despre viaţa la sat, cu ajutorul proprietarului muzeului, Gheorghe Căpuşan. M-am dus la muzeu să văd minunea şi să aflu mai multe despre canabisul mioritic de la Iosif. 

VICE: Când și unde ai avut primul contact cu cânepa? 

Iosif Ciunterei: Umblam pe la bătrânii satului cu emisiunea şi, vrând, nevrând, discuţiile ajungeau la cânepă. Eu n-am văzut-o niciodată pe viu, chiar nu știu cum arată exact. De asta mă zbat mai tare, ca să văd efectiv cum arată, să pun mâna pe ea. Așa toată lumea zice când aude de cânepă: hopa, că-i drog. Am întrebat câțiva elevi de ea şi mi-au spus: „Păi am făcut ceva prin clasa a şaptea, la biologie, dar știm că-i drog și atâta". Dar, dacă vorbim de tradiția poporului român, plecăm de la cânepă. Costumul popular îi din cânepă. 

Când statul a interzis planta, o rupt tradiția poporului român. Nu mai există gospodării, nu mai există ţărani. Eu am vrut s-o semăn prin sistem gospodăresc, dar nu ai voie decât ca industrie. Iar industria îi vai de ea în ţară la noi. 

De ce ai vrut să faci proiectul ăsta? 

Proiectul o început când stăteam cu domnu' Căpușan la o poveste și-am zis: hai să facem totuși ceva. Şi, pentru că Muzeul Poarta de su' Feleac e un muzeu viu, mi-am zis, cât de frumos ar fi să cultivăm cânepă și să lucrăm după procesele țăranilor noștri tradiționali . Multă lume m-o întrebat di cam ales cânepa. Nu știu, efectiv, am pus ochii uite-așa pe cânepă. 

Costume populare făcute din canabis.

În afară de costume populare, care a fost legătura pe care a avut-o țăranul român cu cânepa în trecut? 

Dacă mergi în satul țărănesc tradițional ți se spune: „Eu dădeam cânepa și la găini să se ouă." Cânepa are multe întrebuințări. Se poate face pâine, se poate extrage ulei, câte și mai câte. 

Pe lângă factorul economic, de ce crezi că ar trebui să cultivăm cânepă? 

Nu m-am gândit să câștig un ban din tătă chestia asta, deşi am primit câteva oferte din Polonia, în caz că mă gândesc să fac export. În primul rând, vreau să reînviu tradiția. Până la urmă, un popor fără tradiții e un popor mort. 

Cât a durat să faci rost de aprobări? 

De pe şase martie am sămânța, de atunci am prima factură. Apoi au urmat actele. Suntem o țară îngropată în hârtii și, când tragi linie, nu producem absolut nimic. De la direcția agricolă mi-o zis că trebuie o adeverință de la primărie. La primărie mi-o zis că trebuie să merg la cadastru şi ăia m-o plimbat dintr-o parte în alta. Am umblat zi de zi, timp de o lună. 

Câlţi din canabis 

Ştiu că e problemă, că e privită ca drog. 

Îi făcută legea prost în țara asta. Noi vrem să facem un lucru nobil, până la urmă, da' sunt unii care vor să facă și alte lucruri necurate. Dar la noi scria pe hârtii, că procentu' de drog îi de 0,019. Ca să obţii un gram de drog din cânepa pe care am semănat-o noi, trebuie să semeni zece hectare. Deci cânepa românească nu îi drog. Cânepa indiană da, la aia procentul de THC se înregistrează între 2,6 și 3 la sută. 

Cum te-ai descurcat cu DIICOT-ul? 

O trebuit făcut un contract cu o firmă de procesare din Baia Mare, unde să trimit cânepa, după lege. Și o zis că trebuie să fie și camere de supravegheat. Apăi, domnu' Căpușan nu are camere, ci are niște căței pe post de camere de filmat.

Când o venit în control, o zis că trebuie să facem un raport, un inventar al culturii, adică să numărăm fir cu fir și să le dovedim când o să crească. Amu' nu știu care e rostul raportului, c-am predat deja contractul cu firma de procesare din Baia Mare, unde scrie câte plante ies pe hectar şi câte kile ies pe sămânţă. Mare lucru să faci acolo o regulă de trei simplă. 

Noi românii avem un sistem bolnav, grav bolnav. Țara, când vrea să rezolve o problemă, mai tare agravează situația să știi. 

Nu e nimic BDSM, sunt doar instrumente tradiţionale de prelucrat canabisul. 

Cum te raportezi la consumul recreaţional de canabis?
Crede-mă că habar n-am. N-am avut de-a face cu chestii din astea și cred că nici n-o să am de-a face. Nici nu-mi trece prin cap. Nu sunt curios. 

Am înțeles că vei realiza un documentar intitulat Drumul Cânepii.

Da, deja am început prima parte, etapa semănatului, pe care am reușit să o facem într-un final, după multe umblături pe la diverse instituții. Cred că o să fie drumul cânepii și al inului până la urmă, pentru că am semănat și niște in. Filmarea va dura cel puțin un an, până finalizăm tot procesul de cultivare și prelucrare. Problema-i că nu știu unde o să ajungem cu procesul ăsta în România. 

Ce speri să realizezi prin proiectul ăsta? 

Să știi că de multe ori chiar m-am gandit să renunț. Ziceam O arunc în Someș, nici să nu mai aud de sămânță , mai ales când mi-o spus de camere de supraveghere, de inventar şi atâtea acte că m-o durut capul. Nu știu ce-o să realizez din toata treaba asta. Și, dacă nu reușesc și o să vină să-mi ia cânepa, măcar știu c-am încercat.

 

https://www.vice.com/ro/article/xyxqww/nu-mai-avem-canepa-industriala-in-romania-din-cauza-spaimei-de-marijuana-695