Miza de milioane de euro: soarta grupării acuzate de trafic de comori dacice decisă la un deceniu de la începerea procesului
Mai multe persoane care au făcut parte, potrivit procurorilor,
dintr-una din cele mai mari reţele de traficanţi de comori dacice îşi
vor afla sentinţa definitivă în următoarele zile, după un deceniu de la
începerea procesului. Vineri, Curtea de Apel Alba Iulia a anunţat
amânarea soluţionării dosarului traficului de artefacte dacice pentru
data de 23 februarie. Mai întâi, însă, a stabilit un termen pentru data
de luni 12 februarie, pentru a se pronunţa asupra excepţiei de
neconstituţionalitate invocată în dosar.
Din 2008, magistraţii Judecătoriei Deva şi ai Curţii de Apel Alba Iulia au început judecarea dosarului în care zece hunedoreni şi cetăţeni străini sunt acuzaţi că au participat la furtul şi traficarea pe piaţa neagră a mai multor tezaure antice preţioase furate din Sarmizegetusa Regia. În 2015, magistraţii Judecătoriei Deva i-au condamnat pe Ilic Ljubisa, Radu Horia Camil, Daniel Jurcă, Călin Corhan, Ioan Bodea, Ilie Luncan, Viorica Luncan, Daniel Moc, Ovidiu Olah şi Remus Popa la pedepse cuprinse între doi ani şi şase ani de închisoare şi la plata unor daune de aproape 1,5 milioane de euro, pentru bunurile de patrimoniu traficate.
Laszlo Olah şi Remus Popa au cerut să fie judecaţi separat, iar în urma disjungerii cauzei a fost încetat procesul penal împotriva lor, pentru infracţiunea de acces cu detectoare de metale sau utilizarea lor în zonele cu patrimoniu arheologic, fără autorizare prealabilă, după ce iniţial au fost condamnaţi de Judecătoria Deva, la pedepse cu suspendare. Daniel Moc, al treilea inculpat care a solicitat să fie judecat separat, a fost condamnat în noiembrie 2017, de Curtea de Apel Alba Iulia, la şase luni închisoare pentru furt calificat de obiecte de patrimoniul cultural cu consecinţa pierderii acestor bunuri pentru patrimoniul cultural naţional şi la plata unei despăgubiri de 111.576 euro. A fost acuzat că a ajutat la valorificarea unei brăţări dacice în valoare de 500.000 Euro, furată din Sarmizegetusa Regia. În cazul celor trei, mai multe infracţiuni de care au fost acuzaţi iniţial s-au prescris.
Infracţiuni de două decenii
-----------------------------------
Potrivit rechizitoriului, grupul condus de un interlop sârb, Ilic Ljubisa, şi de clujeanul Radu Horia Camil, a fost cercetat pentru braconaj arheologic, în dosarul în care Ministerul Culturii şi Cultelor a cerut iniţial daune de 6,6 milioane de euro. În perioada 1998 – 2007, obiectele descoperite de echipele de braconieri în urma unor detecţii ilegale în siturile protejate din zona cetăţilor dacice ale Munţilor Orăştiei au ajuns pe piaţa neagră internaţională de antichităţilor. Potrivit anchetatorilor, la o singură acţiune a braconierilor, în vara anului 1999, în zona Dealului Grădiştii, (situl “Sub Munchea Cetăţii”, aflat la 40 de metri de incinta sacră a cetăţii Sarmisegetuza Regia), aceştia au descoperit un tezaur valoros, alcătuit din două brăţări dacice din aur masiv, 200 monede Lysimach din aur şi 500 tetradrahme din argint, comori care au ajuns în colecţiile private ale unor cetăţeni străini. Metoda ingenioasă prin care o parte dintre piese au fost scoase din ţară, prin vama Nădlac, era transportarea lor în rezervorul unor maşini. Piesele erau traficate apoi în Occident, pe piaţa neagră a antichităţilor.
