Pestera Polovragi. Muntii nostri aur poarta, noi cersim din poarta-n poarta ...

Polovragi este o localitate în județul Gorj, Oltenia, România. Comuna Polovragi este așezată în Depresiunea Polovragi, depresiune situată în partea central sud-vestică a țării, făcând parte din Depresiunea Subcarpatică Olteană cuprinsă între Bistrița Vâlcii și Tismana. Accesul în localitate se face foarte ușor fiind străbătută de DN67 (Târgu Jiu–Râmnicu Vâlcea) la sud și de drumul județean 665 desprins din DN67 pe traseul Horezu – Vaideeni – Polovragi – Novaci – Bumbești Jiu.

Pestera Polovragi.

Aceasta pestera este una dintre cele mai mari si mai frumoase din Europa. Din pacate, ca si in alte cazuri, partea turistica a fost vandalizata de oameni carora le lipseste bunul simt si respectul pentru natura. Oricum merita vazuta.

Se află la o distanță de 50 km de Târgu Jiu și 60 km de Râmnicu Vâlcea si 250 km de Bucuresti. Denumirea localității, toponimie românească cu rezonanță particulară, a dat naștere la multe interpretări. Unii au pus-o în legătură cu o plantă numită povragă sau polvragă, folosită ca medicament; alții au derivat-o de la un cuvânt grecesc compus, care ar însemna mult stâncoasă (Ghenadie Enăceanu); sau de la cuvintele slave indicând o jumătate de vale cu maluri râpoase (Iorgu Iordan); iar alții au văzut în ea o vale diabolică sau o câmpie vrăjită (Aurelian Sacerdoteanu). Cu toate acestea n-ar fi exclus ca denumirea să fie de origine geto-dacă, cuprinzând în sine o criptogramă nedescifrată încă, referitoare la credințele religioase și practicile medicale răspândite în viața strămoșilor noștri.

Pestera ofera vizitatorilor un peisaj subteran aparte format din diferite simboluri:

Scaunul lui Zamolxe,

Mos Craciun,

Domul Mare, Domul Mic,

un cuptor zis al dacilor,

un simbol al mortii cu coasa facut cu negru de fum.

Despre Pestera Polovragi se spune ca este cunoscuta inca de la inceputurile formarii poporului dac. Este formata pe mai multe nivele, avand galerii accesibile oricui.

Pestera Polovragi este cea mai mare cavitate din intregul areal al Muntilor Parang si Capatanii. Cunoscuta initial pe o lungime de 900m, pestera a fost explorata, cercetata si cartata de catre Asociatia Speologica Focul Viu Bucuresti intre anii 1974-1981, la ora actuala pestera avand o dezvoltare de 10350 m.

Includerea in circuitul turistic a atras din ce in ce mai multi vizitatori care, insa nu s-au multumit sa viziteze numai traseul amenajat.Lipsita de o protectie solida (portile fiind distruse) pestera a primit vizitele vandalilor si a pseudospeologilor in prezent peisajul carstic fiind completat de amprentele, unele pentru totdeauna, ale unora dintre semenii nostrii: stalagmite distruse, stilolite facute bucati, pereti intregi cu inscriptii si desene, sticle sparte, movile de slam si multe alte semne ale "civilizatiei" se gasesc la tot pasul in aceasta pestera.

In jurul pesterii Polovragi se impletesc mai multe legende. Una dintre ele ar fi ca aceasta cealalta iesire din pestera se afla tocmai in Transilvania. Deocamdata lungimea acestei pesteri atinge 10 km si inca cercetarile continua asa ca, cine stie, poate intr-o zi o sa ajunga in Transilvania.

O alta legenda spune ca aici ar fi trait Zamolxe, zeul dacilor iar stalactitele si stalagmitele sunt formate din lacrimile lui, dupa cucerirea Daciei. Aceasta legenda porneste si de la faptul ca pe platoul de deaspura pesterii s-a descoperit o cetate dacica.Legenda spune ca exista un blestem al pesterii care ii impiedica pe cautatorii de comori sa avanseze in interiorul acesteia.

