Pagini de interes

duminică, 29 martie 2015

Peştera Topolniţa - Peştera interzisa. Este deschisă doar o singură zi, câteva ore pe an, în timpul sărbătorii care îi poartă numele.

 
Peştera Topolniţa - Peştera interzisa.

Este deschisă doar o singură zi, câteva ore pe an, în timpul sărbătorii care îi poartă numele.

O minune puţin cunoscutăPeştera Topolniţa a doua ca lungime din România

 
Peştera Topolniţa este una dintre cele mai spectaculoase din România, cu formaţiuni unice în lume. Este rezervaţie speologică, declarată monument al naturii.

 
Peştera Topolniţei, situată în apropierea schitului cu acelaşi nume, se află în partea centrală a Podişului Mehedinţi, între localităţile Marga şi Cireşu, la 30 de kilometri de Drobeta Turnu-Severin . Apele Topolniţei adunate în subteran au străpuns muntele şi au format galerii gigantice, extrem de spectaculoase.
 

 
Peştera are o lungime de aproape 11000 de metri.
Este a doua ca mărime din ţară şi a 17-a din lume.
 
Galeriile sunt dispuse pe cinci etaje, dintre care Galeria Racoviţa este cea mai impresionantă formaţiune speologică din Carpaţi. În galerii, cu săli uriaşe şi cascade de apă, se întâlnesc forme bizare de relief, de unde şi denumirile: Marea lumânare, Pădurea cu lumânări, Marele dom stalagnitic, Lacul de Cleştar. Galeriile peşterii Topolniţa sunt dispuse pe mai multe etaje, la intersecţia cărora se află săli uriaşe, unde se găsesc numeroase lacuri şi formaţiuni carstice spectaculoase. Este o peşteră gigant, cu o reţea de galerii de fosile, subfosile şi active.
 
Prima tentativă de explorare mai avansată aparţine profesorului Sever Popescu din Turnu Severin, care în anul 1956 a descoperit "Culcuşul Vidrelor". Explorarea sistematică a peşterii a fost făcută însă de către specialiştii de la Institutul de Speologie "Emil Racoviţă" al Academiei Române, începând cu anul 1962, ajungându-se în prezent la peste 11 km exploraţi. Parte integrantă a complexului carstic Topolniţa-Epuran, cele două peşteri cu aceste nume sunt legate între ele prin şase galerii prin care nu a trecut însă niciodata omul. Potrivit speologilor, trecând pe sub portalul de 67 m înălţime, după ce se ocolesc adevărate stânci ciclopice, se pot vedea "păduri" de stalagmite şi chiar o "deltă" minerală, precum şi ameţitoare prăpăstii.

 
Formaţiuni fosiliere unice în lume
Râul Topolniţa pătrunde în subteran prin gura Prosacului şi iese prin gaura lui Ciocârdie. Galeria Emil Racoviţă, cea mai impresionantă formaţiune speologică din Carpaţi, are 1.570 de metri. În Peştera Topolniţa s-au descoperit urme umane încă din neolitic. Din punct de vedere carstic, aici sunt conservate formaţiuni fosiliere unice în lume. Este o peşteră caldă, cu temperaturi între 8,2 şi 10,8 grade Celsius. Peştera este valoroasă şi datorită speleotermelor imense, cavernamentului gigantic, cursului subteran de apă, faunei subterane şi coloniei de lilieci. Această peşteră adăposteşte numeroase lacuri, formaţiuni impresionante de stalactite şi stalagmite, însoţite de o mare diversitate de forme şi culori din calcit, abisuri nebănuite, labirinturi, torenţi, sectoare subacvatice şi cascade.



 
Este deschisă doar o singură zi
Peştera Topolniţei este deschisă doar câteva ore pe an, în timpul sărbătorii care îi poartă numele. În restul anului poate fi vizitată doar cu aprobarea Academiei Române. Deşi categoriile de lucrari vizate pentru a asigura accesibilitatea turiştilor în complexul carstic cuprindea piste betonate, cu balustrade şi scări în sectoarele denivelate şi electrificarea peşterii pentru principalele puncte de atracţie, între care Loja, Pădurea de Lumânări, Sala Piticilor ori Lacul de Cleştar, lipsa fondurilor a determinat închiderea peşterii înainte de 1989. Regretabil că promovarea aproape inexistentă şi nepăsarea autorităţilor duc la necunoaşterea pe mai departe a acestei inegalabile frumuseţi naturale, de pe urma căreia s-ar putea încasa bani buni ce-ar face ca locurile astea să nu mai fie izolate.