Vă recomandăm să citiţi şi:
------------------------------------
Şoseaua spre Sarmizegetusa Regia, de calitate îndoielnică. Consiliul Judeţean a plătit daune de 2.000.000 lei pentru ea
Consiliul Judeţean a fost nevoit să returneze peste două milioane de lei Ministerului Dezvoltării pentru proiectul de modernizare a drumului judeţean dintre Costeşti şi Sarmizegetusa Regia. Drumarii nu au respectat contractul, iar lucrările au fost de calitate slabă. La prima furtună mare, noua şosea s-a prăbuşit în mai multe locuri.
---------------------------------------
Pădurea din Sarmizegetusa Regia poate dispărea în câţiva ani. 17 hectare de fagi sunt vizate: „Va fi ca acum 2.000 de ani”
Peste 100 de fagi care prezintă pericol pentru vestigiile dacice din Sarmizegetusa Regia şi pentru vizitatorii ei vor fi extraşi din sit, până în primăvara acestui an, însă autorităţile judeţului nu se opresc aici: intenţionează să taie pădurea întinsă pe mai mult de 17 hectare din zona I a sitului UNESCO.
--------------------------------------
VIDEO Priveliştile de basm din Sarmizegetusa Regia, după ninsori. Capitala dacilor a înregistrat un record de vizitatori în 2017
Cei care ajung în aceste zile la Sarmizegetusa Regia sunt întâmpinaţi de privelişti de poveste. Cetatea dacică din Munţii Orăştiei s-a împodobit cu „straiele de iarnă”.
----------------------------------------
Sursa: http://adevarul.ro/locale/hunedoara/miza-milioane-euro-soarta-gruparii-acuzate-trafic-comori-dacice-decisa-deceniu-inceperea-procesului-1_5a807245df52022f756d2294/index.html
=================================================
Din 2008, magistraţii Judecătoriei Deva şi ai Curţii de Apel Alba Iulia au început judecarea dosarului în care zece hunedoreni şi cetăţeni străini sunt acuzaţi că au participat la furtul şi traficarea pe piaţa neagră a mai multor tezaure antice preţioase furate din Sarmizegetusa Regia. În 2015, magistraţii Judecătoriei Deva i-au condamnat pe Ilic Ljubisa, Radu Horia Camil, Daniel Jurcă, Călin Corhan, Ioan Bodea, Ilie Luncan, Viorica Luncan, Daniel Moc, Ovidiu Olah şi Remus Popa la pedepse cuprinse între doi ani şi şase ani de închisoare şi la plata unor daune de aproape 1,5 milioane de euro, pentru bunurile de patrimoniu traficate.
Laszlo Olah şi Remus Popa au cerut să fie judecaţi separat, iar în urma disjungerii cauzei a fost încetat procesul penal împotriva lor, pentru infracţiunea de acces cu detectoare de metale sau utilizarea lor în zonele cu patrimoniu arheologic, fără autorizare prealabilă, după ce iniţial au fost condamnaţi de Judecătoria Deva, la pedepse cu suspendare. Daniel Moc, al treilea inculpat care a solicitat să fie judecat separat, a fost condamnat în noiembrie 2017, de Curtea de Apel Alba Iulia, la şase luni închisoare pentru furt calificat de obiecte de patrimoniul cultural cu consecinţa pierderii acestor bunuri pentru patrimoniul cultural naţional şi la plata unei despăgubiri de 111.576 euro. A fost acuzat că a ajutat la valorificarea unei brăţări dacice în valoare de 500.000 Euro, furată din Sarmizegetusa Regia. În cazul celor trei, mai multe infracţiuni de care au fost acuzaţi iniţial s-au prescris.
