Rezervaţia complexa Peştera Topolniţa şi împrejurimile, pe teritoriul comunei CIRESU, la 30 de km de Drobeta Turnu Severin, Mehedinti.

Este a doua peştera ca lungime din ţara şi a 17-a din lume (10.330 m). Aici apele raului Topolniţa au sapat o vale adanca, iar sub dealul Jupaneştilor raul are un curs subteran.

Rezervaţia speologică Peştera lui Epuran,

la 30 de km nord-est de Drobeta, lăngă Jupăneşti, comuna CIRESU, judetul Mehedinti. Se remarcă prin galerii dispuse pe doua etaje şi sali cu dimensiuni impunătoare: Sala Urşilor, Sala Cavourilor, Galeria cu Bazine.

Topolnita Cave Reservation
The gorge and the Topolnita cave are located 31 km North from Drobeta Turnu Severin, near Ciresu village, not far from the beautiful Topolnita Hermitage.

A total length of 10 330 m ranks the Topolnita cave the second in Romania and among the first twenty in the world. The cave galleries, structured on five levels, have numerous karst lakes and bizarre shapes which give them the names: The Great Candle, The Candles Forest, The Great Dome of Stalactites, The Crystal Lake, etc. Among these galleries, the one named "Emil Racovita", 1570 m long, is the most spectacular speological formation of the Carpathian Mountains.

A rare species of spotted tulip (Fritillaria montana) grows at the cave's exit.The gorge of Topolnita spreads on 20 km along the Mehedinti Plateau. The area of Topolnita Gorge is a breathtaking landscape with up and down hills bounded by forests of Southern species (beech trees, oaks, flowering ash).

Doriti zeci si zeci de poze?
Va rog sa urmati urmatorul link:
Pesteri: Topolnita, Epuran
Multumesc,Annamaria & Remus!
_____________________________
Pestera Topolnita

Amplasamentul pesterii face parte din zona carstica Mehedinti, situata în podisul omonim. Pestera Topolnita reprezinta una din formele carstice cele mai importante din tara noastra, este o pestera gigantica, de tip compus, ramificata, suborizontala, dezvoltata pe un sistem de diaclaze si fracturi.

Ea se impune prin frumusetea si varietatea formatiunilor care împodobesc galeriile si salile sale, prin dimensiunile acestora, prin prezenta unui curs de apa subteran si prin remarcabila frumusete a împrejurarilor.

Este deosebit de complexa si valoroasa: cavernament gigantic, ape subterane, speleoteme de mari dimensiuni, colonii de lilieci, fauna bogata, resurse arheologice, mineralogice si paleontologice înca incomplet studiate, fiind un obiectiv stiintific cu caracter de raritate-unicitate. Reteaua de galerii este dispusa pe patru nivele: doua fosile, unul subfosil si unul activ.

Are cinci guri de acces: Gura Prosacului, un impresionant portal de 67 m înaltime, Gura lui Ciocârlie, Pestera Femeii - deschidere situata la circa 85 m deasupra nivelului actual de curgere al Topolnitei, si cele doua deschideri de la Gaurinti. Pârâul Topolnita patrunde în subteran prin Gura Prosacului si iese prin Gura lui Ciocârlie, dupa ce primeste apele pâraielor Ponoranti si Gaurinti.

Se deosebesc trei sectoare legate între ele: sectorul Pestera Femeii, sectorul Sohodol (sau Gaurinti) si sectorul propriu-zis al Pesterii Topolnita, format dintr-o retea centrala de culoare, din care pornesc trei galerii mari: Racovita, Murgoci si Prosacului. Sectorul Pestera Femeii este alcatuita din mai multe culoare - Liliecilor, Coloanelor, Drept, Vetrelor, frumos oncretionate, partial distruse de vizitatori si de curentii de aer.

Culoarul Verde marcheaza intrarea în Sectorul Pesterii Topolnita, un sector alcatuit dintr-o retea complicata de culoare si sali: Sala Guano, Culoarul C.N. Ionescu, Culoarul dintre Sali, Sala Mare, Culoarul Uriasilor, Culoarul cu Pripor - cu multe stalagmite, Galeria Emil Racovita - cea mai lunga galerie a pesterii, 1900 m lungime si bogat ornamentata cu formatiuni de calcit, de tip coloana sau lumânare, cum sunt "Padurea de Lumânari" sau "Lacul de clestar", de o rara frumusete, Culoarul Suspendat, Culoarul Staicu, Sala Confluentelor, Culoarul Rasucit - bogat concretionat, Culoarul Sperantei - de asemenea bogat în concretiuni stalagmitice, s.a.