Sursa:
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------------------------------------------------------------------------------------------

marți, 24 martie 2015

Peştera de la Isverna Mehedinti, cu legendele si enigmele sale, explorata fizic... de marele oceanograf Jacques Yves Cousteau, cu echipa sa de cercetatori. De ce? Greu de spus! Mister... total! Alta Legenda... alta Enigma!


Peştera de la Isverna a devenit celebră şi căutată de străini, după ce Jacques Yves Cousteau a realizat, prin galeriile ei, un film pe care l-a prezentat în secţiunea „Explorări ale secolului XX“ din serialul „Muzeul Smithsonian din Washington“.

Dar peştera din Mehedinţi atrage şi datorită legendelor locului, care spun că în adâncurile ei s-ar afla comori nepreţuite.

Peştera Isverna exercită o fascinaţie specială. Apa foarte limpede din lacurile subterane ce permite o vizibilitate foarte bună şi galeriile subacvatice, fac din ea un loc ideal pentru scufundări, fotografiere şi filmare subacvatică. Peştera Isverna este localizată în apropierea comunei Izverna, în Dealul Peşterii din Munţii Mehedinţi, la o altitudine de 390 m. Este o peşteră de peste 1,5 km lungime parcursă de un pârâu subteran. Peştera Isverna este celebră şi pentru că are cea mai lungă reţea de galerii subacvatice din România.Din Peştera Izverna porneşte cel mai mare izvor carstic din judeţul Mehedinţi. Peştera este foarte dificil de explorat datorită sifoanelor, galeriilor şi lacurilor subterane. Peştera Izverna a fost explorată pentru prima oară de biospeologul C. N. Ionescu pe o lungime de 200 metri şi care în anul 1914 a publicat o descriere a acestei porţiuni. În perioada 1964-1967 s-au făcut cercetări de biospeologie, iar în 1973 s-a realizat un plan al peşterii apărut în 1976.



În anul 1979, o echipă de speologi a recartat peştera, descoperind galerii noi, ajungându-se la lungimea actuală de 1500 m. În acelaşi an şi anul următor, încep şi explorările efectuate de către scafandrii speologi, care au trecut de „Sifonul Verde”, lung de 50 de metri, apoi de „Sifonul Galben”, ceva mai scurt. A urmat apoi trecerea de „Sifonul Negru”, cel mai mare sifon din România, având peste 400 m lungime şi o denivelare negativă de 40 m.

Cousteau, la Peştera Isverna

În 1991, marele oceanolog Jacques Yves Cousteau a venit aici cu echipa sa de speologi şi scafandrii autonomi, ocazie cu care s-a realizat un film documentar, în secţiunea „Explorări ale secolului XX” din filmul Muzeului Smithsonian din Washington DC.

„A venit aici poate pentru faptul că are cele mai mari sifoane, sperau probabil să treacă prin aceste sifoane şi să ajungă în alte galerii, să descopere altceva. Probabil mirajul acesta al adâncimii, el avea cei mai buni profesionişti la acea oră, cele mai bune echipamente. A venit în vara anului 1991, aveam o tabără internaţională  în apropiere şi printre participnaţii la tabără erau şi nilte francezi. Una dintre fete a plecat la Isverna fiindcă un fratele de-al ei era cu Jacques Yves Cousteau la Peştera Isverna”, spune Alexandru Popa, preşedintele Asociaţiei de Turism Montan „Speo Alpin”.