Infracţiuni de două decenii
-----------------------------------
Potrivit rechizitoriului, grupul condus de un interlop sârb, Ilic Ljubisa, şi de clujeanul Radu Horia Camil, a fost cercetat pentru braconaj arheologic, în dosarul în care Ministerul Culturii şi Cultelor a cerut iniţial daune de 6,6 milioane de euro. În perioada 1998 – 2007, obiectele descoperite de echipele de braconieri în urma unor detecţii ilegale în siturile protejate din zona cetăţilor dacice ale Munţilor Orăştiei au ajuns pe piaţa neagră internaţională de antichităţilor. Potrivit anchetatorilor, la o singură acţiune a braconierilor, în vara anului 1999, în zona Dealului Grădiştii, (situl “Sub Munchea Cetăţii”, aflat la 40 de metri de incinta sacră a cetăţii Sarmisegetuza Regia), aceştia au descoperit un tezaur valoros, alcătuit din două brăţări dacice din aur masiv, 200 monede Lysimach din aur şi 500 tetradrahme din argint, comori care au ajuns în colecţiile private ale unor cetăţeni străini. Metoda ingenioasă prin care o parte dintre piese au fost scoase din ţară, prin vama Nădlac, era transportarea lor în rezervorul unor maşini. Piesele erau traficate apoi în Occident, pe piaţa neagră a antichităţilor.
Vă recomandăm să citiţi şi:
------------------------------------
Şoseaua spre Sarmizegetusa Regia, de calitate îndoielnică. Consiliul Judeţean a plătit daune de 2.000.000 lei pentru ea
Consiliul Judeţean a fost nevoit să returneze peste două milioane de lei Ministerului Dezvoltării pentru proiectul de modernizare a drumului judeţean dintre Costeşti şi Sarmizegetusa Regia. Drumarii nu au respectat contractul, iar lucrările au fost de calitate slabă. La prima furtună mare, noua şosea s-a prăbuşit în mai multe locuri.
---------------------------------------
Pădurea din Sarmizegetusa Regia poate dispărea în câţiva ani. 17 hectare de fagi sunt vizate: „Va fi ca acum 2.000 de ani”
Peste 100 de fagi care prezintă pericol pentru vestigiile dacice din Sarmizegetusa Regia şi pentru vizitatorii ei vor fi extraşi din sit, până în primăvara acestui an, însă autorităţile judeţului nu se opresc aici: intenţionează să taie pădurea întinsă pe mai mult de 17 hectare din zona I a sitului UNESCO.
--------------------------------------
VIDEO Priveliştile de basm din Sarmizegetusa Regia, după ninsori. Capitala dacilor a înregistrat un record de vizitatori în 2017
Cei care ajung în aceste zile la Sarmizegetusa Regia sunt întâmpinaţi de privelişti de poveste. Cetatea dacică din Munţii Orăştiei s-a împodobit cu „straiele de iarnă”.
----------------------------------------
Sursa: http://adevarul.ro/locale/hunedoara/miza-milioane-euro-soarta-gruparii-acuzate-trafic-comori-dacice-decisa-deceniu-inceperea-procesului-1_5a807245df52022f756d2294/index.html
=================================================
Sentinţă definitivă după zece ani într-un dosar al traficului de comori antice de aur, furate din Sarmizegetusa Regia
Curtea de Apel Alba Iulia
a stabilit data pronunţării sentinţei în cel mai vechi dosar al
căutăorilor şi traficanţilor de comori dacice din Munţii Orăştiei, aflat
din 2008 pe rolul instanţelor de judecată. Aceasta va fi 9 martie 2018.
În 2008, magistraţii Judecătoriei Deva au început judecarea dosarului în care zece hunedoreni şi cetăţeni străini au fost acuzaţi că au participat la furtul şi traficarea pe piaţa neagră a mai multor tezaure antice preţioase furate din Sarmizegetusa Regia. În 2015, magistraţii Judecătoriei Deva i-au condamnat pe Ilic Ljubisa, Radu Horia Camil, Daniel Jurcă, Călin Corhan, Ioan Bodea, Ilie Luncan, Viorica Luncan, Daniel Moc, Ovidiu Olah şi Remus Popa la pedepse cuprinse între doi ani şi şase ani de închisoare şi la plata unor daune de aproape 1,5 milioane de euro, pentru bunurile de patrimoniu traficate. Curtea de Apel Alba Iulia a judecat apelul declarat în dosar, iar anul trecut trei dintre inculpaţi şi-au primit sentinţele separat, în urma disjungerii cauzei. Laszlo Olah şi Remus Popa au fost achitaţi pentru infracţiunea de acces cu detectoare de metale sau utilizarea lor în zonele cu patrimoniu arheologic, fără autorizare prealabilă, după ce iniţial au fost condamnaţi de Judecătoria Deva, la pedepse cu suspendare. Daniel Moc, al treilea inculpat care a solicitat să fie judecat separat, a fost condamnat în noiembrie 2017, de Curtea de Apel Alba Iulia, la şase luni închisoare pentru furt calificat de obiecte de patrimoniul cultural cu consecinţa pierderii acestor bunuri pentru patrimoniul cultural naţional şi la plata unei despăgubiri de 111.576 euro. A fost acuzat că a ajutat la valorificarea unei brăţări dacice în valoare de 500.000 Euro, furată din Sarmizegetusa Regia. În cazul celor trei, mai multe infracţiuni de care au fost acuzaţi iniţial s-au prescris.