 Se mai spune si ca uneori se vad lumini din pestera ca si cum aceasta ar fi luat foc, dar ca in momentul in care oamenii ajungeau acolo nu gaseau nimic ars.Alte parti impresionante din pestera sunt Sala divina si Bolta insangerata, nume primit datorita culorii rosii a peretilor. O alta curiozitate o reprezinta pielea de leopard de pe pereti. Aceste formatiuni se intalnesc doar in aceasta pestera .

Legende locale spun ca in zona ar fi trait jidovii, oameni preistorici, uriasii din BIBLIE, care stateau cu un picior pe un munte si cu celalat pe altul si se spalau in apa Oltetului. Un loc, aflat pe versantul muntelui, deasupra pesterii, poarta numele de “Oborul Jidovilor”. Tot aici se crede ca veneau oamenii preistorici si isi pasteau oile.

Vrei mai mult? Urmareste, Click Link-uri:
Pestera Polovragi - Cheile Oltetului - jud. Gorj
Pestera Polovragi – Masivul Parang
Peştera Muierii, Peştera Polovragi şi Rânca, date pe sub mână unor ONG-uri
Polovragi Cave.The Polovragi Cave is in the Carpathian Mountains, near the Paring Mountains
The Polovragi cave....panoramica 360 ...
Polovragi Cave - Oltet Valley

Admin

P.S.: Click va rog si aici:

Pestera Muierilor. Pestera Polovragi. In 2010, date in custodie privata! O noua Cuponiada? O noua afacere?

_________________________

INCREDIBIL, DAR ADEVARAT:

_______________________________________

Ieri parlamentar, azi căutător de comori!

StirileProTV.ro

Ieri parlamentar, azi căutător de comori!

"Mare e gradina Ta, Doamne !"

Topolnita cave, in atentia autoritatilor doar in campania electorala!

The Gorge and the Topolnita Cave Reservation

The gorge and the Topolnita cave are located 31 km North from Drobeta Turnu Severin, near Ciresu village, not far from the beautiful Topolnita Hermitage. A total length of 10 330 m ranks the Topolnita cave the second in Romania and among the first twenty in the world. The cave galleries, structured on five levels, have numerous karst lakes and bizarre shapes which give them the names: The Great Candle, The Candles Forest, The Great Dome of Stalactites, The Crystal Lake, etc. Among these galleries, the one named "Emil Racovita", 1570 m long, is the most spectacular speological formation of the Carpathian Mountains.

A rare species of spotted tulip (Fritillaria montana) grows at the cave's exit. The gorge of Topolnita spreads on 20 km along the Mehedinti Plateau. The area of Topolnita Gorge is a breathtaking landscape with up and down hills bounded by forests of Southern species (beech trees, oaks, flowering ash).

The Epuran CaveThe Epuran Cave is located near Jupanesti village in the Mehedinti Plateau, north of Topolnita and 40 km from Drobeta Turnu Severin. It is 3 500 m long with galleries structured on two levels with many halls of impressive heights and suggestive names: "The Bears Hall", "The Treasure Gallery", "The Grave Hall", "The Basin Gallery" (with the remarkable "Water fairy scene"). The cave is of remarkable interest for speleologists and anthropologists since human evidence dating back to prehistoric times were discovered here.

Sursa:Natural Reservations in Mehedinti

Domnului Balu,
Presedintele Consiliului Judetean Mehedinti
Stiu ca stiti engleza! Iata ce afla strainii!

Dar ... ce nu stiu TURISTII ?! ...
Faptul ca in toamna ... au ramas ...
(lipsa) 5km neasfaltati pe drumul ... electoral
(altminteri SURSA de BANI cat cuprinde),
Dr.Tr.Severin - Ciresu!