Satul Isverna, alimentat cu apă din peşteră

Nu se ştie de ce Cousteau a ales Peştera de la Isverna, la ce concluzii a ajuns, dar la data de 8 aprilie 1991, acesta i-a înaintat o scrisoare primului ministru al României de la acea vreme, Petre Roman: 
"Domnule prim-ministru, echipa mea de scufundători tocmai a verificat împreună cu speologi-geologi români galeriile inundate ale peşterii Isverna din judetul Mehedinţi. Zona Isverna pare a fi ameninţată de instalarea în curând a unei staţii de pompare pentru producerea de ape gazoase. A distruge un loc atât de extraordinar ar fi păgubitor pentru patrimoniul natural, cultural şi ecologic al României. Vă rog să binevoiţi a interveni în acest sens şi vă mulţumesc anticipat. Vă rog să primiţi, domnule prim-ministru, expresia sentimentelor mele cele mai devotate şi cordiale".


Din scrisoarea înaintată premierului, se observă clar că savantul cunoştea bine zona Isvernei, dar nicidecum din cercetarile scufundătorilor săi, care au intrat în peşteră în cursul nopţii. Iată se pune întrebarea cine i-a făcut atunci prezentarea atât de documentată şi de ce nu a fost interesat marele oceanolog şi de peştera Topolniţa, de exemplu, situată nu departe de Dunăre, una dintre cele mai mari din zonă. Specialiştii susţin că apa care iese din peşteră are unele calităţi deosebite pe care şi le păstrează, după îmbuteliere, mai bine de un an de zile. Din acest motiv, Primăria Isverna asigură apa potabilă pentru satul Isverna chiar din peşteră unde au fost trase conducte de alimentare, iar acum se efectuează lucrări de alimentare cu apă pentru alte trei sate tot cu apă din peşteră.



În căutarea comorilor
=============================
Intervenţia savantului a sporit interesul pentru peşteră al aventurierilor, care sunt în căutarea comorilor despre care se vorbeşte în zonă. Legendele locului spun că Peştera Isverna ar găzdui un depozit de argint al Imperiului Austro-Ungar, ascuns din ordinul împărătesei Maria Tereza. De asemenea, în adâncurile din Peştera Izverna, se spune că ar fi îngropat tezaurul Serbiei, când în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cei doi prinţi moştenitori, Milan Obrenovici şi Mihail, îşi disputau tronul. Dar găsirea fabuloasei comori rămâne doar o iluzie din moment ce peştera este şi acum necunoscută, deşi există mijloace tehnice ultramoderne pentru explorări.



“Din punctul meu de vedere toate acestea sunt basme pentru că dacă în zilele noastre, cu echipamentele noastre cu oamenii care sunt foarte bine pregătiţi şi nu se cunoaşte peştera asta, nu văd cum în perioada împărătesei Maria Tereza sau prinţului Obrenonici să intre acolo cu tone de comori. Ori în peşteră se intră numai cu echipamente de scafandru. Dar gura lumii e slobodă ...”, mai  spune Alexandru Popa.

Peştera şi-a cerut tributul
=======================
Doi speologi unguri au fost găsiţi morţi, în noiembrie 2002 în peştera din localitatea Izverna. Ei încercau să ajute doi români dornici de obţinerea unui record în materie de scufundări subacvatice într-o peşteră. Szigefy Gyorgy, de 37 de ani, şi Pazmandy Lorant, de 41 de ani, veneau de mai mulţi ani, din Budapesta, pentru că, împreună cu colegi români, să se antreneze şi să exploreze peştera. Unul dintre speologi a murit înecat după ce şi-a prins piciorul într-o fisură de stâncă, fiind luat de un torent de apă şi împins într-o grotă. Al doilea speolog a făcut infarct din cauza efortului depus pentru a-şi salva colegul.

Explorarea continuă şi în prezent  la Peştera Isverna datorită potenţialului foarte mare şi descoperirii a noi sifoane, iar zona rămâne în atenţia celor care caută comorile ascunse sub poale de munte.

FOTO www.clopotel.ro
luminalumii.forum-gratuit.ro
romania.ici.ro

Sursa: http://adevarul.ro/locale/turnu-severin/pestera-mehedinti-devenit-faimoasa-fost-explorata-jaques-cousteau-spune-adancurile-s-ar-afla-comori-nepretuite-1_550ab188448e03c0fdb4207b/index.html
---------------------------------------------------------------------



-----------------------------------------------------------------------------------------------
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------