Infracţiuni de două decenii
-------------------------------------
Potrivit rechizitoriului, grupul condus de un interlop sârb, Ilic Ljubisa, şi de clujeanul Radu Horia Camil, a fost cercetat pentru braconaj arheologic, în dosarul în care Ministerul Culturii şi Cultelor a cerut iniţial daune de 6,6 milioane de euro. În perioada 1998 – 2007, obiectele descoperite de echipele de braconieri în urma unor detecţii ilegale în siturile protejate din zona cetăţilor dacice ale Munţilor Orăştiei au ajuns pe piaţa neagră internaţională de antichităţilor. Potrivit anchetatorilor, la o singură acţiune a braconierilor, în vara anului 1999, în zona Dealului Grădiştii, (situl “Sub Munchea Cetăţii”, aflat la 40 de metri de incinta sacră a cetăţii Sarmisegetuza Regia), aceştia au descoperit un tezaur valoros, alcătuit din două brăţări dacice din aur masiv, 200 monede Lysimach din aur şi 500 tetradrahme din argint, comori care au ajuns în colecţiile private ale unor cetăţeni străini. Metoda ingenioasă prin care o parte dintre piese au fost scoase din ţară, prin vama Nădlac, era transportarea lor în rezervorul unor maşini. Piesele erau traficate apoi în Occident, pe piaţa neagră a antichităţilor. Sentinta pe fond in dosarul Ilic Ljubisa - 2015
Cum au ajuns comorile la interlopii sârbi
--------------------------------------------------------
Potrivit anchetatorilor, Ilic Ljubisa, interlop din Belgrad, şi Duşan Djuric, un cetăţean austriac de origine sârbă, cu domiciliul în Viena, erau colectori regionali de antichităţi din zona Europei de Sud – Est şi făceau parte dintr-o reţea internaţională de trafic ilegal cu bunuri culturale. Reţeaua îşi avea centrul la Zürich, în Elveţia şi cuprindea mai multe grupări de intermediari originari din spaţiul ex-iugoslav, fiind cunoscută pe piaţa neagră a antichităţilor cu apelativul de „Cartelul sârb”. În anii 2000, membrii „Cartelului sârb” frecventau zonele cu situri arheologice din România, iar după fiecare descoperire a braconierilor, aceştia contactau intermediarii din România, deplasându-se în Deva, Reşiţa, Timişoara sau Arad. În perioada embargo-ului, înainte de a deveni traficanţi de tezaure antice, interlopii sârbi şi intermediarii lor din România erau implicaţi în contrabanda cu carburanţi. De asemenea, colectorii sârbi achiziţionau piesele cu sumele de bani avansate de dealeri importanţi din Elveţia şi Austria, informa Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. În perioada 2000 - 2002, Ilic Ljubisa i-a contactat pe căutătorii de comori prin intermediari, de la care a cumpărat trei perechi de brăţări spiralice pe care le-a scos ilegal din ţară, transportându-le la Belgrad. Două perechi le-a vândut unui colecţionar cu galerie de antichităţi în New York, pe care l-a asigurat că bunurile erau proprietatea sa, cu suma de 265.000 dolari SUA. În anul 2004, Ilic Ljubisa l-a contactat, la Zürich, pe un colecţionar elveţian căruia i-a vândut a treia pereche de brăţări dacice. Activitatea infracţională a lui Ilic Ljubisa şi a cartelului sârb a continuat până în anul 2006, în strânsă legătură cu ceilalţi învinuiţi din asociaţia infracţională a braconierilor de la Orăştie şi Deva, informau anchetatorii.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Soarta românului condamnat pentru furtul a 30 de kilograme de aur dacic. Comoara nu a mai fost găsită de 20 de ani
Darius Liviu Baci, condamnat în urmă cu doi ani pentru traficarea mai multor tezaure antice valoroase furate din Sarmizegetusa Regia, printre care şi o căldare de galbeni, a cerut instanţei anularea sentinţei. Statul român îi cere daune de milioane de euro pentru comorile dispărute.