Trece vara, Domnule Presedinte!
Sau ... preconizati alegeri anticipate!
p.s. D-na E.Udrea ... nu mai are sens!
Mi-am racit gura de pomana!
Acum ... se ocupa de Bucuresti!
__________________________
UPDATE: 23 august 2010
__________________________
Luată cu asalt de turişti
Sunday, 22 August 2010

Îşi primeşte vizitatorii doar odată pe an!
Şi asta, se întâmplă doar atunci când ea este în centrul atenţiei. Este vorba de peştera Topolniţa a doua ca mărime din România care, cu ocazia celei de-a 47 a ediţii a fost deschisă pasionaţilor de speologie. Pentru că o astfel de ocazie este destul de rară, sute de turişti s-au înghesuit să-i treacă pragul, pentru a admira galeriile încărcate cu stalactite şi stalagmite.  Stire RTS. Click pe urmatorul link:

RTS Dr.Tr.Severin

... inaugurandu-se cu deosebita solemnitate ... de E.Udrea? Oh...nu! De marele Rege Carol I

Manastirea Cetatuia, purtand hramul "Sfintii Apoltoli Petru si Pavel", este asezata in marginea vestica a orasului Iasi. Din oras se ajunge chiar si cu mijloacele de transport in comun. Este situata pe una din cele sapte coline ale orasului; pe varful unui deal cu rape de jur imprejur.Manastirea Cetatuia a trecut in decursul vremii prin razboaie, si alte calamitati naturale. Lucrari de reparatie si restaurare au avut loc in 1830-1911 si 1940-1941, insa cea mai importanta initiativa a fost in 1964-1971, cu sprijinul statului, a Directiei Monumentelor Istorice, a Departamentului Cultelor si Mitropoliei Moldovei. Datorita restaurarilor si-a pastrat forma originala.

Pericolul cel mai mare il reprezinta acum alunecarile de teren, fenomen care s-a accentuat dupa 1996. Consolidarea dealului devine astfel absolut necesara pentru pastrarea intacta a temeliei asezamantului.Iata ce aflam din placa memoriala fixata in zidul salii gotice:

"Manastirea Cetatuia zidita de Gheorghe Duca in 1669, fosta resedinta de vara a voievozilor si mitropolitilor Moldovei, adapost de lucru al Mitropolitului Dosoftei si invatatului Dimitrie Cantemir. Avand o tipografie ajunsese in timpul din urma in stare de parasire in deosebi palatul Domnesc, Sala Gotica si gospodaria erau in completa ruina. Asa fiind prin staruinta IPS Dr. Pimen Georgescu, Mitropolitul Moldovei, cladirile vechi au fost refacute de Comisiunea Monumentelor Istorice, inaugurandu-se cu deosebita solemnitate in octombrie 1911 de marele Rege Carol I venit la Iasi cu familia Regala pentru serbarea jubileului Universitatii, cu care prilej s-a pus temelia noilor chilii manastiresti. La aceasta stralucita serbare la care au fost prezenti si delegatii Universitatilor straine sositi la Iasi pentru Jubileul Universitatii, a contribuit foarte mult aviatorul Aurel Vlaicu care a zburat pe aparatul inventat de el, plecand de la scoala normala "Vasile Lupu" peste Iasi si facand mai multe viraje in jurul dealului cu manastirea Cetatuia in admiratia invitatilor straini si a multimii poporului. A fost primul zbor de aviatie la Iasi."

Cititi mai mult aici: Manastirea Cetatuia

Monumentele istorice, sunt lasate
premeditat in paragina!

Azi insa, facem biserici in fiecare cartier!
Maine, vom face ... pe fiecare strada!
In municipii resedinta de judet ...
facem CATEDRALE! Au rasarit in ultimii
20 de ani ... ca ciupercile dupa ploaie!
Investitii de zeci si zeci de miliarde!

Este/sunt pline acestea de poporul devenit peste
noapte ultra-credincios? NU! De 3* NU!
Poporul roman, crestin-ortodox, este acelasi!
Acelasi pastrator de credinta, indiferent
de urgia necazurilor prin care a trecut!