Galeria Murgoci, cu peste 1200 m lungime este lipsita de concretiuni si are cele doua capete închise cu sifoane. Sectorul Sohodol este format din culoare fosile, subfosile si active: Culoarul cu Spirala, Culoarul cu Marmita, Culoarul cu Saritori, Culoarul Surprizelor, Culoarul cu Diaclaze, Culoarul Faliilor s.a.

Topolnita este o pestera calda, cu temperaturi cuprinse între 8,2-10,8 grade Celsius. Curentii de aer se simt din plin datorita celor cinci deschizaturi. Intrarea si iesirea din pestera se realizeaza printr-o galerie la versant în lungime de 450 m sau un suitor (pret vertical) pe circa 90 m diferenta de nivel, echipat cu ascensoare.

Deplasarea între punctul de intrare si iesire se face cu un telescaun sau telegondola care circula pe o distanta de 1300 m. Aceasta galerie, împreuna cu alte câteva mai importante, ridica dimensiunea pesterii la 7020 m. Atractia deosebita o va constitui, desigur, si modul de rezolvarea a circulatiei prin pestera, întrucât conditiile existente se preteaza la îmbinarea unei circulatii pe jos, cu ambarcatiuni mici si telegondola sau telescaun. Aproximativ 265-1300 m din cadrul pesterii sunt destinati pentru circulatia pe jos, iar pentru navigarea subterana, 500-600 si 800-900 m telegondola.
_____________________________
Misterul din Peştera lui Epuran

Peştera lui Epuran se găseşte în apropierea localităţii Jupâneşti, comuna Cireşu din Podişul Mehedinţi, componentă a complexului carstic al Proscaului.

Descoperirea acestei peşteri se înscrie printre cele mai interesante realizări speologice ale ultimului sfert de secol XX. Peştera Epuran se află la aproximativ 600 m SE de Jupâneşti, pe cursul râului Ponorat, la 425 m altitudine.

Este o peşteră mare (3.604 m lungime), cu galerii dispuse pe două etaje, unul superior fosil şi altul inferior activ. Peştera este un complex de săli şi galerii, cu numeroase ramificaţii, cu blocuri de calcar prăbuşite. În Sala Urşilor se găsesc numeroase schelete de urs de peşteră, fixate în decursul timpului pe planşeu, cu cristale albe de calcit. Cea mai frumoasă zonă a peşterii este Galeria Comorilor, justificată prin bogăţia şi varietatea concreţiunilor. Intrarea este greu de găsit şi duce direct în prima sală, unde se pot admira resturi de ceramică, oase de animale domestice. Spre est coborâm printr-o galerie până la o strâmtoare denumită Strâmtoarea Speranţei şi de aici se parcurg târâş alte strâmtori până la Sala dintre Strâmtori, apoi la Sala Blocurilor Uriaşe.

În continuare se pătrunde în Sala Urşilor, una dintre cele mai mari săli de peşteri, de aproape 60 mp, cu schelete de Ursus Spelaeus. Din Sala Prăbuşirilor se trece prin cea mai neplăcută parte a peşterii, Catacomba Înnămolită, şi se ajunge la Galeria Plăcilor de Nămol, iar în ultima parte peştera prezintă un perete dantelat din calcite, denumit Zidul Chinezesc. Majoritatea sălilor poartă denumiri sugestive precum: Fundătura cu Prăbuşiri, Portiţa Comorilor, Galeria Comorilor, Galeria cu Bazine, Feeria Apelor etc.

Cel mai dificil sector al peşterii este Marele Ramonaj, unde înaintarea se poate realiza numai cu asigurare în coardă, la şase-şapte metri faţă de baza diaclazei. După parcurgerea acestor pasaje dificile se ajunge în Galeria Plăcilor de Nămol, înaltă şi largă, în care înaintarea este mult mai uşoară. Etajul inferior activ însumează circa 1300 m faţă de galerii.

Timpul de parcurgere a etajului superior este de patru-cinci ore, iar a etajului inferior, de opt-zece ore. Explorarea peşterii necesită echipament special. Asemănătoare cu Peştera Topolniţei, Peştera lui Epuran prezintă o mare valoare ştiinţifică, motiv pentru care a fost declarată monument al naturii.