VIDEO Filmul secret care dezvăluie cum a fost găsită matriţa din Sarmizegetusa Regia. „Am cerut recompensa, aflând că valorează cât trei brăţări dacice”
În 2008, magistraţii Judecătoriei Deva au început judecarea dosarului în care zece hunedoreni şi cetăţeni străini au fost acuzaţi că au participat la furtul şi traficarea pe piaţa neagră a mai multor tezaure antice preţioase furate din Sarmizegetusa Regia. În 2015, magistraţii Judecătoriei Deva i-au condamnat pe Ilic Ljubisa, Radu Horia Camil, Daniel Jurcă, Călin Corhan, Ioan Bodea, Ilie Luncan, Viorica Luncan, Daniel Moc, Ovidiu Olah şi Remus Popa la pedepse cuprinse între doi ani şi şase ani de închisoare şi la plata unor daune de aproape 1,5 milioane de euro, pentru bunurile de patrimoniu traficate. Curtea de Apel Alba Iulia a judecat apelul declarat în dosar, iar anul trecut trei dintre inculpaţi şi-au primit sentinţele separat, în urma disjungerii cauzei. Laszlo Olah şi Remus Popa au fost achitaţi pentru infracţiunea de acces cu detectoare de metale sau utilizarea lor în zonele cu patrimoniu arheologic, fără autorizare prealabilă, după ce iniţial au fost condamnaţi de Judecătoria Deva, la pedepse cu suspendare. Daniel Moc, al treilea inculpat care a solicitat să fie judecat separat, a fost condamnat în noiembrie 2017, de Curtea de Apel Alba Iulia, la şase luni închisoare pentru furt calificat de obiecte de patrimoniul cultural cu consecinţa pierderii acestor bunuri pentru patrimoniul cultural naţional şi la plata unei despăgubiri de 111.576 euro. A fost acuzat că a ajutat la valorificarea unei brăţări dacice în valoare de 500.000 Euro, furată din Sarmizegetusa Regia. În cazul celor trei, mai multe infracţiuni de care au fost acuzaţi iniţial s-au prescris.
