Zidurile Castelului Hunianizilor sunt martorii tacuti ai unei istorii la care noi, in prezent, avem acces datorita cronicilor si documentelor pastrate, care reusesc sa reconstruiasca puzzle-ul intortocheat al istoriei. Daca documentele aduc informatia, zidurile tacute transmit emotia si energia unor vieti petrecute in interiorul lor.
De multe ori ne-am intrebat cum ar fi daca peretii ar putea vorbi … Desi alcatuiti din materie anorganica, se crede ca au capacitatea de a absorbi o parte din energiile celor care locuiesc in interiorul lor.
Povestea castelului incepe cu donatia facuta de regele Sigismund I de Luxemburg cneazului Corvin Voicu, tatal viitorului voievod Iancu de Hunedoara.
In cadrul celebrei Arhivum Camerae s-au gasit documentele care atesta donarea cetatii de catre Sigismund de Luxembourg familiei lui Voicu la 18 octombrie 1409.
Prima atestare a castelului dateaza din anul 1443 si apare intr-un document semnat chiar de Iancu de Hunedoara, care a fost pastrat pana in prezent.
Odata cu mostenirea posesiunii regale Hunedoara, Corvinii, alaturi de o alta familie instarita, Candea, deveneau primele neamuri din comitatul Hunedoarei care detineau proprietati cu titlu nobiliar.
Avatarurile castelului
Primul mostenitor al castelului, Iancu de Hunedoara, incepe in jurul anului 1440 lucrarile de modernizare si de extindere ale fortaretei, daruindu-i pentru prima data infatisarea unui impresionante locuinte medievale. De-a lungul istoriei sale, castelul avea sa aiba mai multi proprietari, dintre care unii au incercat sa-si puna amprenta personala asupra stilului, insa castelul si-a pastrat intotdeauna numele primilor proprietari, ramanand cunoscut peste veacuri drept castelul Huniazilor sau Corvinestilor.
Forma actuala a fost dobandita in timp, majoritatea proprietarilor intervenind, intr-un fel sau altul, asupra planului. Constructia castelului a fost facuta in etape, fiecare dintre ele surprinzand stilurile arhitecturale ale perioadei respective.
.jpg)
Elementele rafinate de arhitectura civila sunt foarte bine reprezentate in palatul propriu-zis, unde se remarca Sala Cavalerilor, care servea drept sala de mese in ocaziile festive, Sala Dietei, locul in care se desfasurau festivitatile, si scara spirala. In arhitectura se resimt atat influentele de origine germanica, franceza, cat si cele de origine militara, cele mai reprezentative fiind galeria si turnul Nje Boisia (nu te teme), denumire impusa oarecum de mercenarii care pazeau castelul, avand o tenta parodica.
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
Castelul trece si printr-o a doua faza de constructie, care inceteaza o data cu moartea lui Iancu de Hunedoara. In perioada urmatoare nu aveau sa se mai opereze modificari semnificative, pana la principele Gabriel Bethlen, care incepe o noua serie de schimbari impuse de ratiuni militare si civile.
.jpg)
In aceasta perioada se adauga constructiei initiale un alt corp, denumit Palatul mare dinspre oras, format din doua niveluri. Arhitectura gotica din piatra este inlaturata din Sala Dietei, care sufera in aceasta perioada o transformare radicala. Principele Gabriel Bethlen indeparteaza, in mare parte, elementele de arhitectura gotica, inlocuindu-le cu cele ale arhitecturii frantuzesti, aflata la mare cautare in acea perioada.
.jpg)
Din pure ratiuni militare, sunt construite acum inca doua anexe. Turnul alb indeplinea rolul de gardian al castelului, dar era in acelasi timp si un punct strategic de aparare. Terasa de artilerie era folosita pentru armele grele de foc. In secolul XIX, castelul trece printr-o a treia perioada de transformari, in principal, lucrari de restaurare si de imbunatatire.
Castelul Corvinestilor reprezinta o sinestezie a unor stiluri arhitecturale, ale caror elemente inspirate din renastere, baroc si neogotic, imbinate, ii ofera acel aer de unicitate pe care il afiseaza.
Legenda blazonului
Mai putin celebru decat cel de la Bran, Castelul Corvinilor a generat si a intretinut multe legende. Cea mai cunoscuta dintre ele este legata de blazonul familiei, care afiseaza un corb cu un inel in cioc.
Se presupune ca Iancu de Hunedoara era fiul adoptiv al lui Voicu si fiul natural al regelui Sigismund de Luxembourg. Ca sa o fereasca de rusine pe mama acestuia, Sigismund a ales sa o casatoreasca cu Voicu, unul dintre cei mai de seama oameni de la curte. Cadoul de nunta pentru noua familie a fost un inel de aur, prin intermediul caruia avea sa isi recunoasca fiul ilegitim in momentul in care acesta ar fi venit la curte.
Povestea se reia in momentul in care familia lui Voicu, aflata pe drum, poposeste pentru a pranzi. Un corb care se afla prin apropiere, atras de stralucirea inelului, il fura. Se zice ca Iancu de Hunedoara, copil fiind, a luat un arc si a doborat pasarea, recuperand inelul. Dupa ce a crescut, ajuns la curtea lui Sigismund, povesteste aceasta intamplare, iar regele, impresionat de istorie, decide ca blazonul hunedorenilor sa fie corbul cu inel de aur in cioc.
.jpg)
Legenda fantanii
Se povesteste ca aceasta fantana a fost sapata de trei prizonieri turci pe care Iancu de Hunedoara ii tinea in castel si carora le-a promis ca ii va elibera daca vor sapa o fantana cu apa buna de baut. Prizonierii, sperand ca astfel isi vor castiga libertatea, au sapat in stanca timp de 15 ani si la 28 de metri adancime au reusit sa dea de pretioasa apa. Numai ca, intre timp, Iancu de Hunedoara murise, iar sotia sa, Elisabeta Szilagyi, a decis sa nu respecte promisiunea pe care sotul sau le-o facuse prizonierilor turci si sa nu ii elibereze. Mai mult, ea a dat porunca ca cei trei captivi sa fie ucisi. Prizonierii turci, ca ultima dorinta, au cerut permisiunea de a inscriptiona o fraza pe cheile fantanii: “Apa ai, inima nu”, ca un repros pentru promisiunea facuta si nerespectata. De fapt, inscriptia descifrata de istoricul si orientalistul roman Mihail Guboglu glasuieste astfel: “Cel ce-a scris-o este Hassan, prizonier la ghiauri, in cetatea de langa biserica”. Caracterele vechi arabe continute de inscriptie o dateaza la mijlocul secolului al XV-lea. Pozitia actuala a inscriptiei este pe unul dintre contrafortii capelei.
Facts
Castelul este deschis circuitului turistic, biletul de intrare pentru un adult fiind de 6 lei ;
Vizitatorii pot beneficia la cerere, de ghid turistic, contra unei sume de 10 sau 20 lei ; Anumite spatii din castel sunt de inchiriat, printre care si anexa Camerei Domnitelor, nivelurile 1 si 2 ale palatului adminstrativ si parterul Palatului Mare dinspre Oras.
Un site sacru, plin de legende, de istorie!
Ar putea sa fie una dintre PERLELE turismului romanesc!
Ar putea ... DA! Dar ... traim in Romania!
Pacat de tara aceasta!
Pacat ca-i locuita. De multi, prea multi neispraviti!
Admin