Ploaia de biserici, are alta explicatie:
Politicul si coruptia de dupa '90!!!
Si de aici, ca din multe alte parti,
"baietii destepti" + preoti corupti,
"MULG"! Din greu, si fara frica de
DUMNEZEU!
V.Burcu

TROVANTII din VALCEA ! Un fenomen care fascineaza o lume intreaga, dar nu si pe Ministrii E.Udrea si Blaga! La noi, se fura si vand, cu bucata!

In apropiere de drumul care leaga Ramnicu Valcea de Targu Jiu, in comuna valceana Costesti, natura a creat unele dintre cele mai surprinzatoare sculpturi de piatra. Forme bizare, milimetrice sau de dimensiunea unui om, continua sa iasa la iveala pe masura ce oamenii exploateaza nisipul din cariera. In jurul balatrucilor sau dorobantilor, cum ii mai numesc localnicii, s-a tesut un adevarat folclor: unii spun ca bolovanii ar avea origini supranaturale, altii ca ar fi marturii ale existentei unor civilizatii extraterestre superioare.



Cert e ca nici oamenii de stiinta nu au reusit, pana acum, sa desluseasca in totalitate misterul formarii trovantilor, si tot ce pot face, deocamdata, este sa emita ipoteze pe care sa incerce sa le verifice in laborator. Ei sustin că formatiunile, numite in literatura de specialitate si concretiuni grezoase, ar avea peste 6 milioane de ani vechime si ar fi aparut datorita unor cimentari locale ale nisipului, posibil pe fondul unei activitati seismice.



De lumea plina de mister a trovantilor se ocupa Asociatia Kogayon, care administreaza, la Costesti, singurul muzeu din lume dedicat trovantilor. Aici sunt expuse, in aer liber, pe o suprafata de un hectar, peste o suta de sculpturi ale naturii. Presedintele Asociatiei Kogayon, drd. Florin Stoican, povesteste ca „la Costeşti apar, pe un spatiu restrans, trovanti foarte diferiti ca forma, compozitie si marime”. Formatiunile valcene se abat usor de la regula generală: pe suprafata celor foarte mari „cresc”, parca, pietre mai mici. Trovantii de aici nu sunt insa singurii din tara. Astfel de pietre se gasesc si pe Dealul Feleacului (jud. Cluj), pe teritoriul satului Casolt (Sibiu), in Muntii Buzaului, dar si in Hasdat (Hunedoara).



Scopul principalul al Rezervatiei Naturale Muzeul Trovantilor, spune drd. Florin Stoican, este protejarea acestor fomatiuni geologice: „In trecut, unii trovanti au fost folositi, probabil, si ca piatra de constructii. Acum, ei nu mai sunt in pericol. Exista legi care ne permit sa luam masuri”. De altfel, aproape jumatate din bugetul proiectului este folosit pentru a-i ajuta pe turisti sa inteleaga importanta protejarii acestor pietre.



Trovantii, realmente „pietre care cresc”?



Localnicii au parerile lor in privinta trovantilor, pe care ii numesc si „pietre vii”. Unii sustin cu tarie ca dupa o ploaie mai lunga din nisipul umed rasar mici trovanti, iar pietrele de dimensiuni mai mari efectiv cresc. Specialistii nu au confirmat acest mit: „In lumea minerala, numai cristalele cresc.



Trovantii sunt, practic, o adunatura de pietricele de diferite marimi, de la submilimetrice, pana la centimetrice, legate intre ele printr-un ciment carbonatic. Adica, o gresie sau un conglomerat, in functie de dimensiunile pietricelelor”, sustine drd. Florin Stoican, in opinia caruia „povestea cu cresterea e nerealista. Putem spune, chiar, ca trovantii se micsoreaza, din cauza proceselor naturale de eroziune”.