Infracţiuni de două decenii
-------------------------------------
Potrivit rechizitoriului, grupul condus de un interlop sârb, Ilic Ljubisa, şi de clujeanul Radu Horia Camil, a fost cercetat pentru braconaj arheologic, în dosarul în care Ministerul Culturii şi Cultelor a cerut iniţial daune de 6,6 milioane de euro. În perioada 1998 – 2007, obiectele descoperite de echipele de braconieri în urma unor detecţii ilegale în siturile protejate din zona cetăţilor dacice ale Munţilor Orăştiei au ajuns pe piaţa neagră internaţională de antichităţilor. Potrivit anchetatorilor, la o singură acţiune a braconierilor, în vara anului 1999, în zona Dealului Grădiştii, (situl “Sub Munchea Cetăţii”, aflat la 40 de metri de incinta sacră a cetăţii Sarmisegetuza Regia), aceştia au descoperit un tezaur valoros, alcătuit din două brăţări dacice din aur masiv, 200 monede Lysimach din aur şi 500 tetradrahme din argint, comori care au ajuns în colecţiile private ale unor cetăţeni străini. Metoda ingenioasă prin care o parte dintre piese au fost scoase din ţară, prin vama Nădlac, era transportarea lor în rezervorul unor maşini. Piesele erau traficate apoi în Occident, pe piaţa neagră a antichităţilor. Sentinta pe fond in dosarul Ilic Ljubisa - 2015
Cum au ajuns comorile la interlopii sârbi
--------------------------------------------------------
Potrivit anchetatorilor, Ilic Ljubisa, interlop din Belgrad, şi Duşan Djuric, un cetăţean austriac de origine sârbă, cu domiciliul în Viena, erau colectori regionali de antichităţi din zona Europei de Sud – Est şi făceau parte dintr-o reţea internaţională de trafic ilegal cu bunuri culturale. Reţeaua îşi avea centrul la Zürich, în Elveţia şi cuprindea mai multe grupări de intermediari originari din spaţiul ex-iugoslav, fiind cunoscută pe piaţa neagră a antichităţilor cu apelativul de „Cartelul sârb”. În anii 2000, membrii „Cartelului sârb” frecventau zonele cu situri arheologice din România, iar după fiecare descoperire a braconierilor, aceştia contactau intermediarii din România, deplasându-se în Deva, Reşiţa, Timişoara sau Arad. În perioada embargo-ului, înainte de a deveni traficanţi de tezaure antice, interlopii sârbi şi intermediarii lor din România erau implicaţi în contrabanda cu carburanţi. De asemenea, colectorii sârbi achiziţionau piesele cu sumele de bani avansate de dealeri importanţi din Elveţia şi Austria, informa Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. În perioada 2000 - 2002, Ilic Ljubisa i-a contactat pe căutătorii de comori prin intermediari, de la care a cumpărat trei perechi de brăţări spiralice pe care le-a scos ilegal din ţară, transportându-le la Belgrad. Două perechi le-a vândut unui colecţionar cu galerie de antichităţi în New York, pe care l-a asigurat că bunurile erau proprietatea sa, cu suma de 265.000 dolari SUA. În anul 2004, Ilic Ljubisa l-a contactat, la Zürich, pe un colecţionar elveţian căruia i-a vândut a treia pereche de brăţări dacice. Activitatea infracţională a lui Ilic Ljubisa şi a cartelului sârb a continuat până în anul 2006, în strânsă legătură cu ceilalţi învinuiţi din asociaţia infracţională a braconierilor de la Orăştie şi Deva, informau anchetatorii.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Soarta românului condamnat pentru furtul a 30 de kilograme de aur dacic. Comoara nu a mai fost găsită de 20 de ani
Darius Liviu Baci, condamnat în urmă cu doi ani pentru traficarea mai multor tezaure antice valoroase furate din Sarmizegetusa Regia, printre care şi o căldare de galbeni, a cerut instanţei anularea sentinţei. Statul român îi cere daune de milioane de euro pentru comorile dispărute.
VIDEO Filmul secret care dezvăluie cum a fost găsită matriţa din Sarmizegetusa Regia. „Am cerut recompensa, aflând că valorează cât trei brăţări dacice”
Andreea Ciuciu, tânăra care a participat la descoperirea matriţei
antice din Sarmizegetusa Regia, un artefact considerat unic în lume, a
fost interogată, marţi, la Tribunalul Hunedoara, după ce a solicitat în
instanţă despăgubiri de 500.000 de lei pentru participarea la găsirea
artefactului. După aproape patru ani au apărut şi primele imagini video
din ziua de 23 iunie 2013.
Iulian Ceia, considerat de anchetatori „creierul” unor grupări
infracţionale specializate în traficul de comori dacice furate din
Munţii Orăştiei, a fost găsit de autorităţi, după trei ani de la darea
sa în urmărire internaţională. Direcţia Generală a Poliţiei Bucureşti a
confirmat că Iulian Ceia a fost încarcerat la Penitenciarul Rahova.
------------------------------------------------
http://adevarul.ro/locale/hunedoara/sentinta-definitiva-zece-ani-intr-un-dosar-traficului-comori-antice-aur-furate-sarmizegetusa-regia-1_5a917b00df52022f75ed3227/index.html