Sursa: Gazeta de Sud
_____________________________
Trasee:
Jupanesti : Gaura lui Ciocardie (a treia intrare a pesterii Topolnita), Munti: Podisul si Muntii Mehedinti, Asezare: rau Topolnita - "Varnite", Acces: Drobeta-Tr Severin - N - com. Ciresu - sat Jupanesti

Jupanesti : Gura Prosacului (a doua intrare a pesterii Topolnita), Munti: Podisul si Muntii Mehedinti, Asezare: rau Topolnita - "Varnite", Acces: Drobeta-Tr Severin - N - com. Ciresu - sat Jupanesti

Jupanesti : Pestera Femeii (deschiderea superioara a pesterii Topolnita), Munti: Podisul si Muntii Mehedinti, Asezare: rau Topolnita - "Varnite", Dimensiuni: 400m alt; Acces: Drobeta-Tr Severin - N - com. Ciresu - sat Jupanesti

Jupanesti : Pesterile din Dealul Prosacu (a patra intrare a pesterii Topolnita), Munti: Podisul si Muntii Mehedinti, Asezare: rau Topolnita - "Varnite", Acces: Drobeta-Tr Severin - N - com. Ciresu - sat Jupanesti

Jupanesti : Pestera Epuran (P. lui Epuran), Munti: Podisul Mehedinti, Asezare: Raul Ponorat - la N de Pestera Topolnita, Dimensiuni: 425m alt - 3604m lungime; Acces: com. Ciresu - sat Jupanesti - 600m SE; Interes: *** monument al naturii (Epuran - Topolnita- intrare)

Ciresu : Pestera Topolnita (P. Napului, Tunelul de la Marga, P. Prosacul, P. Femeii de la Ciresu, Gaura lui Ciocardie, P. Sohodol), Munti: Podisul Mehedinti - Deal Prosacului, Asezare: raul Topolnita primeste paraul Ponorat si paraul Gaurinti, Dimensiuni: 400m alt - 16000m lungime; Acces: Ciresu; Interes: **** (Epuran - Topolnita- iesire) lacuri carstice
_____________________________
P.S.1.: Aceste Catedrale ale Naturii,
ar aduce sute de mii de euro tarii,
ar scoate ZONA din mizerie! Dar...
Cineva trebuie sa GANDEASCA!
Cineva trebuie sa ACTIONEZE!
In interes public, national!

Apropo ... mai trebuie si 5 km de asfalt!
Cand s-a terminat campania electorala,
au terminat ... si cu asfaltarea!
Mai putin ... cei 5 km, acum lipsa!
Vai voua, politicieni de doi bani!
______________________________
P.S.2.: Banii curg pe apa Topolnitei
Complexul carstic si Cheile Topolnitei au fost declarate rezervatie naturala, amplasata la o altitudine de 400-600 m cu o suprafata cuprinsa in fondul forestier de 56,7 ha.

Pestera are o dezvoltare a retelei explorate de aproape 25 km, este etajata pe cinci niveluri si compusa din galerii de dimensiuni gigantice cu forme endocarstice unicat din punct de vedere stiintific si peisagistic.

In pestera Topolnita se pot urmari toate stadiile de evolutie ale unei pesteri, de la actiunea de sapare a apei si pana la aceea de colmatare prin prabusiri si stalagmitari.

Locul ar putea fi unul de explorare foarte cautat, starea de conservare a pesterii - dupa cum sustin speologii - fiind, deocamdata, buna... Dar...

Desi categoriile de lucrari vizate pentru a asigura accesibilitatea turistilor in complexul carstic cuprindea piste betonate, cu balustrade si scari in sectoarele denivelate si electrificarea pesterii pentru principalele puncte de atractie, intre care Loja, Padurea de Lumanari, Sala Piticilor ori Lacul de Clestar, lipsa fondurilor a determinat inchiderea pesterii inainte de 1989.

Ea este vizitata doar de... lilieci, de catre speologii de la Bucuresti si de specialistii in domeniu de la Muzeul Regiunii "Portile de Fier". Au cimentat intrarea si nu mai este accesibila turistilor. Cand era deschisa - chiar si asa neamenajata - aveam turisti din toata lumea si pentru noi era un mare avantaj", a mai spus primarul Tarlui.

In zadar se zbat cei de la Ciresu sa convinga factorii de decizie sa se implice in amenajarea turistica a pesterii. Cu aproape doua decenii in urma, o societate de turism din Germania si-a manifestat disponibilitatea de a investi aici, dar autoritatile comuniste ale Mehedintiului au respins generoasa oferta...

Regretabil ca promovarea aproape inexistenta si nepasarea autoritatilor duc la necunoasterea pe mai departe a acestei inegalabile frumuseti naturale, de pe urma careia s-ar putea incasa bani buni ce-ar face ca locurile astea sa nu mai fie izolate si oamenii tare necajiti. Blestemati parca sa ramana in tristetea lor atat de simbolic exprimata pe troita de pe Matorat, aflata deasupra misteriosului coridor subteran...
Integral, aici: Necunoscute fenomene carstice
Pe Topolnita, dupa Prosec, coridorul misterios din Podisul Mehedinti
de GHEORGHE TIGANELE

==========================================