 
Un fenomen care fascineaza o lume intreaga

Din Romania si pana in Noua Zeelanda, din Antarctica si pana in Groenlanda, trovantii starnesc uimire si admiratie. Desi sunt usor de recunoscut chiar si de nespecialisti, ei difera mult ca marime, culoare ori consistenta si pot avea forme dintre cele mai diverse, de pilda sfera, disc, cilidru... Interesante sunt pietrele sferice rosii din Parcul National Theodore Roosevelt, situat in Dakota de Nord, SUA, colorate astfel datorita faptului ca au in compozitia lor fier.



Desi ating pana la 3 metri diametru, concretiunile de aici pot fi considerate pitice pe langa cele din depresiunea Faiyum, din Egipt, care ajung pana la 9 metri si par a fi cele mai mari din lume. Concretiuni grezoase mai sunt intalnite si in Africa de Sud, China, Australia, Mexic, Argentina, Peru, Rusia, Kazahstan, Spania, Franta sau Cehia. Americanii au trovantii lor in Colorado, Wyoming, California, Arkansas, Montana sau New York.

 
FACTS
Cuvantul „concretiune” are origini latine: „con” inseamna impreuna, iar „cresco”, a creste.
Termenul de „trovant” este specific literaturii noastre geologice si a aparut prima data in 1907 in lucrarea „Tertiarul din Oltenia” a naturalistului Gheorghe Murgoci.
Geologii spun ca doua au fost conditiile necesare formarii trovantilor: existenta unor sedimente nisipoase si prezenta unor fluide carbonatice.
Datorita aspectului neobisnuit, concretiunile grezoase erau considerate de oameni simpli din mai multe colturi ale lumii oua de dinozaur.
Ardelenii asezau uneori trovantii in cimitire, la capataiele mormintelor celor dragi.
Unii artisti vizuali sustin ca trovantii ar fi putut fi o sursa de inspiratie pentru cel mai mare sculptor român, Constantin Brancusi, nascut la Hobita, in judetul Gorj, la mica distanta de Costesti. Ei aduc ca argument asemanarile dintre trovanti si unele opere ale maestrului.
Muzeul Trovantilor a fost infiintat in 1996 de un colectiv al Facultatii de Geologie si Geofizica Bucuresti – Societatea pentru Protectia Mediului Geologic. Din 2006, el s-a transformat in Rezervatia Naturala Muzeul Trovantilor si a intrat sub tutela Asociatiei Kogayon, care il ingrijeste din resurse proprii, cu sprijinul voluntarilor.
Muzeul Trovantilor se afla la 38 km de Ramnicu Valcea si la 8 km de Horezu. Vizitarea lui este gratuita.
Preluare de pe Descopera.ro: Trovantii - misterul „pietrelor vii”

 

=================================

=====================

 

=========================

===============

Va invit si pe urmatoarele link-uri:
1. Misterul pietrelor "care cresc"
2. Un muzeu despre care nu se stiu multe: rezervatia naturala de la Costesti
3. Trovanti, formatiuni geologice - Costesti - Jud. Valcea
4. Paraul cu trovanti - Otesani - Jud. Valcea
5. T r o v a n t i -P i e t r e l e V i i
6. Trovanţii din grădină

7. Muzeul trovantilor din Costesti
8. Concretion, From Wikipedia, the free encyclopedia
Despre TROVANTI prin lumea larga,
dar nu si in Romania! Asta e TURISMUL nostru !
9. Trovanţii sau pietrele vii - Fenomen unic în lume
Localităţile unde se găsesc trovanţi, in ROMANIA: Mânăstirea, Drobeta Turnu-Severin, Vălenii de munte, Câmpina, Fieni, Costeşti, Năruja, Bogdăneşti, Agnita, Copşa Mică Călan, Comăneşti, Odorheiu Secuiesc, Cojosna, Cluj-Napoca.
10. Vand Trovanti Naturali - 100.00RON

Incredibil,dar adevarat!
Trovantii se fura, se distrug, se vand!
Nimeni nu vede, nimeni nu aude, nimeni
nu ia masuri! Alo, d-na Udrea! D-l Blaga! ...
Si AICI, se ingroapa/fura EURO cu TIRUL!